Moldindconbank este în continuare lider pe piața cardurilor din Republica Moldova

Pentru al cincilea an consecutiv, Moldindconbank este lider incontestabil pe piața cardurilor bancare din Republica Moldova. Acest lucru este confirmat de cel mai recent raport al Băncii Naționale, care arată că fiecare al treilea card bancar din țară a fost emis anume de Moldindconbank.

Astfel, conform datelor pentru trimestrul II din 2020, Moldindconbank deține o cotă de 37,6% din piața de carduri puse în circulație, mai mare cu 1 p.p. de la începutul anului, atingând un portofoliu de 786 de mii de carduri, dintre cele aproximativ 2,09 milioane emise în țară. Aceste cifre demonstrează că Moldindconbank crește mai rapid decât toată piața cardurilor bancare.

Aceleași date mai arată că fiecare al treilea angajat (34,4%) din economie își primește salariul pe cardul de la Moldindconbank – peste 335 de mii din totalul de 975 de mii de carduri salariale existente pe piaţă.

O pondere și mai mare este în cazul cardurilor sociale – 43,6% sau 178,2 mii din totalul de 409 mii de carduri de acest tip, destinate pentru primirea pensiilor şi indemnizațiilor de la CNAS.

Moldindconbank deține întâietatea și în ceea ce privește numărul și valoarea operațiunilor efectuate cu carduri în trimestrul II din 2020. Aproape 8,2 milioane de operațiuni (37,5%), în valoare de 5,7 miliarde lei (33,7%) au fost efectuate cu ajutorul cardurilor emise de Moldindconbank.

O proporție şi mai mare este în cazul plăților fără numerar, numărul acestora fiind de 6,1 milioane sau 38,0% din toate plățile efectuate cu cardurile din RM. Valoarea acestora depășește cifra de 1,7 miliarde de lei (35,8%), conform raportului pentru trimestrul II din acest an.

Datele Băncii Naționale mai arată că Moldindconbank este și un partener de încredere pentru mediul de afaceri, având 6 mii terminale POS (27,8%) amplasate la prestatori de servicii din ţară.

micb.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Elena Covalenco

Fostul premier Dorin Recean are o nouă funcție… pentru care nu va primi bani

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Dorin Recean, a fost numit membru al Consiliului de Administrație al Întreprinderii de Stat „MoldATSA”. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Daniela Crudu.

Potrivit acesteia, Dorin Recean a fost numit în funcție începând cu 15 iunie și o va exercita fără indemnizație. Aceasta a precizat pentru NewsMaker că fostul premier nu va beneficia de salariu pentru activitatea desfășurată în cadrul Consiliului de Administrație.

Amintim, Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.

Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.

La începutul lunii decembrie, același an, președinta Maia Sandu l-a numit pe Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență, prin decret. Instituția prezidențială a precizat atunci că fostul premier are experiență în domeniul securității și al guvernării publice, inclusiv ca ministru al Afacerilor Interne, consilier prezidențial pentru securitate și secretar al Consiliului Suprem de Securitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Igor Grosu/parlament.md

Discursul pe care PAS l-a aplaudat, apoi s-a disociat. Grosu, prima reacție: „A fost tare neinspirat” VIDEO

Președintele reales al Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Igor Grosu a declarat că aplauzele care au răsunat la discursul fostului deputat Constantin Oboroc, de la Congresul formațiunii, au fost „neinspirate”. Potrivit lui Grosu, PAS a avut discuții pe interior și îi pare rău de această situație. „Nu-i metoda și instrumentul de luptă politică pe care noi îl agreăm”, a adăugat liderul PAS.

„Ne-am disociat, ne pare rău și am avut și discuții pe interior. N-a fost cel mai reușit mesaj și limbaj. Nu ne regăsim în limbajul acesta”, a declarat Grosu.

Totuși, solicitat de NewsMaker să comenteze aplauzele care au răsunat în sală, Grosu a spus: „Tare neinspirate au fost”.

Întrebat, în acest context, dacă sunt totuși unii membri PAS care susțin discursul lui Oboroc, Grosu a continuat: „Tare neinspirate și o să avem și discuții în continuare. Nu-i metoda și instrumentul de luptă politică pe care noi îl agreăm”.

Congresul PAS din 14 iunie, în cadrul căruia Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al formațiunii, a fost marcat de un discurs al fostului deputat Constantin Oboroc. În intervenția sa, Oboroc a făcut aluzie la primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, la liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, și la fostul președinte al Republicii Moldova, deputatul comunist Vladimir Voronin. Oboroc a utilizat expresii precum „un purcel din primăria Chişinău”, „un cârlan politic prost” și „dinozaur sovietic roșu, care a călărit Moldova 8 ani de zile și și-a bătut joc de neamul nostru”.

Discursul, aplaudat de participanții la congres, a stârnit un val de reacții. Primarul Ion Ceban a calificat situația drept „rușinoasă” și a acuzat PAS că promovează atacuri la adresa opoziției. Deputatul Vasile Costiuc a declarat că „asta este, de fapt, fața adevărată a guvernării”.

Purtătoarea de cuvânt a PAS a declarat că formațiunea „se disociază de orice fel de discurs de ură” și că „aceasta nu este și nu a fost niciodată politica PAS”. Potrivit PAS, „Oboroc a vorbit din proprie inițiativă, la finalul Congresului”. Deputatul PAS Radu Marian a calificat limbajul drept „regretabil” și a admis că „ar fi loc de scuze”. 

Peste 300 de muncitori din Asia locuiesc în căminele UTM: „Studenții au preferat altceva, spațiile rămân goale și sunt date în chirie”

Universitatea Tehnică a Moldovei confirmă că are cazați muncitori străini în cadrul căminelor studențești ale fostei Universități Agrare. Precizarea a fost făcută pentru NewsMaker, de către Mihaela Cimbriciuc, responsabilă de relațiile cu mass-media la UTM, după ce deputatul Vlad Bătrîncea a spus, la ședința Parlamentului din 18 iunie, că în căminele aflate în posesia UTM, locuiesc peste 400 de migranți din Asia „în loc de studenți sau profesori”. Reprezentanta UTM a precizat că este vorba despre 328 de muncitori străini, cazați în baza unui contract de chirie încheiat cu compania angajatoare, în spațiile rămase libere după ce studenții au preferat alte opțiuni de cazare. 

„În căminele noastre libere locuiesc 328 de muncitori străini care plătesc taxa de chirie. Ei sunt aduși în Moldova de companii care prestează aceste servicii”, a declarat Miahela Cimbriciuc.

Aceasta a confirmat că muncitorii provin din Asia și a explicat că spațiile ocupate sunt cele rămase libere după ce studenții au preferat alte opțiuni de cazare.

„Atâta timp cât spațiile nu au fost ocupate, studenții nu s-au cazat în acele spații, au preferat altceva, au avut alte opțiuni, spațiile rămân goale și sunt date în gestiune prin contract de chirie”, a precizat reprezentanta UTM.

Cimbriciuc a precizat că contractele cu muncitorii ar fi reziliate în cazul în care numărul studenților ar crește și ar fi nevoie de spațiile respective.

„Dacă vom avea un număr mai mare de studenți, și noi evident ne dorim acest lucru, atunci vom avea grijă ca toți studenții noștri să-și ocupe locul de cazare în cămin. Prioritate au studenții noștri”, a adăugat aceasta.

Reprezentanta universității a precizat și că muncitorii plătesc o taxă diferită de cea achitată de studenți, contractul fiind încheiat între universitate și companiile angajatoare.

Întrebată despre Agrotech Park, companie care aparține UTM și despre care deputatul Bătrîncea a făcut, de asemenea, referire, Cimbriciuc a precizat că informațiile despre proiect sunt publice.

„Agrotech Park este construit pe teritoriul fostei Universități Agrare, în prezent campusul Mircești. Acolo planificăm să avem hub-uri unde vom uni cercetarea cu mediul antreprenorial. Studenții noștri vor face lucrări experimentale, vor avea laboratoare și plantații unde pot să testeze. Lansarea Agrotech-ului este planificată pentru cea mai scurtă perioadă, prin toamna acestui an”, a declarat reprezentanta UTM.

UTM a transmis și un comunicat oficial, în care a precizat că Agrotech Park este unicul hub din Moldova care va reuni cercetarea în agricultură și mediul antreprenorial, fiind construit în clădiri abandonate și nerenovate de zeci de ani din campusul Mircești.

„Am văzut că deputatul Vlad Bătrîncea este curios despre persoanele cazate în căminele UTM. Răspundem: în spațiile libere din căminele UTM sunt cazați 328 de muncitori străini, cu contract de chirie semnat cu compania angajatoare. Despre Agrotech Park SRL, care aparține UTM, informațiile sunt publice și transparente. Îl invităm pe domnul deputat într-o vizită la Agrotech Park SRL, în stațiile de cercetare și extensiune în agricultură, în livezile, laboratoarele și serele UTM, pentru a vedea cum se dezvoltă cu adevărat învățământul agricol, nu doar «să fie cu ochii pe patrimoniu»”, se arată în comunicatul UTM.

Precizăm că deputatul Partidului Socialiștilor din Moldova și vicepreședinte al Parlamentului, a dezvăluit în timpul ședinței din 18 iunie că „la un cămin al universității agrare, înghițită de UTM, trăiesc nu studenți și profesori, dar peste 400 de migranți din Asia”.

Amintim că, în luna mai, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a declarat că Republica Moldova are nevoie în prezent un maximum de circa 100 de mii de muncitori străini în economia sa.

Potrivit unor date publicate de Realitatea.md, în primele șase luni ale anului, circa 3.700 de străini au obținut permis de muncă în Moldova, iar alți 114 au primit permis de ședere. În aceeași perioadă, 104 străini au fost expulzați pentru încălcarea regimului de ședere. Cei mai mulți dintre cetățenii care au obținut permis de muncă provin din Nepal (1.110), Bangladesh (650), Uzbekistan (604) și India (276).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol

Un nou mandat de arest pe numele lui Șor. Procuratura explică cum a delapidat $100 milioane de la Banca de Economii⚡️⚡️⚡️

Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, în lipsă, a oligarhului fugar Ilan Șor în dosarul privind delapidarea a 100 de milioane de dolari de la Banca de Economii (BE,). Decizia a fost pronunțată pe 17 iunie, la solicitarea procurorilor, anunță Procuratura Anticorupție.

Potrivit Procuraturii, Șor este învinuit că ar fi avut rol de organizator, instigator și coautor al infracțiunii de delapidare a averii străine, săvârșită în cadrul unui grup criminal organizat și în proporții deosebit de mari.

Potrivit învinuirii, Ilan Șor, deținând funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SA „Banca de Economii”, în perioada iulie 2013 – septembrie 2014, ar fi organizat și coordonat un grup criminal care a elaborat și implementat o schemă de delapidare a 100 000 000 de dolari SUA din activele băncii.

Acesta ar fi controlat de facto, prin intermediul unor persoane interpuse, mai multe instituții financiar-bancare și ar fi asigurat adoptarea unor decizii cu caracter administrativ, juridic și economico-financiar necesare realizării planului infracțional. În cadrul schemei, ar fi fost create condiții pentru transferarea și utilizarea mijloacelor financiare ale SA „Banca de Economii” în interesul grupului criminal organizat, inclusiv prin utilizarea unor documente false.

Astfel, acesta este învinuit că a avut rol de organizator, instigator și coautor la delapidarea mijloacelor financiare ale SA „Banca de Economii” în sumă de 100 000 000 de dolari SUA, acționând împreună cu alte persoane implicate în realizarea planului infracțional.

Reamintim, în cadrul aceleiași cauze penale, în ianuarie 2024, președintele interimar al BEM a fost condamnat la 10 ani de închisoare. În prezent, cauza se află pe rolul Curții de Apel Centru. Decizia urmează să fie pronunțată pe 8 iulie 2026.

Reamintim, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a mai emis, pe 24 aprilie, un mandat de arest preventiv pentru 30 de zile pe numele lui Ilan Șor în dosarul ALDE. Totodată, autoritățile au expediat în Federația Rusă – unde acesta s-ar ascunde de justiție – o cerere de asistență juridică internațională pentru a-i fi adusă la cunoștință învinuirea formulată în acest dosar. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei / NewsMaker

„Tux”, fără plângeri. Cernăuțeanu admite că printre prejudiciați erau funcționari publici

În cadrul dosarului „Tux” nu au fost recepționate plângeri de la persoanele prejudiciate. Acest lucru se întâmplă inclusiv pentru că printre acestea erau funcționari publici, a sugerat șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu. Acesta a mai menționat că victimele nu au reclamat pierderile pentru că ar fi trebuit să justifice veniturile respective. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 17 iunie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

„Ce este paradoxal în acest proces: nu au venit victime care să depună plângeri că au fost delapidate de aceste mijloace financiare. (…) Una că este de rușine, alta – fiecare persoană conștientizează că fie este un funcționar public, fie este o altă persoană care trebuia să raporteze aceste venituri pentru care să fie impozitat”, a declarat Cernăuțeanu.

Întrebat dacă existau și funcționari publici care dețineau bani din surse ilegale și i-ar fi direcționat acolo, șeful IGP a răspuns: „Nu vreau acum să vin cu o formă… Orice funcționar public, indiferent din care structură, din cei care depun declarația de avere și interese personale, în momentul în care avea și venituri din astfel de piramide, era obligat ca să le declare. (…) Din câte cunosc, cel puțin, sunt și alte metode de investigații prin care se demonstrează acțiunile ilegale ale persoanelor care au fost implicate în aceste procese”.

***

Platforma de tranzacționare „Tux Moldova”, bănuită că ar funcționa ca o piramidă financiară, s-a prăbușit la începutul lunii octombrie 2025. Potrivit datelor autorităților, circa 50 000 de oameni ar fi fost atrași în această schemă. Pierderile estimate depășesc 48 de milioane de euro. Pe 6 noiembrie 2025, cinci persoane, inclusiv lideri ai schemei, au fost reținute.

În iunie 2026, procurorii au anunțat că un singur lider al presupusei rețele financiare a fost trimis în judecată. În același timp, alte zeci de persoane sunt cercetate penal.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: