Viitorul electronicii începe în Moldova: aici se conturează profesiile de mâine

În ultimii ani, industria electronicii din Republica Moldova a evoluat dintr-un sector caracterizat prin costuri reduse și forță de muncă ieftină oferite marilor companii internaționale, transformându-se într-o veritabilă „forță de export”. Cu 136 de companii și aproape 14.000 de specialiști, sectorul generează producție de 8,1 miliarde de lei, 90% din aceasta fiind exportată direct către Uniunea Europeană. Dezvoltarea rapidă a  industriei determină o cerere în continuă creștere a numărului de specialiști pe piața muncii. În acest context, nu este surprinzător faptul că mulți absolvenți, la doar câțiva ani după obținerea diplomei, ajung să concureze cu branduri internaționale, dezvoltând propriile soluții – de la module de putere pentru autobuze electrice până la o nouă generație de contoare inteligente, capabile să comunice direct cu infrastructura cloud, fără intermediari.  

Orizonturile industriei electronice din Moldova

De mult timp, această industrie nu mai este doar un loc de asamblare pentru proiecte străine. În laboratoarele din Chișinău, spre exemplu, se modelează regimuri termice pentru tranzistoare pe carbură de siliciu și se testează senzori biomedicali, iar studenții de la facultățile de informatică scriu soft care va ajunge pe liniile de producție ale partenerilor europeni. Contoare inteligente, convertoare de putere, dispozitive de control pentru lifturi – toate acestea sunt deja produse moldovenești cu certificare europeană.

Aproximativ 90% din producție este destinată exportului, ceea ce înseamnă că fiecare nou inginer activează practic într-o echipă internațională, pentru clienți din Germania, Italia sau țările nordice. Această orientare spre export determină companiile locale să treacă de la sarcini contractuale simple la designul sistemic al propriilor dispozitive. Astăzi, nu mai sunt suficiente doar cunoștințele de bază în electronică: este esențial să poți calcula consumul energetic al unei baterii, să scrii un cod pentru un sistem de operare în timp real și să comunici clar, în limba engleză, de ce pachetul de date al clientului va fi în siguranță în cloud.

Electronica începe cu oamenii

Infrastructura educațională din Republica Moldova răspunde provocărilor industriei prin extinderea direcțiilor de formare. La Universitatea Tehnică a Moldovei au fost dezvoltate laboratoare de ultimă generație, incluzând centre de prelucrare CNC pentru realizarea de componente complexe și precizie maximă, sisteme integrate de conducere industrială esențiale pentru înțelegerea și operarea liniilor de producție automatizate, platforme electro-pneumatice pentru automatizări care oferă experiență practică în controlul sistemelor robotizate, laboratoare de rezistența materialelor și tratamente termice esențiale pentru dezvoltarea de materiale inovatoare, precum și ateliere de prelucrări mecanice și proiectare auto care pregătesc studenții pentru provocările industriei auto moderne. Colegiile urmează un alt model: aici prinde avânt învățământul dual, în care elevii petrec până la 70% din semestru direct în producție. Ziua studentului începe lângă mașini SMT de plantat componente, după care urmează o scurtă lecție de teorie, iar seara – raportul către mentor. Lunar primește        un salariu oferit de compania parteneră, iar acest parteneriat strâns, colegiu – întreprindere, garantează că, până la momentul obținerii diplomei, tehnicianul știe să citească instrucțiunile de lucru, să țină un jurnal de calitate și să pornească o linie de producție.

Pentru cei care doresc să avanseze și mai rapid, funcționează Embedded School – un program intensiv de trei luni, lansat de compania BSW Tech SRL, membră ACEM. Participanții, inclusiv femei care revin în câmpul muncii după o pauză de carieră, studiază programarea C, protocoale de transfer de date și în decursul acestei perioade dezvoltă un prototip electronic care trece printr-un proces real de validare din partea clientului. Opt din zece absolvenți ai școlii se angajează în primele trei luni, ceea ce transformă programul într-o veritabilă pistă de lansare a unei cariere în domeniu. 

Perspectivele parteneriatului 

Dezvoltarea industriei este susținută de trei direcții. Strategia națională de industrializare și schema de ajutor de stat regional pentru investiții până în 2028, care oferă suport până la 60% din valoarea investiției, pentru companii mari și mijlocii; iar pentru companiile mici, acesta se poate ridica și până la 75%. Regimul fiscal preferențial al rezidenților Moldova IT Park a fost prelungit până în 2035, oferind companiilor economii importante la taxe, pe care le pot reinvesti în capitalul uman. Partenerii internaționali își aduc și ei contribuția:      programele germane și europene continuă să finanțeze modernizarea laboratoarelor în instituțiile de învățământ, să sprijine organizarea de traininguri și hackathoane studențești, unde ideile prind contur și devin primele planuri de afaceri.

Pe plan extern, Republica Moldova a încheiat negocierile tehnice privind acordul ACAA, așa numita „viză industrială” pentru mărfuri. După semnarea acestuia, certificarea locală va fi recunoscută în Uniunea Europeană, iar ciclul „prototip – piață” se va reduce cu câteva săptămâni, economisind antreprenorilor zeci de mii de euro. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizare estimează că, la momentul intrării în vigoare a ACAA, micile afaceri vor avea șansa să concureze cu branduri mari fără birocrație excesivă.

Oportunități de dezvoltare

Oamenii rămân a fi resursa cea mai valoroasă, iar companiile trebuie să concureze pentru talente. Conform estimărilor ACEM, una din trei companii se confruntă cu deficit de specialiști, motiv pentru care un inginer junior intră pe piață cu un salariu peste media națională și își crește veniturile în funcție de performanțele măsurabile.

Prezentările companiilor evidențiază patru direcții în care cererea va crește în mod rapid. Electromobilitatea deschide noi oportunități în electronica de putere, iar echipele de ingineri din Moldova participă deja la dezvoltarea invertoarelor SiC pentru stațiile de încărcare. Tehnologia modernă transformă radical dispozitivele medicale. Acestea folosesc senzori tot mai mici și mai fiabili pentru a monitoriza starea de sănătate a pacienților de la distanță, în timp real. Datele colectate sunt transmise către servere în cloud, unde sunt analizate, devenind parte dintr-un serviciu digital complet. Astfel, o simplă placă electronică nu mai este doar hardware, ci o componentă esențială a unui sistem inteligent de monitorizare. Pentru a ține pasul cu aceste evoluții, specialiștii trebuie să combine cunoștințele de electronică cu cele de programare și automatizare, pregătindu-se pentru o industrie medicală din ce în ce mai digitalizată.     

„Investițiile sunt deja aici, exportul crește, iar piața UE este la un pas distanță. Industria electronică din Republica Moldova are nevoie de oameni care transformă ideile în dispozitive – fiecare rol contează”, rezumă Vitalie Eșanu, președintele ACEM și directorul ÎTȘ Informbusiness S.R.L.

Campania de admitere 2025

Campania de admitere în universitățile și colegiile din țară a început pe 21 iulie: documentele se depun online prin intermediul platformei naționale eadmitere.gov.md. Sesiunea de bază se încheie pe 27 iulie, rezultatele intermediare vor fi publicate pe 5 august, iar listele finale ale celor admiși vor fi afișate pe 12 august. Sesiunea suplimentară va avea loc în perioada 13-24 august – o șansă pentru cei care se decid în ultimul moment. 

Înainte de a depune documentele, consultați lista instituțiile de învățământ care pregătesc specialiști în electronică și care colaborează deja cu întreprinderile din industrie:

De asemenea, puteți citi articolul nostru despre campania de admitere 2025: https://newsmaker.md/ro/admiterea-in-electronica-2025-fa-primul-pas-spre-cariera

Alegeți instituția în funcție de nivelul de pregătire și specializare – industria electronică este pregătită să primească noi studenți și să transforme ideile voastre în dispozitive reale

Despre ACEM: Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova este o organizație necomercială fondată în mai 2019, pentru a reprezenta interesele membrilor săi în raport cu autoritățile naționale, pentru a contribui la schimbul de bune practici și pentru a îmbunătăți competitivitatea și dezvoltarea industriei electronice, prin intermediul unor parteneriate viabile între companii private, autorități publice și alte organizații internaționale și naționale. ACEM cuprinde 33 companii din domeniu cu peste 2200 angajați și o cifră de afaceri de peste 100 mln $. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Olympic Moldova

Canoistul Serghei Tarnovschi – pentru a treia oară campion mondial VIDEO

Canoistul Serghei Tarnovschi a devenit pentru a treia oară campion mondial. Anunțul a fost făcut, pe 24 august, de Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova.

„Canoistul Serghei Tarnovschi a devenit pentru a 3-a oară campion mondial pe distanța 5000 metri! Elevul lui Nicolae Juravschi a înregistrat rezultatul 23:41.31, fiind urmat de spaniolul Jaime Duro (23:43.67) și polonezul Wiktor Glazunow (23:53.73)”, au comunicat reprezentanții Comitetului.

Performanța a fost obținută la Mondialele de la Milano.

Zilele trecute, Tarnovschi a obținut și medalia de bronz la Campionatul Mondial de la Milano, în proba de canoe pe distanța de 500 de metri. Sportivul a terminat pe locul trei, cu timpul de 1:47,38.

Născut în Ucraina, Serghei Tarnovschi s-a mutat împreună cu fratele său Oleg de la Lvov la Chișinău, în 2014, când a început să concureze pentru Federația Moldovenească de Canotaj.

În august 2022, canoistul Serghei Tarnovschi a obținut medalia de aur în cadrul Campionatului Mondial la canoe pe distanța de 5000 de metri. Evenimentul s-a desfășurat în orașul Halifax din Canada. În 2024, Serghei Tarnovschi a reprezentat Republica Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris, la proba de canoe simplu pe 1 000 m, și a obținut medalia de bronz. La sfârșitul lunii august 2024, canoistul a obținut medalia de aur la Campionatul Mondial de kaiac-canoe de la Samarkand (Uzbekistan).

screenshot

Un partid și un bloc, înregistrate de CEC pentru scrutinul parlamentar. Două formațiuni, respinse

Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat lista de 56 candidați la funcția de deputat din partea Partidului Liberal și lista de 66 de candidați ai Blocului Electoral „Blocul Unirea Națiunii”. Totodată, CEC a respins cererile de înregistrare pentru participarea la alegerile parlamentare depuse de Partidul „Noua Opțiune Istorică” și de Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Надежда”. Deciziile au fost luate pe 24 august.

În cadrul unei ședințe, CEC a înregistrat lista de 56 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu. În context, a fost înregistrat simbolul electoral.

Totodată, Comisia a înregistrat lista de 66 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral „Blocul Unirea Națiunii”. Blocul este format din Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, condus de Valentin Dolganiuc, și Partidul Național Liberal, condus de Mihail Severovan.

Comisia a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova depusă de Partidul politic „Noua Opțiune Istorică”, condus de către Svetlana Chesari. „Urmare a examinării listei de candidați, s-a constatat că o persoană inclusă în lista de candidați cade sub incidența art. 16 alin. (2) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022, și din acest motiv  a fost exclusă din listă, în procedura de examinare a admisibilității. Urmare a excluderii persoanei menționate, s-a diminuat cota de reprezentare în proporție de 70% față de 30%, ceea ce în mod implicit atestă caracterul neconform al cererii de înregistrare a listei de candidați. De asemenea, Comisia a constatat că unele persoane de pe lista de candidați sunt afiliate fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional”, au declarat reprezentanții CEC.

De asemenea, CEC a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova depusă de Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Надежда”, condus de către Andrei Donică. „Entitatea a prezentat Comisiei o listă de 7 candidați, ceea ce contravine prevederilor legislației electorale, prin care formațiunea politică înaintează o listă de candidați nu mai mică de 51 de persoane și nu va depăși 111 persoane”, au precizat reprezentanții Comisiei.

Totodată, Comisia a modificat hotărârea privind lista candidaților Blocului Electoral „Patriotic”, la solicitarea acestuia. Din listă au fost excluși 4 candidați și au fost incluși alți 11. De asemenea, CEC a modificat lista candidaților Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”, la solicitarea formațiunii. În listă au fost adăugate 7 persoane.

***

Pe 19 august 2025, la ora 17:00, s-a încheiat termenul de depunere a documentelor necesare pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Campania electorală pentru aceste alegeri va începe pe 29 august.

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

„Marșul Eliberării” la Chișinău: Dodon, Vlah, Tarlev, Voronin și Ozerov printre manifestanți

Pe 24 august, la Chișinău, a avut loc un „marș cu ocazia eliberării Moldovei de fascism”. În fruntea coloanei s-au aflat liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon și liderul Partidului „Viitorul Moldovei” Vasile Tarlev. Manifestanții au mers până la Complexul Memorial „Eternitate”, unde li s-a alăturat și lidera Partidului „Inima Moldovei” Irina Vlah, care a desfășurat „Marșul Eliberării”, un eveniment cu același traseu, care a urmat coloanei conduse de Dodon și Tarlev. La locația finală s-au alăturat și ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și liderul Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin.

Marșul a început lângă monumentul din piața de lângă Academia de Științe. „Victorie”, au scandat manifestanții din coloana condusă de Dodon și Tarlev pe parcursul marșului. Ajunși la Complexul Memorial „Eternitate”, manifestanții au depus flori. Ulterior, Dodon, Vlah și Tarlev au făcut declarații. „Astăzi este o zi importantă pentru noi, pentru cetățenii Republicii Moldova. Astăzi, noi celebrăm aniversarea de la eliberarea sub ocupație fascistă. 81 de ani în urmă, buneii noștri, tații noștri au luptat pentru ca noi să avem un cer senin. Data de 24 august, în memoria moldovenilor, va rămâne tot timpul ca ziua victoriei”, a spus Dodon.

Potrivit Dodon, la marș au participat aproximativ 10 000 de persoane. Pe lângă marș, spre Complexul Memorial Șerpeni, a pornit un marș auto. Potrivit lui Dodon, la eveniment participă sute de automobile.

În contextul manifestației din capitală, istoricul și expertul WatchDog, Ștefan Bejan, a scris pe Facebook că „adevărul istoric este altul”. „”Eliberarea” sovietică a însemnat începutul unei noi ocupații și a adus cu sine zeci de mii de oameni ridicați din casele lor și deportați în Siberia, unde mulți au murit în frig și foame. Între 1946–1947, aproape 150 de mii de basarabeni au pierit în timpul foametei organizate de regimul stalinist, care mătura din podurile basarabenilor și ultimul bob de grâu, lăsând familii întregi să moară. (…) La 81 de ani distanță, Rusia repetă același scenariu. Sub pretextul „eliberării de fascism” și-a trimis armata în Ucraina. Rezultatul? Milioane au murit, au fost răniți, deportați sau forțați să-și părăsească țara”, a menționat Ștefan Bejan.

Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev și Vladimir Voronin fac parte din Blocul Electoral „Patriotic”, în cadrul căruia intenționează să candideze la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Cu toate acestea, zilele trecute, Vladimir Voronin a declarat că în sacoșa neagră pe care fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, i-a oferit-o lui Igor Dodon se aflau 860.000 de euro. Igor Dodon a calificat declarațiile liderului comuniștilor și actualului său partener de bloc electoral drept o provocare pusă la cale de guvernare pentru a crea „disensiuni” în interiorul Blocului „Patriotic”. În același timp, Dodon a asigurat că, în ciuda acestor declarații, Blocul „Patriotic” va participa împreună la alegeri.

Primăria Municipiului Chișinău

Festival pe strada pietonală „Eugen Doga” din Chișinău: restricțiile de trafic anunțate

Pe 24 august, după-amiaza, pe strada pietonală „Eugen Doga” va avea loc festivalul „Dor de Chișinău”. În acest context, Primăria Chișinău a anunțat sistarea traficului rutier pe strada Columna, între strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și strada Alexandr Pușkin.

Primăria Chișinău a anunțat că, în legătură cu desfășurarea festivalului „Dor de Chișinău” pe 24 august, va fi sistat traficul rutier pe strada Columna, între strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și strada Alexandr Pușkin.

Prin urmare, circulația troleibuzelor va fi reorganizată astfel: ruta nr. 24 va circula pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni – str. Alexei Mateevici – str. Vasile Alecsandri, iar ruta nr. 28 va circula pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni – str. Alexei Mateevici – str. Alexandr Pușkin – bd. Ștefan cel Mare și Sfânt.

Festivalul se va desfășura între 16:00 și 22:00 pe strada pietonală „Eugen Doga”. Evenimentul va include ateliere de meșteșuguri, expoziții de cămăși tradiționale, activități pentru copii și degustări de bucate și deserturi. Printre cei care vor evolua la festival se numără: ansamblul de dans „Hecenii”, Igor Cuciuc, ansamblul folcloric „Crenguța de Iederă”, Tatiana Cerga, Costi Burlacu și Corina Țepeș, Brio Sonores, Nelly Ciobanu, Natalia Barbu, ansamblul „Ștefan Vodă” și Geta Burlacu.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: