Imagine simbol

Moldova a susținut, alături de alte 143 de țări, rezoluția ONU prin care este condamnată anexarea ilegală a teritoriilor ucrainene

Republica Moldova a co-sponsorizat rezoluția ONU prin care Adunarea Generală a organizației a condamnat, cu o majoritate covârșitoare, organizarea așa-numitelor referendumuri în regiunile ocupate temporar de forțele rusești în Ucraina, precum și anexările „ilegale” de teritorii ucrainene de către Rusia. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Nicu Popescu, pe Twitter.

„Adunarea Generală a ONU se adună astăzi pentru a lua în considerare rezoluția de condamnare a referendumurilor false și a anexărilor ilegale ale Rusiei. Moldova a co-sponsorizat măsura condusă de UE care insistă și asupra retragerii imediate, complete și necondiționate a forțelor ruse din Ucraina”, a scris ministrul Nicu Popescu pe contul său de Twitter.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al MAEIE al Republicii Moldova, Daniel Vodă, a reiterat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că Republica Moldova „nu a recunoscut, nu recunoaște și nici nu va recunoaște” rezultatele așa-numitor plebiscite și „condamnă în termenii cei mai fermi” tentativa anexării ilegitime a teritoriilor ocupate ale Ucrainei, fapt care, potrivit lui, contravine tuturor principiilor dreptului internațional.

„Pe partea corectă a istoriei”, a scris Vodă după votul Republicii Moldova.

Captură video

Precizăm că Adunarea Generală a celor 193 de state membre reunite în regim de urgență de luni a adoptat această rezoluție cu 143 de voturi pentru, față de cinci țări contra şi 35 care s-au abținut, printre care China, India, Pakistan şi Africa de Sud, în pofida eforturilor diplomatice ale Statelor Unite. Cele cinci state care au votat împotrivă sunt: Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Nicaragua.

Potrivit Agerpres, cu acest text, co-redactat de Uniunea Europeană şi prezentat de Ucraina, occidentalii au afirmat că au dovedit că Rusia este „izolată” pe scena internațională, la șapte luni de la izbucnirea războiului în Ucraina.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, s-a declarat încântat să vadă „o majoritate covârșitoare de națiuni de partea Ucrainei, în apărarea Cartei ONU şi opoziția fermă la războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi a poporului său”.

Antony Blinken a subliniat că „foarte puține națiuni au votat cu Rusia” şi a salutat „unitatea internațională” şi „sprijinul neclintit” față de Kiev.

Rezoluția „condamnă tentativele de anexare ilegală” a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie şi Herson după „pretinse referendumuri ilegale” şi subliniază că aceste acțiuni „nu au nicio validitate” în temeiul dreptului internațional.

De asemenea, textul îndeamnă ca niciun stat să nu recunoască aceste anexări şi reclamă retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina care au intrat pe 24 februarie.

ONU „cere ca Federația Rusă să își anuleze imediat şi necondiționat decizia din 29 septembrie” privind integrarea regiunilor ucrainene în Rusia. Aceste anexări constituie o „încălcare a integrității teritoriale şi a suveranității Ucrainei”.

Pe 30 septembrie, Moscova şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca în Consiliul de Securitate aceeași rezoluție condamnând anexările din Ucraina. Pe lângă dreptul de veto al Rusiei, textul adunase 10 voturi pentru din cei 15 membri ai Consiliului. China, India, Brazilia şi Gabon s-au abținut, iar Occidentul susținuse atunci că este deja o dovadă a izolării Rusiei.

„Rusia a încercat să reducă la tăcere Consiliul de Securitate, dar nu a putut să reducă la tăcere Adunarea Generală a ONU”, a declarat presei după vot ambasadorul Uniunii Europene la ONU, Olof Skoog, citat de AFP, mai notează Agerpres.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: