Imagine simbol

Moldova a susținut, alături de alte 143 de țări, rezoluția ONU prin care este condamnată anexarea ilegală a teritoriilor ucrainene

Republica Moldova a co-sponsorizat rezoluția ONU prin care Adunarea Generală a organizației a condamnat, cu o majoritate covârșitoare, organizarea așa-numitelor referendumuri în regiunile ocupate temporar de forțele rusești în Ucraina, precum și anexările „ilegale” de teritorii ucrainene de către Rusia. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Nicu Popescu, pe Twitter.

„Adunarea Generală a ONU se adună astăzi pentru a lua în considerare rezoluția de condamnare a referendumurilor false și a anexărilor ilegale ale Rusiei. Moldova a co-sponsorizat măsura condusă de UE care insistă și asupra retragerii imediate, complete și necondiționate a forțelor ruse din Ucraina”, a scris ministrul Nicu Popescu pe contul său de Twitter.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al MAEIE al Republicii Moldova, Daniel Vodă, a reiterat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că Republica Moldova „nu a recunoscut, nu recunoaște și nici nu va recunoaște” rezultatele așa-numitor plebiscite și „condamnă în termenii cei mai fermi” tentativa anexării ilegitime a teritoriilor ocupate ale Ucrainei, fapt care, potrivit lui, contravine tuturor principiilor dreptului internațional.

„Pe partea corectă a istoriei”, a scris Vodă după votul Republicii Moldova.

Captură video

Precizăm că Adunarea Generală a celor 193 de state membre reunite în regim de urgență de luni a adoptat această rezoluție cu 143 de voturi pentru, față de cinci țări contra şi 35 care s-au abținut, printre care China, India, Pakistan şi Africa de Sud, în pofida eforturilor diplomatice ale Statelor Unite. Cele cinci state care au votat împotrivă sunt: Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Nicaragua.

Potrivit Agerpres, cu acest text, co-redactat de Uniunea Europeană şi prezentat de Ucraina, occidentalii au afirmat că au dovedit că Rusia este „izolată” pe scena internațională, la șapte luni de la izbucnirea războiului în Ucraina.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, s-a declarat încântat să vadă „o majoritate covârșitoare de națiuni de partea Ucrainei, în apărarea Cartei ONU şi opoziția fermă la războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi a poporului său”.

Antony Blinken a subliniat că „foarte puține națiuni au votat cu Rusia” şi a salutat „unitatea internațională” şi „sprijinul neclintit” față de Kiev.

Rezoluția „condamnă tentativele de anexare ilegală” a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie şi Herson după „pretinse referendumuri ilegale” şi subliniază că aceste acțiuni „nu au nicio validitate” în temeiul dreptului internațional.

De asemenea, textul îndeamnă ca niciun stat să nu recunoască aceste anexări şi reclamă retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina care au intrat pe 24 februarie.

ONU „cere ca Federația Rusă să își anuleze imediat şi necondiționat decizia din 29 septembrie” privind integrarea regiunilor ucrainene în Rusia. Aceste anexări constituie o „încălcare a integrității teritoriale şi a suveranității Ucrainei”.

Pe 30 septembrie, Moscova şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca în Consiliul de Securitate aceeași rezoluție condamnând anexările din Ucraina. Pe lângă dreptul de veto al Rusiei, textul adunase 10 voturi pentru din cei 15 membri ai Consiliului. China, India, Brazilia şi Gabon s-au abținut, iar Occidentul susținuse atunci că este deja o dovadă a izolării Rusiei.

„Rusia a încercat să reducă la tăcere Consiliul de Securitate, dar nu a putut să reducă la tăcere Adunarea Generală a ONU”, a declarat presei după vot ambasadorul Uniunii Europene la ONU, Olof Skoog, citat de AFP, mai notează Agerpres.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dumitru Alaiba, propus pentru o funcție la BNM: „Ținând cont de cariera mea de peste 20 de ani…”

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe propune Parlamentului aprobarea candidaturii lui Dumitru Alaiba pentru funcția de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Un proiect de decizie în acest sens a fost susținut în unanimitate de membrii comisiei în cadrul ședinței din 10 iulie. Prezent la ședință, fostul ministru a explicat de ce consideră că este candidatul potrivit pentru această funcție.

În timpul ședinței, deputatul și președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, i-a solicitat lui Alaiba să explice de ce consideră că este candidatul potrivit pentru această funcție.

„Dacă sunt sau nu candidatul potrivit, eu cred că, în primul rând, Parlamentul o să decidă. Din perspectiva mea, ținând cont de cariera mea de peste 20 de ani – în toată această perioadă am avut o tangență foarte aproape cu sectorul financiar, sectorul economic. Fie asta din funcția de ministru al economiei, or acolo participam foarte activ în ședințele Comitetului național pentru stabilitate financiară, supravegheam activitatea ODA (nota red. Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului), aveam multe tangențe și multe interacțiuni și cooperare cu sectorul bancar, inclusiv Banca Națională a Moldovei, fie asta din funcția de deputat înainte de asta și implicit în Comisia economie, buget și finanțe. (…) Înainte de asta, în cariera mea internațională, unul dintre sectoarele cu care am lucrat a fost anume sectorul financiar, cât și în societatea civilă în acei trei ani din 2016 până în 2019 mi-am dedicat activitatea unui efort de advocacy cât și de studiere, de elaborare, a notelor de politici pe sectorul financiar”, a comunicat Alaiba.

Membrii Comisiei au susținut în unanimitate proiectul de decizie privind candidatura lui Dumitru Alaiba pentru funcția de membru al Consiliului de supraveghere al BNM și au propus Parlamentului să îl aprobe.

Consiliul de supraveghere al BNM este format din 7 membri, dintre care 3 dețin și funcțiile de guvernator, prim-viceguvernator și viceguvernator. Aceștia au un mandat de șapte ani. Anterior, NM a analizat declarațiile de avere ale unor membri care nu ocupă și alte funcții și a constatat că trei dintre ei au beneficiat de o indemnizație lunară de 93.335 de lei, iar unul — de 75.684 de lei. Potrivit legii, Consiliul de supraveghere este responsabil de organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activității Băncii Naționale. Printre atribuțiile sale se numără: aprobarea raportului anual și a situațiilor financiare anuale, adoptarea, verificarea și evaluarea standardelor sistemului de control intern etc.

***

Dumitru Alaiba a fost numit ministru al Economiei în noiembrie 2022, în Guvernul Gavrilița. Ulterior, el s-a regăsit și în noul executiv condus de Dorin Recean, iar majoritatea parlamentară a acordat votul de încredere cabinetului de miniștri condus de Recean în februarie 2023.

Alaiba a anunțat că demisionează din funcția de vicepremier și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării pe 13 martie 2025. „Au fost 2 ani jumătate de muncă enormă, în care am dat toate cunoștințele și energia mea ca să mișcăm lucrurile înainte. Acum este nevoie de următorul pas”, menționa Alaiba. În aceeași zi, la ședința Guvernului, premierul Dorin Recean a declarat că Dumitru Alaiba „se va odihni două săptămâni și va fi înapoi cu noi”. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că afirmația prim-ministrului a fost „o glumă cordială”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: