Imagine simbol

Moldova a susținut, alături de alte 143 de țări, rezoluția ONU prin care este condamnată anexarea ilegală a teritoriilor ucrainene

Republica Moldova a co-sponsorizat rezoluția ONU prin care Adunarea Generală a organizației a condamnat, cu o majoritate covârșitoare, organizarea așa-numitelor referendumuri în regiunile ocupate temporar de forțele rusești în Ucraina, precum și anexările „ilegale” de teritorii ucrainene de către Rusia. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Nicu Popescu, pe Twitter.

„Adunarea Generală a ONU se adună astăzi pentru a lua în considerare rezoluția de condamnare a referendumurilor false și a anexărilor ilegale ale Rusiei. Moldova a co-sponsorizat măsura condusă de UE care insistă și asupra retragerii imediate, complete și necondiționate a forțelor ruse din Ucraina”, a scris ministrul Nicu Popescu pe contul său de Twitter.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al MAEIE al Republicii Moldova, Daniel Vodă, a reiterat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că Republica Moldova „nu a recunoscut, nu recunoaște și nici nu va recunoaște” rezultatele așa-numitor plebiscite și „condamnă în termenii cei mai fermi” tentativa anexării ilegitime a teritoriilor ocupate ale Ucrainei, fapt care, potrivit lui, contravine tuturor principiilor dreptului internațional.

„Pe partea corectă a istoriei”, a scris Vodă după votul Republicii Moldova.

Captură video

Precizăm că Adunarea Generală a celor 193 de state membre reunite în regim de urgență de luni a adoptat această rezoluție cu 143 de voturi pentru, față de cinci țări contra şi 35 care s-au abținut, printre care China, India, Pakistan şi Africa de Sud, în pofida eforturilor diplomatice ale Statelor Unite. Cele cinci state care au votat împotrivă sunt: Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Nicaragua.

Potrivit Agerpres, cu acest text, co-redactat de Uniunea Europeană şi prezentat de Ucraina, occidentalii au afirmat că au dovedit că Rusia este „izolată” pe scena internațională, la șapte luni de la izbucnirea războiului în Ucraina.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, s-a declarat încântat să vadă „o majoritate covârșitoare de națiuni de partea Ucrainei, în apărarea Cartei ONU şi opoziția fermă la războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi a poporului său”.

Antony Blinken a subliniat că „foarte puține națiuni au votat cu Rusia” şi a salutat „unitatea internațională” şi „sprijinul neclintit” față de Kiev.

Rezoluția „condamnă tentativele de anexare ilegală” a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie şi Herson după „pretinse referendumuri ilegale” şi subliniază că aceste acțiuni „nu au nicio validitate” în temeiul dreptului internațional.

De asemenea, textul îndeamnă ca niciun stat să nu recunoască aceste anexări şi reclamă retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina care au intrat pe 24 februarie.

ONU „cere ca Federația Rusă să își anuleze imediat şi necondiționat decizia din 29 septembrie” privind integrarea regiunilor ucrainene în Rusia. Aceste anexări constituie o „încălcare a integrității teritoriale şi a suveranității Ucrainei”.

Pe 30 septembrie, Moscova şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca în Consiliul de Securitate aceeași rezoluție condamnând anexările din Ucraina. Pe lângă dreptul de veto al Rusiei, textul adunase 10 voturi pentru din cei 15 membri ai Consiliului. China, India, Brazilia şi Gabon s-au abținut, iar Occidentul susținuse atunci că este deja o dovadă a izolării Rusiei.

„Rusia a încercat să reducă la tăcere Consiliul de Securitate, dar nu a putut să reducă la tăcere Adunarea Generală a ONU”, a declarat presei după vot ambasadorul Uniunii Europene la ONU, Olof Skoog, citat de AFP, mai notează Agerpres.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Lista PAS pentru parlamentare, scursă pe Telegram? Reacția partidului de guvernare

Un canal de Telegram a publicat pe 18 iulie o înregistrare audio în care Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), ar prezenta lista PAS pentru alegerile parlamentare din toamnă. Aceasta ar urma să fie deschisă de Grosu însuși și pe ea se vor regăsi și doi concurenți din Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA). Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, nu a confirmat și nici infirmat autenticitatea înregistrării care a fost scursă, menționând că lista electorală a formațiunii va fi prezentată la sfârșitul săptămânii. Iar Igor Grosu a comunicat ulterior că, într-adevăr, membrii ai Platformei DA au acceptat să concureze din partea PAS.

În înregistrarea audio, care durează 6 minute, Igor Grosu ar enumera numele candidaților și poziția lor pe lista PAS pentru următoarele alegeri parlamentare. Astfel, lista electorală a formațiunii ar urma să fie deschisă de Igor Grosu însuși. Al doilea candidat ar fi premierul Dorin Recean, care nu este membru de partid.

Printre primii 20 de candidați ar urma să se regăsească și o parte din personalitățile despre care liderul PAS a anunțat că vor candida din partea formațiunii sale la scrutin. Este vorba despre fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, luptătoare Anastasia Nichita, dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena mea”, Ludmila Adamciuc, antreprenoarea Maria Acbaș și rectorul UTM, Viorel Bostan.

În înregistrare liderul PAS mai menționează că pe pozițiile 42 și 47 de pe listă ar putea să se regăsească candidați din partea Platformei Demnitate și Adevăr. Numele concurenților însă nu este menționat, Grosu spunând că încă se așteaptă un răspuns în această privință de la formațiune.

NM a solicitat un comentariu de la purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, în legătură cu autenticitatea înregistrării scurse. Reprezentanta partidului de guvernământ nici nu confirmat, nici nu a infirmat veridicitatea acesteia, menționând că PAS își va prezenta oficial lista electorală duminică, 20 iulie.

La scurt timp după apariția înregistrării în spațiul public, liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, a anunțat că, într-adevăr, membri ai formațiunii sale vor candida la parlamentare pe lista PAS. „Într-o situație politică normală, chiar și având șanse minime de accedere în Parlament, ne-am fi lansat într-o luptă politică, dar nimeni din Platforma DA nu a dorit să-și asume riscul de a lua câteva procente în alegeri și anume aceste procente să nu fie suficiente pentru a avea o majoritate proeuropeană. Sperăm mult că gestul nostru va fi apreciat la timpul potrivit de toți cetățenii care-și doresc o Moldovă Europeană”, a spus politicianul.

Ulterior, într-un mesaj pe Facebook, și Igor Grosu a comunicat că a primit „răspuns pozitiv” din partea Platformei DA cu privire la candidarea membrilor săi la alegerile parlamentare pe lista PAS.

Precizăm că posibilitatea ca membri ai Platformei DA să candideze la parlamentare din partea PAS a fost confirmată în urmă cu două zile de Grosu.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate pe 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: