Doi ani de război în Ucraina nu au putut să nu lase o urmă în politica moldovenească: atât internă, cât și externă. Noua situație regională a influențat prioritățile autorităților și a schimbat multe domenii ale vieții, inclusiv biserica. NM vă povestește despre 5 schimbări în politica moldovenească cauzate de război.
1. Moldova nu mai este un „pod”
Înainte de începerea unui război pe scară largă în Ucraina, mulți politicieni moldoveni au vorbit despre posibilitatea unei cooperări eficiente atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia. Actuala președintă Maia Sandu, în programul său electoral la scrutinul din 2020, a indicat că „va depune eforturi pentru a îmbunătăți relațiile cu Rusia în interesul cetățenilor Moldovei”. Dar după invazia rusă în Ucraina, relațiile Moldovei cu Rusia practic au dispărut. Chișinăul a condamnat acțiunile Moscovei, iar la o săptămână după începerea războiului, pe 3 martie 2022, Maia Sandu a semnat cererea Moldovei de aderare la UE.
În iunie 2022, Moldova a primit statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, iar la sfârșitul anului 2023, la summit-ul UE, liderii Uniunii Europene au votat pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. În 2023, la inițiativa Maiei Sandu, a avut loc la Chișinău Adunarea Națională „Moldova Europeană”. Apoi, președintele a chemat toți susținătorii integrării europene să vină în piață. Iar pe 1 iunie 2023 a avut loc, la Castelul MIMI, summit-ul Comunității Politice Europene.
Politicile pro-ucrainene și pro-europene ale autorităților moldovenești au nemulțumit Kremlinul. Reprezentantul Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a criticat în repetate rânduri autoritățile moldovenești, iar în august 2023 a declarat că Moldova se transformă într-o „anexă a regimului de la Kiev”
Între timp, Parlamentul Moldovei a denunțat, unul după altul, acordurile încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Iar vicepreședintele Parlamentului și fostul șef al Comisiei parlamentare pentru Relații Internaționale și Integrare Europeană, Doina Gherman, a spus că până la sfârșitul anului 2024 Moldova va părăsi total comunitatea. Opoziția a criticat autoritățile pentru denunțarea acordurilor, dar, după cum a subliniat Gherman, acest lucru nu va avea consecințe grave, întrucât se pot încheia acorduri bilaterale cu țările membre CSI, iar majoritatea acordurilor multilaterale erau nefuncționale.
În același timp, experții consideră că este prea devreme să spunem că integrarea europeană a Moldovei a devenit ireversibilă. Acest lucru necesită o „consolidare generală a societății”, care nu există acum. Potrivit expertului WatchDog Andrei Curăraru, există o parte a societății în Moldova care percepe negativ ideea integrării europene, iar oligarhul fugar Ilan Șor lucrează activ cu acești oameni.
„Există o tendință ca integrarea europeană să devină un „adevăr în ultima instanță”, dar pentru ca acest lucru să se întâmple, oamenii obișnuiți trebuie să simtă beneficiile reale ale negocierilor cu Uniunea Europeană”, a spus expertul. Totodată, Curăraru a adăugat că nu există premise pentru reluarea relațiilor pragmatice cu Rusia, întrucât „orice relații complementare dintre Moldova și Kremlin vor fi „sinucigașe” pentru Chișinău”.
Analistul politic Dionis Cenușa consideră că „ireversibilitatea” cursului european al Republicii Moldova va depinde de calitatea reformelor. În același timp, el nu exclude faptul că procesul de integrare europeană se poate transforma în „oligarhizare sub steag european”.
Potrivit sondajelor Barometrului Opiniei Publice (BOP), în Moldova chiar nu există „sprijin în masă” pentru integrarea europeană. În august 2023, în cadrul unui referendum privind aderarea la UE, 49,7% dintre respondenți ar fi votat pentru aderare (32,8% împotrivă). În 2022, cifra de sprijin a fost mai mare – 50,9%.
2. Neutralitatea nu ne mai protejează
După invadarea Ucrainei de către Rusia, partidele pro-ruse din Moldova au ales să păstreze tăcerea. În primele săptămâni nu și-au exprimat poziția, ulterior au pus accent pe tema neutralității.
Conform articolului 11 din Constituție, Moldova își menține neutralitatea. Acest statut presupune interdicția de a adera la blocuri militaro-politice și de a desfășurarea forțe armate ale altor state pe teritoriul său.
După începerea războiului din Ucraina, Partidul Socialiștilor (PSRM) a înregistrat în Parlament un proiect de lege „Cu privire la neutralitatea permanentă”. Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) a refuzat să susțină proiectul, invocând faptul că statutul de neutralitate al Republicii Moldova este deja consemnat în Constituție.
Un astfel de proiect de lege nu este o inovație a socialiștilor. O versiune anterioară a acestuia a fost dezvoltată de comuniști. Proiectul de lege a fost inclus pe ordinea de zi în 2013 și 2015, iar în 2020 socialiștii și democrații au retras acest proiect de lege.
În redacția din 2022, socialiștii au decis să „ocolească Transnistria”, indicând că prevederile legii nu ar trebui să se răsfrângă asupra malului stâng până la soluționarea conflictului transnistrean.
Pe teritoriul nerecunoscutei RMN, amintim, că se află un grup operativ al trupelor rusești. Autoritățile moldovenești au cerut în repetate rânduri Rusiei să-și retragă trupele pentru a asigura la modul practic neutralitatea Republicii Moldova, și nu doar prin declarații și apeluri. Între timp, autoritățile și experții au început să se întrebe cât de mult statutul de neutralitate protejează cu adevărat Moldova.
La începutul anului 2023, într-un interviu pentru Politico, Maia Sandu spunea că „există o discuție serioasă despre modul în care Moldova este capabilă să se protejeze. „Și dacă la un moment dat noi, ca națiune, ajungem la concluzia că trebuie să schimbăm statutul de neutralitate, atunci această schimbare trebuie să se întâmple pe cale democratică”, a adăugat președintele.
La începutul anului 2024, la Conferința de Securitate de la München, ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus că statutul de neutralitate nu este în măsură să protejeze Moldova de agresiunea rusă, „cum nu a protejat Ucraina, pentru că Federația Rusă ignoră complet acest concept și statut”.
Cu toate acestea, potrivit experților, este prea devreme să vorbim despre aderarea Moldovei la NATO. Deși, după cum a remarcat Andrei Curăraru, „unele partide pro-europene nu separă integrarea europeană de aderarea la NATO, precum CUB (Coaliția pentru Unitate și Bunăstare)”.
Dar în Moldova, potrivit expertului, societatea este destul de conservatoare, așa că încă se opune schimbării statutului de neutralitate: „Majoritatea crede în cuvântul „magic” neutralitate, de parcă dacă am fi neutri și nu am ajuta Ucraina, acest război nu ne va afecta, dar asta este departe de realitate. De fapt, neutralitatea nu protejează în niciun fel. Dar astfel de argumente în favoarea neutralității sunt folosite de politicienii de opoziție, de exemplu, socialiștii sau fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah. Ea a propus chiar organizarea unui referendum privind schimbarea statutului de neutralitate, astfel încât „cetățenii să poată spune deschis dacă sunt pro sau împotrivă”.
Potrivit sondajului BOP, sprijinul pentru ideea aderării Moldovei la NATO este foarte scăzut, deși a crescut ușor pe parcursul anului. La un posibil referendum privind aderarea Moldovei la NATO în 2022, 22,4% dintre respondenți au fost gata să voteze „pentru”, iar în 2023 – 26,5%.
În același timp, conform datelor pentru 2022, peste 40% dintre respondenți cred că neutralitatea ne poate proteja. Același număr crede, însă contrariul.
Dionis Cenușa consideră că aderarea Moldovei la NATO ar putea deveni parte a măsurilor postbelice de asigurare a securității Ucrainei. „Orice schimbare a statutului de neutralitate al Republicii Moldova va fi dictată de doi factori: soluționarea conflictului transnistrean și echilibrul de putere dintre Occident și Rusia după încheierea agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a menționat expertul.
Andrei Curăraru, la rândul său, consideră că posibilitatea aderării la NATO va fi discutată după ce Ucraina va merge în această direcție: „Când vecinii noștri sunt țări NATO sau candidați pentru aderarea la NATO, atunci această problemă va deveni mai acută”.
3. Armata a devenit o prioritate
Războiul din statul vecin a obligat conducerea Moldovei să se gândească la propria securitate, nu doar din punct de vedere politic, ci și din punct de vedere al apărării.
În octombrie 2022, trei rachete rusești au violat spațiul aerian al Republicii Moldova. Au survolat regiunile Rîbniţa, Soroca şi Floreşti. Potrivit Ministerului Apărării, rachetele au fost lansate de pe platforme terestre sau maritime din partea de vest a Peninsulei Crimeea.
Ulterior, ministrul moldovean al Apărării, Anatole Nosatîi, a declarat că o rachetă rusă a survolat deja regiunea transnistreană a Moldovei în luna mai.
La câteva săptămâni după incidentul din octombrie, fragmente de rachetă au căzut în partea de nord a satului Naslavcea, regiunea Ocnița. În acea zi, Rusia a lansat o nouă serie de atacuri asupra sistemului energetic ucrainean. Aceștia au atacat, printre altele, hidrocentrala Nistru-1, care se află la 10 km de Moldova. Nimeni nu a fost rănit din cauza fragmentelor căzute, dar geamurile caselor din apropiere au fost sparte. Apoi fragmente dintr-o altă rachetă au căzut lângă Briceni.
În 2023, fragmente de rachetă au fost găsite în apropierea satelor Larga, Chițcani, Fârlădeni și Gîsca. Pe 11 februarie 2024, fragmente dintr-o dronă de tip Shahed au căzut în sudul Moldovei, la Vulcănești.
Pentru protecția spațiul aerian, la sfârșitul anului trecut, Franța i-a transmis Moldovei un radar, al cărui cost este estimat la 14 milioane de euro, dar acest radar, potrivit autorităților, poate urmări doar obiecte care se află la o altitudine mai mare de 2000 metri. Drona de tip Shahed nu a putut fi detectată de radar.
Pentru a monitoriza întregul spațiu aerian și pentru a detecta diferite tipuri de rachete și drone care zboară la diferite altitudini, avem nevoie de câteva miliarde de euro, spune premierul Dorin Recean. „ Moldova nu poate aloca așa sume de bani, astfel că va trebui să cooperăm și să acționăm împreună cu prietenii noștri”, a adăugat Recean.
Potrivit acestuia, autoritățile lucrează pentru a proteja integral spațiul aerian al Republicii Moldova: prima etapă sunt instrumentele de detectare, a doua etapă sunt dispozitivele pentru distrugerea rachetelor și a dronelor.
Miliardele pentru apărare despre care a vorbit Recean într-adevăr nu pot fi alocate din cauza veniturilor bugetare insuficiente. Dar de la începutul războiului din Ucraina, cheltuielile de apărare ale Moldovei au crescut semnificativ: în 2021 erau alocate 380,9 milioane lei, iar în 2023 deja 498,7 milioane lei. În noua Strategie de Securitate Națională se precizează că în următorul deceniu, cheltuielile pentru armată ar trebui să ajungă la cel puțin 1% din PIB (adică aproximativ 3 miliarde de lei).
Experții au remarcat că acest barem nu este suficient pentru a dezvolta potențialul de apărare. Despre aceasta spunea, în special fostul secretar general al Ministerului Apărării, Radu Burduja, la una dintre audierile privind noua Strategie de Securitate Națională.
Nivelul minim al cheltuielilor pentru apărare în țările NATO este de 2% din PIB. Iar cheltuielile necesare pentru apărare în cazul unui stat neutru, așa cum rămâne a fi Moldova, sunt chiar și mai mari decât în țările Alianței Nord-Atlantice.
4. Șantajul cu gazele nu va mai funcționa
De la începutul războiului din Ucraina, Moldova a început să-și facă mai multe griji pentru securitatea sa energetică. Astfel, autoritățile țării și-au concentrat eforturile pe diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, în loc să primească resurse energetice de la un singur furnizor.
În august 2023, Maia Sandu spunea într-un interviu acordat CNN că „în ultimii ani, țara noastră a făcut progrese semnificative în obținerea independenței energetice și nu mai este dependentă de unicul furnizor de gaze, concernul rus Gazprom”. Totodată, ministrul Energiei Victor Parlicov a admis posibilitatea furnizării de gaze din Rusia, dar la un preț favorabil și fără condiții politice.
A suferit modificări și structura comerțului exterior a Republicii Moldova, menționează Andrei Curăraru. Acum, mai multe exporturi țintesc țările UE. De exemplu, în 2022, exporturile moldovenești către Uniunea Europeană au crescut cu 32,3% față de 2021. În 2023, exporturile pe piața UE au continuat să crească.
În structura exporturilor moldovenești, ponderea exporturilor către UE a depășit 60% în 2023, în timp ce exporturile către țările CSI a fost de aproximativ 25% din total. Ponderea importurilor din țările UE este de aproximativ 50%, iar din Comunitatea Statelor Independente se importă aproximativ 20% dintre bunuri și servicii.
5. Biserica rusă pierde teren
Războiul din Ucraina a afectat aproape toate domeniile vieții și nu a ocolit nici biserica. În Moldova există două biserici ortodoxe: Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei. Mitropolia Basarabiei, condusă de Mitropolitul Petru, se află sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române. Biserica Ortodoxă din Moldova, condusă de Mitropolitul Vladimir, se află sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR).
În 1992, după ce Moldova și-a câștigat independența, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a declarat Biserica Ortodoxă a Moldovei autonomă în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. Conform tomosului (decretul bisericesc – NM), semnat în 1994 de Patriarhul Alexei al II-lea, BOM este independentă în treburile administrative, economice, educative și civile, dar rămâne sub jurisdicția canonică a Patriarhiei ruse.
După izbucnirea războiului din Ucraina, unii politicieni au criticat Mitropolia Moldovei pentru faptul că Mitropolitul Vladimir nu a rupt legăturile cu Biserica Ortodoxă Rusă, a continuat să călătorească la Moscova și a primit premii din mâinile Patriarhului Chiril, care a susținut invazia Ucrainei. Unii preoți nu au fost de acord cu Vladimir și au anunțat că aderă la Mitropolia Basarabiei. Pentru aceasta, Mitropolia Moldovei i-a demis. Motivul tranzițiilor, de altfel, nu a fost doar o reticență de a se asocia cu Rusia, ci și o problemă financiară: în Mitropolia Basarabiei, clerul primește salarii destul de mari de la guvernul român.
Drept urmare, Mitropolitul Vladimir i-a scris o scrisoare Patriarhului Chiril, care a ajuns în spațiul public. În aceasta, Vladimir a remarcat că Biserica Ortodoxă Moldovenească se mișcă spre periferia societății moldovenești datorită faptului că este asociată cu promovarea intereselor pro-ruse în Moldova.
„Acest lucru se datorează apartenenței la Patriarhia Moscovei, care, la rândul ei, este percepută în societatea moldovenească ca un avanpost al Kremlinului și un susținător al invaziei ruse a Ucrainei. Pentru Biserica Ortodoxă din Moldova, astfel de asociații echivalează cu dispariția de pe scena religioasă și socială a țării din cauza respingerii persistente de către concetățenii noștri a amestecului agresiv al Rusiei atât în treburile statului vecin și prieten Ucraina, cât și în ale noastre”, se menționa în scrisoare. Mitropolitul a scris și despre dificultățile financiare cu care se confruntă Mitropolia Moldovei.
Dar după această scrisoare, nu s-au produs schimbări radicale. Răspunsul Bisericii Ortodoxe Ruse, dacă a fost unul, nu a devenit public; între timp, unii clerici au continuat să se mute de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei.
Situația din jurul bisericii nu a trecut neobservată de politicieni. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a întâlnit cu șeful Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Daniel, în 2023. Ultimul a făcut apel la autorități să trateze pe picior de egalitate Mitropolia Basarabiei, pentru ca clerul acesteia, ca și slujitorii Mitropoliei Moldovei, să aibă voie să acorde asistență religioasă în armată, închisori și spitale, precum și să fie invitați la evenimente oficiale. Grosu însuși a numit scrisoarea Mitropolitului Vladimir un act puternic dictat de „poziția enoriașilor”
Bătăliile bisericești nu au făcut altceva decât să afecteze ratingul încrederii în biserică, care în Moldova este în mod tradițional mai mare decât în Parlament, Guvern și alte instituții. Potrivit BOP, în doi ani nivelul de încredere în biserică a scăzut cu 14,6%: de la 72,6% în 2021 la 58% în 2023.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
