Maibank meetup pentru diasporă

Pe 12 august aducem mai aproape de noi moldovenii care trăiesc peste hotare – într-o ediție specială a maibank meetup, gândită pentru cei care folosesc aplicația de la distanță, dar vor să rămână conectați cu tot ce contează acasă.

Vom asculta idei, întrebări și feedback sincer despre cum e experiența maibank din afara țării – și ce putem face mai bine.

Discutăm deschis despre funcționalitățile aplicației, nevoi reale și cum putem rămâne conectați cu Moldova, indiferent unde ne aflăm.

Deși accentul este pus pe diasporă, sunt bineveniți și clienții care locuiesc în țară și vor să contribuie cu idei și perspective valoroase.

maib park, strada 31 August 1989, 127, Chișinău
12 august 2025
Open doors: 15:00
Locuri limitate
Participarea se face pe bază de înregistrare

Pentru că știm cum e, când tot ce vrei e să fii acasă.

Iar noi vrem să fim acolo pentru tine.

Tu conduci. maib

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

caleaeuropeană.ro

„Forțele pro-europene și cele pro-ruse sunt cap la cap”. Băsescu, despre scrutinul din R. Moldova

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a publicat un mesaj în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie din Republica Moldova. Fostul lider de la Cotroceni a declarat că forțele politice pro-europene și partidele pro-ruse „sunt cap la cap”. „Pe 28 septembrie, seara, Putin și ai lui pot fi la granița României”, se mai arată în mesajul lui Băsescu. Ex-președintele României consideră că, cel mai probabil, rezultatul alegerilor va fi decisiv influențat de votul oamenilor din diaspora.

„Pe 28 septembrie, seara, Putin și ai lui pot fi la granița României! În Republica Moldova “bătălia” pentru câștigarea alegerilor parlamentare este extrem de strânsă. Sunt “cap la cap” forțele politice pro-europene și partidele pro-ruse”, a scris Băsescu pe Facebook.

Fostul lider de la Cotroceni a adăugat că „foarte probabil, ca și la prezidențiale, rezultatul alegerilor va fi decisiv influențat de votul oamenilor din diaspora”.

„Peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc și muncesc în țări ale UE, beneficiind de cetățenia română. Pe 28 septembrie, viitorul Republicii Moldova dar și securitatea României vor fi decisiv influențate de votul lor, al celor din diaspora”, a menționat Băsescu.

Fostul președinte al României crede că „o victorie a stângii pro-moscovite ar aduce în Parlament și în guvernul de la Chişinău marionetele lui Putin, iar la frontiera României o țară supusă ordinelor și controlului Moscovei”. „Participarea diasporei și votul pentru forțele pro-europene, va determina continuarea procesului de integrare a Republicii Moldova în UE, dar și securitate la Frontiera de Răsărit a României”, se mai arată în declarația lui Băsescu.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. Pe buletinul de vot vor fi 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru scrutin vor fi deschise 2 274 de secții de votare în Republica Moldova și în străinătate. Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova nu știu încă pentru cine vor vota la alegerile parlamentare. Datele au fost prezentate de compania iData pe 8 septembrie. Însă numărul mare al „indecișilor” înaintea alegerilor a devenit de mult timp o tradiție în țară. NM, împreună cu experți, a analizat de ce se întâmplă acest lucru și unde ar putea merge voturile celor care încă ezită.

Amintim că, în august, consilierul prezidențial pentru apărare și securitate națională, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Stanislav Secrieru, a declarat pentru Politico că Rusia își intensifică eforturile de a determina moldovenii pro-europeni din diaspora să nu voteze, pentru a deturna alegerile parlamentare din 28 septembrie. Secrieru a avertizat că și la acest scrutin ar putea fi repetate metode de perturbare cunoscute din alegerile precedente, precum alertele false cu bombă la secțiile din diaspora sau proteste regizate. Tot în august, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că diaspora moldovenească se află sub presiuni „fără precedent” din partea forțelor ostile, înaintea alegerilor parlamentare.

De cealaltă parte, în septembrie curent, Igor Dodon – liderul Partidului Socialiștilor, parte din Blocul electoral „Patriotic” – a venit cu un apel către moldovenii aflați în Uniunea Europeană. Acesta i-a îndemnat să participe „masiv” la alegeri și să voteze împotriva partidului de guvernare. În același timp, Dodon a menționat că blocul „Patriotic” intenționează să asigure „numărarea paralelă la fiecare secție de votare”.

Facebook/Dumitru Alaiba

Un nou serviciu de taxi în Chișinău: cine l-a lansat și ce trebuie să cunoască pasagerii

Compania Bolt, cunoscută la Chișinău pentru serviciile de închiriere a trotinetelor electrice, a lansat și serviciul său de taxi în capitala Republicii Moldova.

Potrivit diez.md, serviciul de taxi de la Bolt este disponibil în Chișinău din data de 12 septembrie 2025. Potrivit sursei, pasagerii au reducere de 50% pentru primele trei călătorii, iar șoferilor li se oferă un bonus de 600 de lei pentru 50 de curse îndeplinite.

Pentru agora.md, reprezentanții companiei au declarat zilele trecute că serviciul va fi prestat de firme autorizate, care oferă transport de pasageri și cu care Bolt colaborează. Compania a precizat că legislația nu îi permite operarea persoanelor fizice direct sub platformă. De asemenea, Bolt, la nivel global, oferă doar platforma tehnologică care conectează pasagerii cu operatorii de transport, fără a deține sau a achiziționa vehicule proprii.

***

În septembrie 2023, ministrul de atunci al Economiei, Dumitru Alaiba, anunța că autoritățile poartă discuții cu Bolt cu privire la eventuale servicii de taxi ale companiei în Republica Moldova. În februarie 2025, Alaiba a precizat că în Chișinău au ajuns trei mașini Bolt și că „în curând” vor fi „mult mai multe pe toate străzile orașului”.

Bolt este un startup estonian care oferă servicii de intermediere a comenzilor de taxi, închiriere de trotinete electrice, livrare de mâncare și carsharing. În Republica Moldova, compania și-a început activitatea în 2021, lansând servicii de închiriere a trotinetelor electrice la Chișinău. În prezent, Bolt oferă servicii de taxi în peste 40 de țări, inclusiv în România.

Colaj NM

„O retragere de onoare – cea mai bună opțiune”: schimb de replici între candidați PAS și „Împreună” la parlamentare

Candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spatari, a declarat că, dacă blocul „Împreună” nu va obține 7% la alegeri, „o mare parte a voturilor pe care le va acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin” și și-a exprimat speranța că liderii blocului „vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”. Candidatul blocului „Împreună”, Sergiu Tofilat, a respins afirmația, precizând că o eventuală retragere „nu va aduce voturi în plus” PAS-ului. Fostul membru al blocului și candidat PAS, Dinu Plîngău, a subliniat că „partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc” și a susținut dreptul fiecărui politician de a participa în alegeri, „în pofida mizei atât de mari”.

Schimbul între Spatari și Tofilat

Schimbul de replici dintre Spatari și Tofilat a avut loc pe o rețea de socializare, după ce primul a comentat participarea blocului „Împreună” la alegerile parlamentare.

„Eu am o părere bună despre blocul Împreună și sunt sigur că majoritatea candidaților acestui bloc înțeleg că, în cazul în care nu vor lua 7% la alegeri, o mare parte a voturilor pe care le vor acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin. Știu că nu este o realitate convenabilă blocului Împreună, dar este realitatea realist reală. Și am totuși speranța că politicienii integri din acest bloc înțeleg această realitate și vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”, a scris Spatari.

Sergiu Tofilat nu a fost de acord cu afirmațiile lui Spatari: „Concluzie greșită. Nici eu, nici familia mea nu vom vota cu PAS. Și oameni dezamăgiți sunt foarte mulți, peste 30%. Ce propuneți, să stăm acasă? Cine are de câștigat din asta, nu cumva partidele pro-ruse? Vom oferi o opțiune de vot pentru cei dezamăgiți, încetați vă rog cu sperietorile, asta e contra-productiv, doar înrăiți și divizați oamenii”.

„Mesajul “decizia corectă” în contextul postării dă clar de înțeles că vreți să ne retragem. Hai totuși să fim sinceri și să nu manipulăm. Ca să fie clar: putem să ne retragem de 100 ori pe zi, asta deloc nu va aduce voturi în plus pentru voi”, a adăugat Tofilat.

În replică, Spatari a spus că mesajul său a fost „absolut evident, bineînțeles”. „Eu personal consider că o retragere de onoare cu anunțarea publică a susținerii pentru PAS și asumarea rolului de opoziție extra-parlamentară este cea mai bună opțiune pentru continuarea procesului de integrare europeană. Dar nu sunt în poziția de a vă îndemna să faceți acest lucru, doar îmi exprim părerea. În același timp, în calitate de lider al blocului Împreună, sunt sigur că cunoașteți mai bine opțiunile oamenilor din bloc și fezabilitatea acestui lucru”, a menționat Spatari.

Apelul lui Plîngău

Dinu Plîngău a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că susține „dreptul fiecărui cetățean/politician de a participa în alegeri, în pofida mizei atât de mari”. „În același timp, consider că partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc. În viziunea mea, loc de unitate există și după alegeri. Toți politicienii știu că alegătorii vor unitate și de asta speculează pe acest mesaj. Din păcate, adevărul este că rânza liderilor, pe alocuri aroganța, împiedică realizarea acestei unități”, a scris Plîngău.

Totodată, Plîngău a menționat că „cei care sunt cu adevărat cu viziuni pro-UE trebuie să nu se atace reciproc”: „Băieți, aveți alte mesaje de campanie mult mai atractive pentru electoratul pro-UE decât să-mi spălați oasele mie, PAS-ului sau deciziei Platformei DA de a nu participa în alegeri”.

În contextul schimbului de replici, precizăm că, zilele trecute, liderul Partidul Schimbării, Ștefan Gligor — formațiune membră a blocului Împreună — a explicat „de ce blocul „Împreună” nu a făcut echipă comună cu PAS”. El a spus că „a existat o inițiativă de a face front comun” pentru a „nu dispersa votul pro-european”, însă „aceste negocieri au fost sabotate de către PAS”. Potrivit lui Gligor, la propunerea blocului de a face front comun, „oferta PAS” de a le oferi „două, maximum trei locuri pe lista electorală” a fost „umilitoare”, ceea ce a dus, „în loc de coalizarea forțelor pro-europene, la dezbinare”. Amintim că, anterior, PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia. 

NewsMaker a analizat AICI ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. În buletinul de vot vor figura 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Blocul „Împreună” este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării.

Poliția de Frontieră/foto simbol

Poți traversa frontiera R. Moldova cu actele digitale din aplicația EVO? Poliția de Frontieră clarifică

Actele digitale din aplicația guvernamentală EVO nu pot fi utilizate la trecerea frontierei Republicii Moldova. Traversarea este permisă doar cu documentele fizice, prezentate polițistului de frontieră. Informația a fost comunicată pe 14 septembrie de reprezentanții Poliției de Frontieră a Republicii Moldova.

Poliţia de Frontieră a declarat că, în prezent, traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova de către persoane și mijloace de transport nu este permisă în baza actelor digitale generate de aplicația guvernamentală EVO.

„Conform legislației în vigoare, documentele electronice nu pot înlocui actele în original necesare pentru trecerea legală a frontierei de stat. Astfel, trecerea frontierei este posibilă doar în baza documentelor de călătorie valabile, prezentate polițistului de frontieră în original”, au comunicat reprezentanții instituției de la frontieră.

***

EVO a fost lansată pe 6 iunie 2024. Aplicația oferă acces la acte digitale și informații despre cetățeni și afaceri, inclusiv posibilitatea de a efectua plăți pentru diverse servicii. Pentru a folosi funcționalitățile EVO, cetățenii au nevoie de semnătură electronică.

La lansare, ministrul de atunci al Digitalizării, Dumitru Alaiba, declara că cetățenii care se vor înregistra în aplicație pot lăsa buletinul, permisul de conducere sau certificatul de înmatriculare acasă. „Actele de care ai nevoie vor fi în telefonul tău”, preciza Alaiba. Totodată, el menționa că în EVO pot fi găsite toate datele – amenzi, autovehicule, bunuri imobile, traversări de frontieră, statutul de asigurat și medicul de familie.

defence-ua.com/imagine simbol

„Au fost foarte aproape s-o dea jos”. Dronă rusească, din nou în spațiul aerian al României

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Avioanele poloneze și aliate ridicate de la sol

Aproape de ora 18:00, prim-ministrul polonez Donald Tusk a anunțat că, din cauza amenințării reprezentate de dronele rusești care operează deasupra Ucrainei, în apropierea graniței cu Polonia, au fost ridicate avioanele poloneze și aliate. Totodată, el a precizat că sistemele terestre de apărare antiaeriană au fost aduse în stare de maximă pregătire.

Agenția poloneză de Servicii de Aeronavigație anunța că aeroportul din apropierea orașului Lublin a fost închis pentru zboruri „din cauza activității aviației militare”.

Aproape de ora 20:00, Tusk a declarat că starea de amenințare a fost ridicată. „Mulțumesc tuturor celor implicați în operațiunile aeriene și terestre. Rămânem vigilenți”, a adăugat prim-ministrul Poloniei.

Dronă în spațiul aerian al României

Ministerul român al Apărării a anunțat că, la ora 18:05, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre, două aeronave de luptă au decolat pentru a monitoriza situația aeriană la granița cu Ucraina.

„La ora 18:23, aeronavele F-16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 km sud-vest de Chilia Veche (nota red. comună din județul Tulcea), unde a dispărut de pe radar. Drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației”, au declarat reprezentanții Ministerului român al Apărării, adăugând că sistemele radar aeronavele monitorizează situația, iar specialiștii sunt gata să înceapă căutarea posibilelor resturi ale vehiculului aerian.

Totodată, ministerul a amintit că legislația permite doborârea dronelor și a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian al României.

Detalii de la oficialii români

Ministrul român de Externe, Oana Ţoiu, a declarat că cele două aeronave au urmărit drona până când aceasta a părăsit spațiul aerian al țării, după aproximativ 50 de minute. De asemenea, ea a precizat că două avioane germane aliate erau pregătite în aer pentru monitorizarea situației.

„Oamenii din România nu au fost niciodată în pericol, dar astfel de acțiuni ale Rusiei sunt inacceptabile și iresponsabile. România condamnă comportamentul Rusiei. (…) Suntem în contact constant cu partenerii și aliații noștri din UE și NATO privind provocările Rusiei, inclusiv cea mai recentă. Trebuie să creștem efectiv costul acțiunilor flagrante, ilegale și provocatoare ale Rusiei, prin adoptarea rapidă a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni și a întregii game de măsuri din cadrul operațiunii NATO „Eastern Sentry””, a scris ministra pe o rețea de socializare.

„Armata Română și aliații care fac poliție aeriană pe teritoriul României pot doborî drone care intră în spațiul nostru aerian. Asta e în Legea 73 din 2025. (…) Piloții sau antiaeriana de la sol primesc aprobarea pe linie militară, operațională. Au avut aprobarea și astăzi și o vor avea ori de câte ori vor intra drone la noi”, a comunicat ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu.

Într-o declarație pentru Antena 3 CNN, Moșteanu a spus că avioanele F-16 care au fost ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. „Drona zburând foarte jos, la un moment dat a plecat în Ucraina, astea sunt informațiile pe care le avem acum, că drona a ieșit din spațiul aerian înapoi în Ucraina”, a precizat Moșteanu.

Precizările lui Zelenski

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că drona detectată în România a pătruns pe teritoriul țării pe aproximativ 10 kilometri și a operat în spațiul aerian NATO timp de circa 50 de minute.

Potrivit lui Zelenski, pe 13 septembrie, dronele rusești au acționat în diferite regiuni ale Ucrainei.

„Au fost și în regiunile de nord, practic de-a lungul graniței cu Belarus. Conform informațiilor preliminare, a fost utilizat și spațiul aerian al Belarusului pentru a pătrunde în spațiul aerian ucrainean în direcția Volîni. Militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele și cât timp pot să rămână în aer. Rutele sunt întotdeauna calculate. Acest lucru nu poate fi o coincidență, o greșeală sau inițiativa unor comandanți de nivel inferior. Este o extindere evidentă a războiului de către Rusia și exact așa procedează: întâi pași mici, iar în final pierderi mari”, a comunicat Zelenski, adăugând că în acest sens sunt necesare sancțiuni împotriva Rusiei. „Nu așteptați zeci de „Shahed-uri” sau rachete balistice pentru a lua în sfârșit o decizie”, a conchis președintele ucrainean.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: