Moldcell intenționează să achiziționeze OCN Prime Capital SRL

Moldcell, compania de telecomunicații, care în ultimii ani și-a consolidat poziția și în dezvoltarea serviciilor financiare digitale din Republica Moldova, anunță participarea în cadrul unei inițiative strategice internaționale care vizează achiziția acțiunilor OCN Prime Capital SRL, una dintre cele mai cunoscute organizații de creditare nebancară de pe piața locală.

Tranzacția este coordonată de CG Capital Partners Global Pte. Ltd., parte a grupului internațional CG Corp Global, din care face parte și Moldcell. Oferta finală a fost deja transmisă către acționarul unic al Prime Capital – compania Trittico Holdings Limited, parte a grupului de fonduri de capital privat NCH din SUA.

Prin lansarea Moldcell Money, dezvoltarea continuă a soluțiilor fintech și introducerea recentă a cardului digital Moldcell Visa, compania își consolidează direcția de a construi un ecosistem complet de servicii pentru viața digitală a clienților săi. Această extindere urmărește să ofere oamenilor acces rapid, sigur și simplu la produse financiare relevante, integrate în soluțiile tehnologice pe care le folosesc zi de zi.

„Această inițiativă deschide noi oportunități pentru dezvoltarea pieței de microfinanțare din Moldova, prin integrarea tehnologiei, a experienței în relația cu clienții și a unei viziuni clare pe termen lung. Este un pas concret în strategia noastră dincolo de telco – aceea de a construi un ecosistem digital accesibil tuturor, care include telecomunicații, plăți, servicii bancare și utilități, totul la un click distanță.” a menționat Nirvana Chaudhary, Președintele Consiliului de Administrație Moldcell

OCN Prime Capital SRL este o organizație de creditare nebancară cu capital străin, activă pe piața din Republica Moldova din anul 2006. A fost prima companie specializată în credite ipotecare și s-a remarcat prin extinderea rapidă a portofoliului, adresând atât persoane fizice, cât și afaceri mici și mijlocii. De-a lungul timpului, compania a lansat produse adaptate nevoilor clienților locali, precum credite ipotecare si soluții pentru reparații și investiții, credite si factoring pentru businessul mic si mijlociu, dar si opțiuni dedicate tinerelor familii și femeilor antreprenoare. Până în prezent, Prime Capital a finanțat circa 10 mii de clienți, cu un volum total de credite acordate de aproximativ 200 milioane USD.

„Alăturarea noastră unui grup cu viziune digitală și apropiat de oameni, cum este Moldcell, ne oferă resursele necesare pentru a evolua. Împărtășim aceleași valori – grijă față de clienți, adaptabilitate și dorința de a oferi produse care răspund necesităților reale. Suntem pregătiți pentru această nouă etapă si privim aceasta tranzacție ca un imbold nou de creștere”, a declarat Carmina Vicol, Directoarea Generală OCN Prime Capital SRL.

Finalizarea tranzacției este estimată până la 15 octombrie 2025, după obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare din Republica Moldova. Până atunci, Prime Capital își va continua activitatea in formatul actual, iar clienții nu vor resimți nici o schimbare. După încheierea procesului, urmează integrarea strategică și dezvoltarea noilor produse și servicii în acord cu direcțiile comune de dezvoltare.

Despre Moldcell: Moldcell este operatorul de telecomunicații din Moldova care oferă o gamă largă de servicii mobile, inclusiv voce, internet mobil, televiziune și Internet fix prin Fibră optică și servicii financiare mobile. Parte din CG Corp Global – un grup internațional prezent în peste 30 de țări – Moldcell se angajează să ofere clienților săi cea mai bună experiență posibilă și să sprijine dezvoltarea sustenabilă a economiei în Moldova prin conectivitate, servicii digitale și financiare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Premierul Franței părăsește funcția la mai puțin de o lună de la numire. Cel mai scurt mandat din istoria recentă

Sébastien Lecornu și-a dat demisia din funcția de prim-ministru al Franței, iar președintele Emmanuel Macron a acceptat-o, scrie Le Figaro. Demisia acestuia vine la aproape o lună după ce președintele francez l-a numit în funcție.

Cu o zi în urmă, Lecornu anunțase structura noului guvern, care însă a fost dur criticat. Opoziția a anunțat duminică că intenționează să solicite un vot de neîncredere împotriva guvernului.

În vârstă de 39 de ani, Lecornu fusese numit în funcția de premier pe 9 septembrie. În fostul guvern condus de François Bayrou, el deținea portofoliul Apărării. Astfel, Lecornu a ocupat postul de prim-ministru mai puțin de o lună, ceea ce reprezintă cel mai scurt mandat din istoria recentă a Franței, notează Le Figaro.

Franța se confruntă cu o criză guvernamentală din vara anului 2024, atunci când victoria extremei drepte la alegerile europarlamentare l-a determinat pe Macron să dizolve Parlamentul și să organizeze alegeri anticipate. Astfel, doar în ultimii doi ani, Franța a avut cinci prim-miniștri diferiți, scrie BBC.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Marina Tauber Oficial

Tauber nu a fost dată în căutare, deși a fost condamnată. Cernăuțeanu: dacă era în Moldova, ar fi putut pleca

Marina Tauber, condamnată pe 30 septembrie la închisoare, încă nu a fost anunțată în căutare internațională. Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat la „Cutia Neagră PLUS” de la TV8 că poliția nu a primit încă mandatul prin care să se ceară căutarea acesteia. „În momentul când acesta ajunge în adresa poliției, noi atunci pornim dosarul de căutare”, a precizat Cernăuțeanu.

Cernăuțeanu a declarat că „anunțarea în căutare a unei persoane, care este condamnată, nu începe de la poliție”. „Poate bizar sau chiar uneori straniu, dar iată aici cred că trebuie să îmbunătățim anumite procese care le avem în Republica Moldova. (…) Sunt situații când persoana este condamnată deja de câteva zile, dar, cel puțin, în adresa poliției încă nu a ajuns mandatul prin care să se ceară căutarea persoanei. Exact același lucru și în cazul Marinei Tauber. În momentul când acesta ajunge în adresa poliției cu inițierea mandatului de căutare, noi atunci pornim dosarul de căutare. Mergem la judecător pentru autorizarea și pornirea dosarului de căutare”, a precizat șeful IGP.

Întrebat cine trebuia să emită mandatul prin care să se ceară căutarea Marinei Tauber, șeful IGP a spus că „instanța de judecată dispune și remite în adresa poliției încheierea pe astfel de caz, cu referire la căutarea persoanei”. „Noi deja pornim acest proces”, a adăugat Cernăuțeanu.

„Cred că ar trebui să trecem la niște procese digitale atunci când este emisă o încheiere de judecată. Deci, automat acest lucru să genereze inclusiv și procesul de inițiere a acțiunilor de căutare”, a mai spus Cernăuțeanu.

Potrivit organelor de drept, Tauber se află, în prezent, în Rusia. Întrebat dacă, în momentul pronunțării sentinței, Tauber ar fi putut pleca din Republica Moldova, dacă s-ar fi aflat în țară, având în vedere că poliția nu avea mandat pentru inițierea dosarului de căutare, Cernăuțeanu a răspuns: „Juridic – da”.

„Înțelegem foarte bine că Federația Rusă nicicum nu va merge la contact de a transmite sau a extrăda aceste persoane, că altminteri ar trebui să trimită pe mai mulți care sunt în Federația Rusă, că deja cercul este mare care stau la întreținere acolo condamnați în Republica Moldova. dar este foarte clar că aceste persoane la orice ieșire din Federația Rusă și traversarea unei frontiere a unui stat care este membru Interpol va fi reținută și supusă procesului de extrădare”, a mai spus Cernăuțeanu.

***

Pe 30 septembrie 2025, Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, a fost condamnată în prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Pe lângă închisoare, instanța a dispus plasarea Marinei Tauber sub arest preventiv, urmând ca aceasta să fie anunțată în căutare. Amintim că procurorii anticorupție au cerut 13 ani de închisoare pentru Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului partid condus de fugarul Ilan Șor, condamnat și el la închisoare pentru fraudă bancară. 

Tauber a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, prin Aeroportul Chișinău, cu destinația Istanbul. Plecarea a avut loc chiar înaintea unei ședințe de judecată în dosarul respectiv. De atunci, Tauber nu s-a mai întors în țară. Ea se declară nevinovată și spune că dosarul în care este învinuită ar fi fost pornit la „comandă politică”. Toate ședințele de judecată care o vizează s-au desfășurat de atunci în lipsa ei. Potrivit organelor de drept, Tauber se află, în prezent, în Rusia. Marina Tauber publică frecvent imagini în care apare alături de fugarul condamnat, Ilan Șor, la Moscova.

Menționăm că numele Marinei Tauber apare pe mai multe liste internaționale de sancțiuni, inclusiv cea a Regatului Unit și al Uniunii Europene. Ea este acuzată, alături și alte persoane apropiate lui Șor, de destabilizarea situației în țară.

Ilan Șor/screenshot

Ilan Șor, în spatele unei platforme cripto care ajută Rusia să evite sancțiunile SUA? Investigație

Platforma A7, fondată de oligarhul fugar Ilan Șor, care se află la baza noii scheme rusești de plăți transfrontaliere prin criptomonede, ar fi găsit o modalitate de a eluda sancțiunile impuse de Statele Unite, potrivit unei investigații publicate de Financial Times și citate de Holod.

Jurnaliștii scriu că platforma A7 a reușit să „recreeze” activele care fuseseră anterior incluse pe lista de sancțiuni a Statelor Unite. Aproximativ 80% din totalul monedelor stabile (stablecoins) A7A5 s-ar fi aflat în două portofele digitale asociate bursei Grinex. Acestea au fost șterse rapid, chiar a doua zi după impunerea sancțiunilor împotriva bursei.

La scurt timp însă, activele au fost „reînviate” într-un alt portofel, ceea ce le-a permis să obțină o „istorie curată”, fără nicio legătură aparentă cu entitățile sancționate.

Astfel, investigația Financial Times sugerează că Rusia experimentează un nou mecanism pentru a continua plățile internaționale în criptovalute, în pofida restricțiilor financiare occidentale.

Potrivit sursei citate, metoda utilizată de platforma rusească A7 „rupe legăturile” dintre vechile și noile conturi, ceea ce face dificilă urmărirea traseului dintre tokenurile aflate sub sancțiuni și cele reemise ulterior. În momentul ștergerii, în cele două portofele se aflau active în valoare de 405 milioane de dolari, iar prin noul portofel ar fi trecut deja aproximativ 6 miliarde de dolari.

Jurnaliștii notează că activitatea noului portofel coincide cu cea observată anterior în conturile sancționate: sunt implicați aceiași 11 parteneri de tranzacții, transferurile se fac în timpul orelor de lucru la Moscova, cu un vârf între 10:00 și 12:00. Totodată, chatbotul A7A5 le transmite utilizatorilor informații despre posibilitatea de a depune numerar într-un așa-numit „departament extrabursier Grinex”, a cărui adresă din Moscova coincide cu cea a bursei Garantex, aflată pe listele de sancțiuni americane încă din 2022.

Tokenul A7A5 este garantat de depozite în ruble la Promsviazbank, o instituție financiară rusească asociată cu sectorul apărării și sancționată de SUA, UE, Marea Britanie și alte state. Criptomoneda este listată pe bursa Grinex, înregistrată în Kârgâzstan.

Inițial, proiectul A7 a fost creat de o echipă asociată oligarhului fugar Ilan Șor, care anunțase că dezvoltă, prin intermediul companiei sale, un sistem de plăți „mare, diversificat și suficient de rezistent la presiuni externe”.

Financial Times mai scrie că Grinex este considerată succesoarea Garantex, în pofida dezmințirilor oficiale ale conducerii acesteia. Publicația consideră că utilizarea schemei de „rupere a legăturilor” dintre portofele demonstrează că operatorii A7A5 au învățat din experiența blocării activelor Garantex, înghețate anterior la cererea autorităților americane.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
pixabay.com

„Transferuri în euro rapide, la costuri reduse sau chiar zero”. Republica Moldova, conectată la SEPA

Începând cu 6 octombrie 2025, Republica Moldova este conectată la Zona unică de plăți în euro (SEPA). Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), conectarea va aduce beneficii imediate pentru locuitorii țării, diaspora, companii și economie. „Pentru cetățeni și familiile din diaspora, transferurile în euro devin mai rapide, sigure și la costuri mult mai mici, uneori chiar și cu comision zero”, a comunicat BNM. Premierul Dorin Recean a declarat că acest lucru înseamnă transferuri în euro mai rapide și sigure între toate țările membre UE, dar și cu Marea Britanie, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.

Potrivit BNM, Zona unică de plăți în euro reunește 41 de țări europene și „oferă cetățenilor și companiilor transferuri în euro rapide, sigure și la costuri reduse, chiar zero”. „Integrarea Moldovei în SEPA este un moment istoric pentru sistemul financiar național și confirmă parcursul european al țării”, a declarat guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu.

Conform premierului Dorin Recean, conectarea la Zona unică de plăți în euro „înseamnă transferuri de bani în euro mai rapide, sigure și accesibile între toate țările membre UE, dar și cu Marea Britanie, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican”. „Practic, de acum înainte, transferurile de bani între Moldova și alte țări din Uniunea Europeană vor fi fără comisioane mari, iar banii ar putea ajunge în mai puțin de 24 de ore. Pentru afaceri, acest lucru înseamnă mai puține bariere, mai puține costuri și mai mulți bani care ajung acasă la familii”, a spus oficialul.

Ce este SEPA

Conform Băncii Naționale a Moldovei, SEPA este cadrul european care permite efectuarea transferurilor în euro între sistemele de plată între țările participante, în aceleași condiții de cost, siguranță și timp de procesare, indiferent de granițe. SEPA reunește toate statele membre ale Uniunii Europene, precum și Regatul Unit, țările din Spațiul Economic European, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino și Vatican.

BNM a precizat că aderarea Republicii Moldova la SEPA aduce beneficii imediate pentru cetățeni, diaspora, companii și întreaga economie. „Pentru cetățeni și familiile din diaspora, transferurile în euro devin mai rapide, sigure și la costuri mult mai mici, uneori chiar și cu comision zero, în funcție de serviciile băncilor participante. Dacă anterior un transfer internațional putea costa între 20 și 200 de euro, acum acesta va fi procesat la aceleași standarde și tarife ca în Uniunea Europeană, cu doar câțiva euro sau chiar gratuit”, a comunicat Banca Națională a Moldovei.

Potrivit instituției, pentru mediul de afaceri, SEPA elimină barierele administrative și aduce companiile moldovenești la nivel de egalitate cu cele europene. „Peste 60% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre UE, iar costurile reduse de tranzacționare sporesc competitivitatea și facilitează comerțul și investițiile. Statisticile arată că în 2024 s-au realizat aproximativ 830.000 de tranzacții în euro între Moldova și țările SEPA cu o valoare totală de 11,8 miliarde de euro, adică zilnic peste 3.200 de plăți în valoare de 45 milioane de  euro. De acum, aceste fluxuri financiare vor fi gestionate mult mai eficient, la costuri reduse, direct prin sistemul SEPA”, a adăugat BNM.

La nivel macroeconomic, a precizat BNM, integrarea în SEPA generează economii directe estimate la circa 20 de milioane de euro, resurse care rămân în economie pentru investiții, dezvoltarea afacerilor și locuri de muncă.

Opt bănci din Republica Moldova, deja parte din SEPA

Conform BNM, în prezent, opt bănci comerciale din Republica Moldova au obținut statutul de participant SEPA și pot procesa plăți în euro la aceleași standarde ca în Uniunea Europeană.

„Banca Națională a Moldovei subliniază că fiecare client trebuie să consulte banca la care este deservit pentru a afla condițiile de transferuri prin SEPA, inclusiv tarifele și tipurile de servicii disponibile (plăți standard sau plăți instant). (…) Procesul de extindere continuă, iar în perioada următoare și alți prestatori de servicii de plată, inclusiv operatori nebancari, pot deveni participanți SEPA, contribuind la modernizarea pieței locale de plăți”, a declarat instituția.

***

Republica Moldova a inițiat procesul de aderare la Zona Unică de Plăți în Euro pe 30 ianuarie 2024, prin depunerea cererii oficiale la Consiliul European al Plăților (EPC). La 6 martie 2025, EPC a aprobat includerea Republicii Moldova în aria geografică SEPA. La 6 octombrie 2025, Republica Moldova a devenit parte operațională a SEPA.

plahotniuc.md

Întâlnire imposibilă între Plahotniuc și Țuțu în penitenciarul 13: explicațiile șefului IGP

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, deținut în penitenciarul nr. 13 din capitală, nu ar putea interacționa cu Vladimir Andronachi și nici cu Constantin Țuțu. Ultimul se află la moment în izolatorul poliției, nu la penitenciarul nr. 13. Mai mult, celula în care se află Plahotniuc este izolată. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, la „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. „Nu este posibil ca aceste persoane să se intersecteze”, a adăugat Cernăuțeanu.

În timpul emisiunii, Cernăuțeanu a fost întrebat dacă ex-deputatul democrat Constantin Țuțu se află la penitenciarul nr. 13, unde este deținut Plahotniuc și fostul parlamentar PDM, Vladimir Andronachi.

„Nu, cel puțin la moment – în această perioadă de reținere de 72 de ore, este în izolatorul de detenție provizorie din cadrul subdiviziunilor poliției”, a răspuns șeful IGP, adăugând că ulterior instanța de judecată, la solicitarea procurorilor, va stabili locul de amplasare în cazul în care va fi admis un demers de aplicare a arestului preventiv. „Deja instanța va decide, este 13 sau este un alt izolator”, a menționat Cernăuțeanu. Șeful IGP a mai spus că nu se exclude faptul că Plahotniuc „are nevoie” de Țuțu în penitenciar, „cum a avut nevoie și în alte circumstanțe”.

Întrebat cât de real este ca toate aceste persoane să se întâlnească în penitenciarul nr. 13, Cernăuțeanu a răspuns: „Din ce cunosc eu din activitatea instituțiilor penitenciare, nu este posibil ca aceste persoane să se intersecteze în spațiul închis al penitenciarului nr.13. Sunt cazați diferit și nu au tangență și interacțiuni în proces. (…) Sunt alte spații de plimbare, separate, din câte cunosc”.

La întrebarea dacă Plahotniuc se află în celula în care a stat anterior fostul premier Vlad Filat, Cernăuțeanu a răspuns: „Nu pot să confirm sau să infirm. Cel puțin din anumite comunicări care au fost și cu colegii de la ANP, din câte cunosc nu este aceeași celulă”.

Întrebat dacă celula în care se află Plahotniuc are contacte cu celelalte celule, șeful IGP a spus: „Din câte cunosc, sunt un număr de celule mai izolate care nu intră în cercul tuturor celulelor din penitenciarul 13. (…) Trebuie să înțelegem că în funcție de trecutul sau activitățile care le-a avut persoana se întreprind anumite acțiuni de securitate de către colegii de la penitenciare, pentru a o proteja sau nu admite alte forme de interferență în raport cu aceste persoane. Nu înseamnă că are un tratament mai privilegiat decât alte persoane, dar sunt asigurate elementele de securitate și în raport cu aceste persoane, dar și pentru ceilalți deținuți care se află în acele locații”.

La întrebarea ce se întâmplă dacă, peste o lună, Plahotniuc este eliberat din penitenciar în arest la domiciliu, Cernăuțeanu a spus că aceasta „depășește competența poliției”. „Dacă, într-un mandat al instanței de judecată care va decide – să admitem ipotetic – eliberarea acestuia, poliția nu are dreptul în primul rând de a da careva recomandări instanțelor de judecată. (…) Dacă va stabili brățara, va fi aplicată brățara și monitorizată brățara. Va fi stabilită nepărăsirea încăperii, va fi respectat și asigurat acel proces”, a adăugat șeful IGP.

***

Amintim că Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu au fost reținuți pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au găsit, în timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care o închiriau în Grecia, zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferite valute.

Între timp, Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova și se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală.

Țuțu a fost eliberat de autoritățile elene. Cu toate acestea, pe 15 septembrie, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, preciza că Țuțu are interdicție de a părăsi Grecia. Pe 2 octombrie, Constantin Țuțu a fost reținut la intrarea în Republica Moldova și plasat în izolator pentru 72 de ore „pentru traversarea ilegală a frontierei Republicii Moldova”. Potrivit IGP, acesta s-a aflat în ultima perioadă în stânga Nistrului. După ce a aflat că este vizat într-o cauză penală pornită pe acest fapt, a traversat ilegal frontiera cu Ucraina și a încercat, prin intermediari, să influențeze polițiști de frontieră moldoveni pentru a-i fi permisă trecerea fără impedimente în Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: