În toamnă, pe moldoveni îi așteaptă un referendum , al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituție a unei clauze privind ireversibilitatea direcției europene de dezvoltare a țării. Întrebarea dacă există un consens în Moldova în privința ideii de integrare europeană rămâne deschisă. Partidele extraparlamentare pro-europene au propus semnarea unui pact de sprijinire a integrării europene – asemănător pactului românesc de la Snagov. Va contribui acest lucru la consolidarea societății și la popularizarea integrării europene? Cine în Moldova susține ideea și cine este împotrivă ca țara să se miște spre UE și cine s-a „abținut” sau face un joc politic viclean? Și pentru ce vor face agitație partidele politice? Toate detaliile – în materialul NM.
Referendum pentru aderarea la UE
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a propus la sfârșitul anului 2023 organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la UE. Acum deputații PAS au elaborat un proiect de lege pentru modificarea Constituției, care va fi adoptat dacă cetățenii vor vota pentru UE. Astfel, în preambulul Constituției se va menționa identitatea europeană și ireversibilitatea traseului european, iar într-un articol separat „Integrarea europeană” se va indica că legislația europeană prevalează asupra legislației naționale.
Pe 16 aprilie, Curtea Constituțională a avizat pozitiv cererea PAS de organizare a referendumului și, în consecință, proiectul de lege privind modificarea Constituției. Este de remarcat faptul că nu va fi necesar un vot suplimentar în parlament pentru aprobarea proiectului de lege în baza rezultatelor referendumului, acesta va intra automat în vigoare. Aceasta înseamnă că PAS nu va trebui să caute voturi pentru o majoritate constituțională.
Este foarte probabil ca referendumul să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Reprezentanții autorităților au vorbit în mod repetat despre acest lucru. În cererea PAS depusă la Curtea Constituțională se precizează data de 20 octombrie. Cu toate acestea, data exactă trebuie totuși aprobată de Parlament.
Cine este PENTRU?
Principalul susținător, promotor și organizator al referendumului este partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Reprezentanții acestuia au început înainte de decizia Curții Constituționale o campanie de informare a populației despre referendum. La campanie participă deputații PAS, președintele Parlamentului Igor Grosu și chiar și premierul, care nu este membru de partid, Dorin Recean. În toată țara au apărut și panouri cu informații despre avantajele aderării la UE.
Pe lângă PAS, partidele neparlamentare pro-europene pledează în mod deschis pentru integrarea europeană. Patru dintre ele – Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Partidul Schimbării al lui Ștefan Gligor, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) al lui Igor Munteanu și Liga Orașelor și Comunelor (LOC) – au creat blocul „Împreună”, care pledează pentru integrarea europeană.
Pentru aderarea Republicii Moldova la UE se pronunță și primarul Chișinăului, liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), Ion Ceban. Dar are rezerve cu privire la referendumul din toamnă. Potrivit acestuia, MAN susține ideea organizării unui referendum pe problema integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, în timp ce PAS, potrivit acestuia, încearcă să transfere câștigurile de imagine de la referendum către un anumit candidat la funcția de președinte – Maia Sandu.
„Este necesar [referendumul] pentru a asocia procesul cu un singur candidat pentru a obține voturi suplimentare? Integrarea europeană ar trebui să fie un scop național, nu scopul unei persoane sau al unui partid”, a spus Ceban după consultările Maiei Sandu cu liderii partidelor din Republica Moldova.
Cine este IMPOTRIVĂ?
Partidele din grupul oligarhului fugar Ilan Șor s-au opus referendumului și aderării Republicii Moldova la UE. Însuși Șor, deja din Moscova, a devenit principalul agitator împotriva integrării europene a Moldovei, deși până de curând s-a ferit de geopolitică, concentrându-se pe populismul social.
Acum a scris pe pagina sa de Facebook despre dezavantajele integrării europene pentru Moldova. În postarea sa, el a amintit principalele „povești de groază” despre Uniunea Europeană. Astfel, Șor este convins că în Europa pe Moldova o așteaptă:
- un aflux de refugiați, care va duce la creșterea ratei criminalității și la crearea de ghetouri;
- creșterea prețurilor la energie;
- colaps pentru afaceri;
- un „potop” de marșuri LGBT și oameni care doresc să-și schimbe genul, ceea ce îi va face pe „copii să creadă că familia tradițională este o relicvă a trecutului”.
„Acesta va fi începutul sfârșitului poporului moldovenesc. […] Și aceste consecințe sunt doar vârful aisbergului. Prin urmare, referendumul este o bătălie pentru Moldova noastră, pentru viitorul moldovenilor din țara natală. Trebuie să apărăm acest viitor”, a scris Șor.
Reprezentantul Partidului „Renaștere”, apropiat lui Șor, deputatul Alexandr Nesterovschi a adresat pe pagina sa de Facebook o întrebare retorică: „Dacă cetățenii Moldovei se vor pronunța împotriva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, va înceta euro-agitația masivă a actualei guvernări sau, ca în ultimii 30 de ani, guvernarea va face abstracție de părerea oamenilor și va continua „integrarea europeană”?
Remarcăm că partidul Renaștere se poziționează ca un partid al „euroscepticilor”. Recent, reprezentanți ai partidului au participat la Conferința internațională „Noii lideri ai Europei” de la Sofia, la care au participat și eurosceptici din Bulgaria, Grecia, Țările de Jos, Serbia, Slovacia, Suedia, Ungaria și Elveția.
Socialiștii conduși de fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon se opun și ei integrării europene. Partidul a declarat că nu acceptă „impunerea unei ideologii universal obligatorii” – integrarea europeană. „PSRM consideră de nezdruncinat principiile constituționale ale independenței, suveranității și neutralității Republicii Moldova și neadmiterea transferului acestora total sau parțial către organe supranaționale”, se arată într-un comunicat al PSRM.
Socialiștii au făcut apel la „toate forțele patriotice din țară să se unească și să dezvolte o strategie unificată în ceea ce privește „referendumul antilegal, care are un singur scop – să o ajute pe Maia Sandu să rămână la putere”.
Cine s-a abținut?
Dar Partidul Comuniștilor le-a cerut susținătorilor săi să boicoteze referendumul. „Referendumul propus de autorități nu are nicio legătură cu integrarea europeană a Moldovei. Oamenii îl percep ca pe un truc de propagandă inventat de strategii politici pentru a păstra mandatul Maiei Sandu. Și acest lucru, la rândul său, duce la consecințe negative grave pentru acel vector european fără alternativă, până la discreditarea finală”, a spus PCRM.
În declarația PCRM se mai spune că cetățenii țării „au susținut în mod universal ideea propusă de a boicota referendumul”. „Și nu pentru că sunt împotriva integrării europene, ci pentru că sunt împotriva acestui tip de trucuri electorale, manipulări și înșelăciune”, a spus Partidul Comuniștilor.
Un alt politician care se poziționează ca pro-european, fost prim-ministru și lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu, este și el sceptic cu privire la referendum.
„Trebuie organizat referendumul, trebuie întrebați oamenii, dar atunci când se cunosc condițiile de aderare. Acum avem o situație diferită. Toată lumea – sau cei care au curajul să recunoască – recunosc că inițiativa referendumului este o „șmecherie” pentru a aduna avantaje electorale pentru doamna președinte la alegerile prezidențiale. Toată lumea vede că campania electorală a început deja. Acesta este un început furat [de campanie electorală]”, a spus Ion Chicu la o emisiuneTV.
***
Este de remarcat faptul că înainte de referendum, precum și înainte de alegeri, se desfășoară o campanie, iar partidele sunt înregistrate ca participanți la referendum. Ele pot face campanie pentru sau împotriva unei propuneri supuse referendumului. În cazul de față, pro sau împotriva aderării Moldovei la UE. Atunci poziția fiecărui partid cu privire la această problemă va deveni clară. Opțiunea de „campanie pentru boicotare” în legislație nu există.
Sociologie pro-europeană
Câți adepți ai UE sunt în Moldova?
În timp ce partidele politice decid ce poziție să adopte cu privire la referendum, sociologii încearcă să prezică posibilele rezultate ale acestuia. Potrivit unui sondaj WatchDog publicat pe 16 aprilie, la referendumul privind integrarea europeană, 56,5% dintre respondenți sunt gata să voteze pentru aderarea la UE.
Sondajul Barometrul de Opinie Publică (BOP) este mai pesimist. Cele mai recente date BOP pentru august 2023 au arătat că atunci 49,7% dintre respondenți erau pregătiți să voteze pentru UE. Dar nu putem face abstracție de faptul că au trecut aproape nouă luni de la realizarea sondajului. Cu toate acestea, un sondaj IRI din februarie arată că sprijinul pentru UE este și mai scăzut – 48%.
Remarcăm, însă, că toate aceste cifre nu includ diaspora, care, în cazul unei mobilizări active, poate oferi în plus de la 10%, până la 15% din voturi. Și diaspora moldovenească, după cum știți, este covârșitor de pro-europeană. Într-un fel sau altul, autoritățile au citat ca reper cifra de 60% din voturi pentru aderarea la UE. Orice cifră mai mare decât aceasta va fi considerată un succes.
Câți susțin partidele pro-europene?
De asemenea, este de remarcat faptul că partidele pro-europene se bucură de un sprijin mai mic decât nivelul de sprijin pentru ideea de integrare europeană în sine. De exemplu, în sondajul WatchDog, partidele pro-europene sunt susținute de 37,8% dintre respondenți sau 52,8% dintre cei care au decis (aceasta este evaluarea însumată a PAS și blocului „Împreună”, precum și a MAN și a PDCM, care își declară susținerea pentru integrarea europeană).
Potrivit ultimului BOP, realizat anul trecut, partidele pro-europene sunt susținute de 29% dintre respondenți (evaluarea totală a PAS, CUB, Partidul Schimbării, Platforma DA, MAN, PDCM, Social Democrați Europeni (PSDE – fost PDM)). Și conform IRI, 38% dintre respondenții din Moldova sunt pregătiți să voteze pentru pro-europeni (PAS, Partidul Democrația Acasă, Partidul Liberal Democrat (PLDM), CUB, MAN, PDCM).
De ce se întâmplă așa?
Fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a remarcat că diferența de pondere a susținătorilor partidelor pro-europene și a susținătorilor integrării europene se explică în general prin „sărăcia” clasei politice moldovenești.
„Există susținători ai integrării europene ale căror interese și viziune asupra lumii nu sunt reprezentate de niciun partid”, a menționat expertul.
Doctora în științe politice Angela Colațchi consideră că motivul acestui fenomen constă în aceea că „ideea” este întotdeauna mai înaltă și mai sinceră decât „cel care implementează această idee”. „De exemplu, PSDE – acest partid a susținut întotdeauna integrarea europeană. Dar acum acest partid este asociat cu [oligarhul fugar Vladimir] Plahotniuc [iar asta îi afectează ratingul]. Când oamenii judecă un partid, ei judecă atât după program, cât și după oameni. Prin urmare, ratingul partidului nu poate fi mai mare decât ratingul ideii.”
Ce înseamnă consens european, există el în Moldova?
Judecând după sondaje, în momentul actual nu există o consolidare largă a societății în jurul ideii de integrare europeană. De exemplu, în timpul celui de-al doilea mandat al Partidului Comuniștilor – când atât autoritățile, cât și opoziția erau în favoarea integrării europene, chiar și cu toate convențiile – nivelul de susținere pentru această idee a depășit 70%. Este greu să vorbim acum despre o astfel de consolidare.
Cu toate acestea, Angela Colațchi explică că acest lucru este complet normal și „nu merită să ne smulgem părul din cap”. „Paradoxul democrației este că cealaltă poziție trebuie să fie puternică și clar vizibilă. Și nu poate exista o singură viziune asupra modului de implementare a ideii de integrare europeană. O singură poziție poate exista doar în autocrații”, a menționat expertul.
Pactul de la Snagov pentru Moldova?
Un consens european poate fi obținut și oficializat în Moldova în cazul unui acord între mai multe partide, similar Pactului de la Snagov din România – acolo, în 1995, 14 partide au semnat un pact pentru a ajunge la un consens privind integrarea europeană a țării.
Anterior, Ion Ceban a venit cu această idee. Și săptămâna aceasta, patru partide extraparlamentare pro-europene (CUB, Partidul Schimbării, LOC și Platforma DA), care au creat blocul „Împreună”, au anunțat că au dezvoltat un astfel de pact. Într-o conferință de presă, reprezentanții blocului au remarcat că ideea de integrare europeană nu poate fi „privatizată de un singur partid”.
Pe lângă partidele politice semnatare, pactul a fost semnat de foștii parlamentari Alexandr Slusari și Octavian Țîcu. Partidul Ecologist și PSDE au avut consultări cu blocul „Împreună”. Liderul Platformei DA, Dinu Plîngău, a mulțumit tuturor părților care „demonstrează o abordare constructivă și oferă recomandări pentru pact”.
Nici partidul de la putere nu a rămas în afara luntrei. Liderul acestuia, Igor Grosu, a spus că va invita membrii partidului să semneze acest pact. „Vom analiza acest lucru foarte atent. Voi recomanda colegilor mei să decidă să-l susțină. Poate că vom face și câteva completări la acest pact. Susținem această intenție de a uni într-o coaliție cât mai multe partide politice, dar și societatea civilă. Vedem că se adresează și oamenilor de cultură, tuturor celor care sunt pro-europeni”, a spus Igor Grosu la Jurnal TV.
A comentat pactul și Ion Chicu. El a declarat că partidul său a fost invitat la consultări și a menționat că va semna pactul dacă denumirea „Pact pentru Europa” va fi înlocuită cu „Pact pentru Moldova în Europa”, precum și alte modificări propuse de PDCM.
Ion Ceban nu a vorbit încă despre semnarea pactului. Remarcăm că propunerea sa similară nu a provocat anterior entuziasm în rândul partidelor pro-europene, unde mulți nu îl consideră pe Ceban un politician autentic pro-european și îl suspectează de loialitate față de Moscova.
Alexei Tulbure consideră că dacă partidul primarului nu semnează acum „Pactul pentru Europa”, acest lucru va ridica semne de întrebare.
Facebook/Ion Ceban
Tulbure consideră că „pactul” va putea demonopoliza ideea de integrare europeană și va implica și alte părți în procesul de promovare a ideii de integrare europeană.
„Acest lucru este foarte important din punct de vedere al tehnologiei politice, deoarece crește șansele de rezultate pozitive dacă toate aceste părți sunt implicate în campanie. Este deosebit de important ca acei lideri politici în care are încredere societatea le vor vorbi oamenilor. În linii mari, susținătorii lui Chicu au mai multă încredere în Chicu decât în Spînu, iar dacă Chicu vine la [susținătorii săi], atunci îl vor asculta mai mult, același lucru este valabil și pentru alți politicieni. Aș recomanda cu căldură ca PAS nu doar să semneze acest pact, ci și să acorde certificate de onoare celor care l-au propus. Cred că partidul de la putere ar fi trebuit să inițieze această procedură de semnare a declarației”, a menționat expertul.
Tulbure a amintit că pe 22 martie, fracțiunea PAS din Parlament a adoptat o declarație pentru Uniunea Europeană. „Acesta este un exemplu clar de acțiune politică fără sens. Această declarație a devenit o declarație a unei părți, fără a consolida pe nimeni. Declarația actuală [pactul a patru partide] implică o implicare mai largă”, a adăugat expertul.
Angela Colațchi, la rândul său, a remarcat că funcția principală a partidului este lupta politică pentru putere și este firesc ca fiecare partid să dorească „să tragă pătura peste sine” și „să fie centrul de greutate”, deci este absolut firesc că nu toate partidele vor dori să semneze acest pact.
Expertul WatchDog Tatiana Cojocari a remarcat că „Pactul pentru Europa” nu poate fi încă comparat cu Pactul de la Snagov. „Aceasta este o exagerare. Când blocul „Împreună” va putea convinge opoziția și toate partidele din țară să susțină ideea integrării europene, atunci va putea fi mândru de acest acord.” În plus, Cojocari a amintit că inițiativa semnării Pactului de la Snagov în România nu a venit de la niciun partid, ci de la fostul președinte al României, Ion Iliescu.
Referendumul ca o demonstrație a consolidării
Angela Colațchi crede că rezultatele referendumului în sine vor deveni, de asemenea, „un fel de pact de la Snagov – dar nu semnat de partide, ci aprobat de cetățeni”.
Tatiana Cojocari crede că referendumul în sine transformă ideea de integrare europeană într-un proiect național și nu contează cine a inițiat referendumul. „Referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană este un proiect național și fiecare cetățean, indiferent de poziție, trebuie să vină și să-și facă auzită vocea, pentru că așa funcționează democrația”, a spus expertul.
Cojocari a adăugat că ideea integrării în Uniunea Europeană va deveni națională atunci când cetățenii o vor accepta, indiferent de partidul pe care îl susțin. Ea a menționat că și susținătorii partidelor non-proeuropene „vreau să trăiască ca în Uniunea Europeană – aceasta este cea mai bună opțiune care ne poate oferi un mâine în siguranță”.
„Faptul că o țară se va integra în UE nu înseamnă că va înceta cooperarea cu statele din spațiul post-sovietic sau că cetățenii nu vor putea primi educație în limba rusă”, a spus expertul. Ea a subliniat că, chiar și după aderarea la UE, vor exista partide politice cu opinii politice diferite în țară, așa cum există în UE, iar cooperarea cu țările din Est va continua.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!