Moldova a susținut, alături de alte 143 de țări, rezoluția ONU prin care este condamnată anexarea ilegală a teritoriilor ucrainene

Republica Moldova a co-sponsorizat rezoluția ONU prin care Adunarea Generală a organizației a condamnat, cu o majoritate covârșitoare, organizarea așa-numitelor referendumuri în regiunile ocupate temporar de forțele rusești în Ucraina, precum și anexările „ilegale” de teritorii ucrainene de către Rusia. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Nicu Popescu, pe Twitter.

„Adunarea Generală a ONU se adună astăzi pentru a lua în considerare rezoluția de condamnare a referendumurilor false și a anexărilor ilegale ale Rusiei. Moldova a co-sponsorizat măsura condusă de UE care insistă și asupra retragerii imediate, complete și necondiționate a forțelor ruse din Ucraina”, a scris ministrul Nicu Popescu pe contul său de Twitter.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al MAEIE al Republicii Moldova, Daniel Vodă, a reiterat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că Republica Moldova „nu a recunoscut, nu recunoaște și nici nu va recunoaște” rezultatele așa-numitor plebiscite și „condamnă în termenii cei mai fermi” tentativa anexării ilegitime a teritoriilor ocupate ale Ucrainei, fapt care, potrivit lui, contravine tuturor principiilor dreptului internațional.

„Pe partea corectă a istoriei”, a scris Vodă după votul Republicii Moldova.

Captură video

Precizăm că Adunarea Generală a celor 193 de state membre reunite în regim de urgență de luni a adoptat această rezoluție cu 143 de voturi pentru, față de cinci țări contra şi 35 care s-au abținut, printre care China, India, Pakistan şi Africa de Sud, în pofida eforturilor diplomatice ale Statelor Unite. Cele cinci state care au votat împotrivă sunt: Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Nicaragua.

Potrivit Agerpres, cu acest text, co-redactat de Uniunea Europeană şi prezentat de Ucraina, occidentalii au afirmat că au dovedit că Rusia este „izolată” pe scena internațională, la șapte luni de la izbucnirea războiului în Ucraina.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, s-a declarat încântat să vadă „o majoritate covârșitoare de națiuni de partea Ucrainei, în apărarea Cartei ONU şi opoziția fermă la războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi a poporului său”.

Antony Blinken a subliniat că „foarte puține națiuni au votat cu Rusia” şi a salutat „unitatea internațională” şi „sprijinul neclintit” față de Kiev.

Rezoluția „condamnă tentativele de anexare ilegală” a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie şi Herson după „pretinse referendumuri ilegale” şi subliniază că aceste acțiuni „nu au nicio validitate” în temeiul dreptului internațional.

De asemenea, textul îndeamnă ca niciun stat să nu recunoască aceste anexări şi reclamă retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina care au intrat pe 24 februarie.

ONU „cere ca Federația Rusă să își anuleze imediat şi necondiționat decizia din 29 septembrie” privind integrarea regiunilor ucrainene în Rusia. Aceste anexări constituie o „încălcare a integrității teritoriale şi a suveranității Ucrainei”.

Pe 30 septembrie, Moscova şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca în Consiliul de Securitate aceeași rezoluție condamnând anexările din Ucraina. Pe lângă dreptul de veto al Rusiei, textul adunase 10 voturi pentru din cei 15 membri ai Consiliului. China, India, Brazilia şi Gabon s-au abținut, iar Occidentul susținuse atunci că este deja o dovadă a izolării Rusiei.

„Rusia a încercat să reducă la tăcere Consiliul de Securitate, dar nu a putut să reducă la tăcere Adunarea Generală a ONU”, a declarat presei după vot ambasadorul Uniunii Europene la ONU, Olof Skoog, citat de AFP, mai notează Agerpres.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a venit cu precizări după ce regretatul compozitor Eugen Doga a declarat într-un interviu filmat în august 2024 și publicat în urma decesului său, în iunie 2025, că nu primește pensie în Republica Moldova. Oficialul a menționat că, după realizarea interviului, în luna septembrie a anului trecut, plata pensiei maestrului a fost reluată. Potrivit lui, în 2004, Eugen Doga a renunțat la pensia din Republica Moldova pentru a primi prestația socială din Rusia.

Pe 5 iunie, pe canalul de YouTube „mai întreb o dată” a fost publicat un interviu post-mortem cu Eugen Doga, care a fost înregistrat pe 30 august 2024. În cadrul acestuia, compozitorul a relatat că nu primește pensie în țara noastră.

Nu primesc pensie, aici nu am deloc. Cea de la Moscova, care mi-o plătesc, nu o pot folosi. Mi se pare că vreo 3 000 de ruble (circa 650 de lei). Să fie măcar și 100 000, care-i rostul? Eu oricum nu le pot lua. Ce, în fiecare lună să merg la Moscova? (…) Atât este de greu statului să intre în contact cu statul acela să se înțeleagă? (…) Statul nu se interesează. Toți știu că nu-mi plătesc pensie”, a declarat el.

Relatarea maestrului a provocat un val de critici și acuzații în adresa autorităților țării.

În comentariile unei postări pe Facebook, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a menționat că, în perioada 1997-2004, Eugen Doga a beneficiat de pensie în Republica Moldova, iar apoi a renunțat la aceasta pentru a primi în Federația Rusă. Ulterior, compozitorul a solicitat restabilirea pensiei din Republica Moldova, iar din septembrie 2024 plățile au fost reluate.

După ce a fost realizat interviul în cauză, dreptul la pensie a fost restabilit. Instituția media care a realizat interviul în 2024 trebuia ca minimum să specifice acest lucru pentru context”, a spus Buzu.

screenshot

Precizăm că Eugen Doga a spus încă din 2022, într-un interviu, că nu primește pensie în Republica Moldova, deși se adresase în scris șefului statului. „Președintele actual știe, și precedentul știa, și pre-precedentul. Toți știu și nimic”, a subliniat el.

***

Eugen Doga s-a stins din viață pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.

Acesta a compus simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, cântece de estradă. Valsul său compus pentru filmul „Tandra și gingașa mea fiară” al regizorului Emil Loteanu a fost recunoscut de UNESCO drept una dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului XXI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: