Maibank meetup pentru diasporă

Pe 12 august aducem mai aproape de noi moldovenii care trăiesc peste hotare – într-o ediție specială a maibank meetup, gândită pentru cei care folosesc aplicația de la distanță, dar vor să rămână conectați cu tot ce contează acasă.

Vom asculta idei, întrebări și feedback sincer despre cum e experiența maibank din afara țării – și ce putem face mai bine.

Discutăm deschis despre funcționalitățile aplicației, nevoi reale și cum putem rămâne conectați cu Moldova, indiferent unde ne aflăm.

Deși accentul este pus pe diasporă, sunt bineveniți și clienții care locuiesc în țară și vor să contribuie cu idei și perspective valoroase.

maib park, strada 31 August 1989, 127, Chișinău
12 august 2025
Open doors: 15:00
Locuri limitate
Participarea se face pe bază de înregistrare

Pentru că știm cum e, când tot ce vrei e să fii acasă.

Iar noi vrem să fim acolo pentru tine.

Tu conduci. maib

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Premieră energetică în Moldova: consumul de electricitate, acoperit integral din surse regenerabile locale

Astăzi, la ora 12:00, Republica Moldova a înregistrat un rezultat istoric în sectorul energetic: consumul de energie electrică a fost acoperit în totalitate de producția locală din surse regenerabile, potrivit platformei de monitorizare a sistemului electroenergetic. La ora respectivă, doar 0,5 MW au fost importați.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, capacitatea totală de energie din surse regenerabile a atins 765,88 MW la sfârșitul lunii iunie 2025, marcând o creștere de 76,71 MW față de luna precedentă și un avans de 186,49 MW comparativ cu finalul anului 2024.

Cea mai răspândită tehnologie este cea fotovoltaică, cu o putere instalată de 529,39 MW, reprezentând 69% din totalul capacităților de energie regenerabilă. Urmează instalațiile eoliene, cu 212,58 MW, adică 28% din total.

România vrea să reintroducă unele taxe consulare: Serviciile pentru care românii din diasporă vor trebui să plătească

România vrea să reintroducă o serie de taxe consulare pentru cetățenii din diaspora. Autoritățile române susțin că este nevoie de aceste taxe pentru a putea presta servicii „mai ușor și mai rapid” românilor din străinătate, potrivit Hotnews.

Printre modificările propuse de Ministerul Afacerilor Externe al României se numără:

  • reintroducerea taxelor pentru documente de călătorie (55 euro), cu excepția cazului în care pașaportul sau cartea de identitate au fost furate;
  • majorarea taxei pentru vizele de lungă ședere de la 120 la 200 euro;
  • schimbări în privința serviciilor notariale: reducerea taxei de la 30 la 20 euro pentru traduceri, dar creșterea de la 20 la 30 euro pentru legalizarea traducerii.

Taxele pentru serviciile pentru stare civilă au fost eliminate. 

Proiectul a fost lansat în dezbatere publică începând de vineri, 22 august. Dacă va fi aprobat de Guvern, noile taxe vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

UE a transferat Ucrainei 4 miliarde de euro: „sprijin pentru redresare și viitorul său democratic”

Uniunea Europeană a transferat un nou ajutor financiar de 4,05 miliarde de euro către Ucraina, în preajma Zilei Independenței. Anunțul a fost făcut vineri, 22 august, de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a reafirmat „angajamentul” UE pentru redresarea țării și sprijinirea parcursului său european.

„Solidaritatea UE cu Ucraina este de neclintit. Acesta este angajamentul nostru nu doar pentru redresarea Ucrainei, ci și pentru viitorul său ca stat suveran și democratic”,  a scris Ursula von der Leyen pe reţeaua socială X.

Potrivit Comisiei Europene, citată de Agerpres, 3,05 miliarde de euro provin din Facilitatea pentru Ucraina, un program de ajutor de până la 50 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Restul de 1 miliard de euro provine dintr-un împrumut de asistență macrofinanciară, care se înscrie în cadrul unei inițiative a G7 care însumează circa 45 miliarde de euro.

Comisia a mai precizat că eliberarea fondurilor a fost făcută posibilă datorită retragerii unei legi care ar fi restrâns independența autorităților centrale ucrainene de luptă împotriva corupției.

De la declanșarea invaziei ruse în 2022, UE și statele membre au promis Ucrainei ajutoare de aproape 169 miliarde de euro, de la sprijin militar și financiar până la ajutoare pentru refugiați. 

Noile cărți de identitate ar putea fi folosite pentru călătorii în UE înainte de aderare? Precizările directorului ASP

Peste 125.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au primit, de la începutul lunii aprilie, cărți de identitate de model nou, adaptate standardelor europene. Autoritățile estimează că aceste documente ar putea fi folosite ca acte de călătorie în Uniunea Europeană chiar înainte de aderarea oficială a R. Moldova la spațiul comunitar. Declarațiile au fost făcute de directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, la emisiunea Zi de zi de la Radio Moldova.

Potrivit lui Eșanu, până în prezent au fost depuse peste 165.000 de cereri pentru cărți de identitate noi, dintre care aproximativ 125.000 au fost deja eliberate. Peste 300 de documente, inclusiv unul ce conține semnătura electronică, au fost solicitate de moldovenii din diasporă.

Întrebat dacă noua carte de identitate va putea fi folosită ca document de călătorie în UE, Eșanu a precizat că este o „prioritate pe termen mediu”. Totuși, ținând cont că Moldova îndeplinește deja cerințele tehnice europene, există șanse ca acest lucru să se întâmple „chiar înainte de aderarea oficială la Uniunea Europeană”, a subliniat directorul ASP.

Precizăm că, cetățenii Republicii Moldova pot solicita noul buletin de identitate de tip european la centrele multifuncţionale ale Agenției Servicii Publice sau online, pe pagina instituției, selectând serviciul „Carte de identitate 20 de zile lucrătoare”. Primul milion de cărți de identitate vor fi eliberate gratuit celor care solicită pentru prima dată acest document, cu un termen de eliberare obișnuit.

Noua carte de identitate nu este obligatorie, dar va înlocui, treptat, buletinele actuale și poate fi obținută începând cu vârsta de 14 ani.

Recean, după întâlnirea cu premirul României: „Chișinău și București vor sta într-o zi la masa europeană”. Bolojan: „Vă susținem”

„Chișinău și București, într-o zi cât mai apropiată, vor sta la masa europeană de decizii pentru viitorul întregului continent”, a declarat premierul Dorin Recean în cadrul unei conferințe comune cu prim-ministrul României, Ilie Bolojan, aflat în prima sa vizită oficială în Republica Moldova. La rândul său, Bolojan a declarat că România „va susține fără ezitare R. Moldova, ca un prieten statornic și partener angajat” în parcursul său european.

„Relația dintre Republica Moldova și România s-a construit ani la rând pe legăturile între oamenii de pe ambele maluri ale Prutului, pentru că este înrădăcinată în conștiința noastră. Ea nu poate fi distrusă de vremuri sau politicieni, dar poate fi întărită ca să asigure rezistența noastră în fața oricăror provocări străine și să aducă rezolvarea problemelor cetățenilor cât mai repede”, a declarat premierul.

Totodată, șeful Executivului de la Chișinău a subliniat că România este principalul partener al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, inclusiv prin sprijinul energetic și investițiile în infrastructură.

„În ultimii ani, ne-am susținut reciproc în fața greutăților, în fața interferenței unor forțe străine în alegerile noastre, dar am și celebrat în aceeași bucurie succesele fiecăruia. Când pe podiumurile internaționale urcă Moldova sau România, când la fotbal câștigă Moldova sau România – trăim aceeași emoție de mândrie. România este alături de noi în construirea drumului european al Republicii Moldova la fiecare pas. Parteneriatul dintre guvernele noastre, companiile noastre, teatrele și universitățile noastre se materializează în rezultate concrete pentru oamenii de pe ambele maluri ale Prutului”, a mai subliniat premierul.

Recean a enumerat proiectele comune cu România, printre care finalizarea liniei Vulcănești–Chișinău și lansarea construcției a două noi interconexiuni: Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș. De asemenea, pe lângă podul de la Ungheni, sunt planificate alte patru poduri peste Prut, care să faciliteze circulația persoanelor și a mărfurilor.

Totodată, Guvernele de la Chișinău și București urmăresc și reducerea timpilor de așteptare la frontieră, prin introducerea unui sistem electronic de programare pentru transportatori și valorificarea unor puncte de trecere precum Lipcani–Rădăuți Prut și Leușeni–Albița.

„O treime din exporturile noastre sunt cumpărate în România – de la conductoare electrice, la grâu, mobilier și, desigur, vinuri. Peste 1600 de companii cu capital românesc oferă locuri de muncă aici, în Republica Moldova. Este important ca toate aceste cifre să crească”, a declarat Recean.

La rândul său, Ilie Bolojan a subliniat că Republica Moldova este „un exemplu de curaj pentru că a reușit să reziste în fața șantajului energetic, propagandei și agresiunii hibride”.

„Republica Moldova are acum șansa reală să se alăture popoarelor libere ale continentului nostru în cadrul Uniunii Europene. Aderarea la uniune înseamnă ancorarea în spațiul valorilor democratice care aduc în sine siguranță și bunăstare. România va susține fără ezitare Republica Moldova, ca un prieten statornic și partener angajat alături de dumneavoastră pe drumul ireversibil către Europa“, a declarat premierul român.

Precizăm că prim-ministrul României, Ilie Bolojan, efectuează pe 23 august o vizită de lucru în Republica Moldova – prima sa vizită oficială la Chișinău după preluarea mandatului.

Vizita include o serie de activități comune cu premierul Dorin Recean. Cei doi au întreprins o vizită la punctul de trecere a frontierei Galați–Giurgiulești. În urma acesteia, Recean a anunțat că începând cu ziua de mâine, 24 august, va fi instituit controlul coordonat la vama Galați–Giurgiulești.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: