Maibank meetup pentru diasporă

Pe 12 august aducem mai aproape de noi moldovenii care trăiesc peste hotare – într-o ediție specială a maibank meetup, gândită pentru cei care folosesc aplicația de la distanță, dar vor să rămână conectați cu tot ce contează acasă.

Vom asculta idei, întrebări și feedback sincer despre cum e experiența maibank din afara țării – și ce putem face mai bine.

Discutăm deschis despre funcționalitățile aplicației, nevoi reale și cum putem rămâne conectați cu Moldova, indiferent unde ne aflăm.

Deși accentul este pus pe diasporă, sunt bineveniți și clienții care locuiesc în țară și vor să contribuie cu idei și perspective valoroase.

maib park, strada 31 August 1989, 127, Chișinău
12 august 2025
Open doors: 15:00
Locuri limitate
Participarea se face pe bază de înregistrare

Pentru că știm cum e, când tot ce vrei e să fii acasă.

Iar noi vrem să fim acolo pentru tine.

Tu conduci. maib

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

РИА Новости

Un manager rus de top, cunoscut drept „ostaticul” lui Lukașenko, a dispărut în Cipru: cine este Vladislav Baumgertner

În Cipru a dispărut Vladislav Baumgertner, unul dintre cei mai cunoscuți manageri ruși ai anilor 2010. În calitate de director general al „Uralkalii”, producător și exportator rus de îngrășăminte potasice, Baumgertner a rupt parteneriatul cu „Belaruskali”, iar în același an, ajuns în Belarus, a fost arestat timp de o lună. Potrivit Meduza, Baumgertner este cunoscut drept „ostaticul” lui Alexandr Lukașenko.

Pe 11 ianuarie, poliția din Cipru a anunțat dispariția Vladislav Baumgertner, cetățean rus în vârstă de 53 de ani. Acesta a plecat de acasă, din Limassol, oraș din Cipru, pe 7 ianuarie. De atunci, nu a răspuns la apeluri. Căutările au început pe 10 ianuarie. La ele s-au alăturat serviciul de salvare, poliția și voluntarii, fiind folosit un elicopter al poliției și drone. Baumgertner a fost căutat în zone greu accesibile din jurul localității Pissouri, unde a fost înregistrat pentru ultima dată semnalul telefonului său mobil.

În ziua următoare dispariției lui Baumgartner, în Cipru a fost găsit mort al treilea secretar al Ambasadei Rusiei, Aleksei Panov. Potrivit publicației SigmaLive, angajații ambasadei i-au predat corpul poliției cipriote, susținând că a fost vorba de un suicid și că Panov a lăsat o notă de adio. Totuși, nota nu a fost înmânată poliției, motivându-se că urma să fie trimisă la Moscova. De asemenea, polițiștii nu au fost lăsați să inspecteze biroul lui Panov, în care a fost descoperit corpul său.

Cine este Baumgertner

Absolvent al Universității Tehnice din Ural, Baumgertner și-a început cariera la compania de distribuție a energiei „Uralenergo”. La începutul anilor 2000, a obținut diplome de master în administrarea afacerilor și management financiar în Marea Britanie. Ulterior, a fost angajat la „Uralkalii”, producător și exportator rus de îngrășăminte cu potasiu. La acea vreme, „Uralkalii” era deținut de antreprenorul Dmitri Ribolovlev. În 2003, Baumgertner a devenit director comercial, iar în 2005 – director general și președinte al „Uralkalii”. Potrivit foștilor colegi, Ribolovlev l-a ales pe Baumgertner pentru că acesta plăcea investitorilor și nu oferea motive să fie suspectat de furt.

Baumgartner a listat compania la bursa din Londra și a fuzionat-o cu „Silvinit”, un alt producător de îngrășăminte potasice. „Baumgartner este direct și rațional. (…) Acționează întotdeauna în interesul afacerii, într-un mod clar și precis. Și asta aduce rezultate bune pentru afaceri, deși uneori nu ia în considerare emoțiile oamenilor și îi determină să se întoarcă împotriva lui”, declara în 2013 Mark Rozin, conducătorul companiei „Ecopsi Consulting”, care colabora cu „Uralkalii”.

Tot în 2005, „Uralkalii”, împreună cu „Belaruskali”, a creat „Compania Potasică Belarusă” – un canal unic de distribuție a îngrășămintelor potasice. Compania controla peste 40% din exportul mondial de potasiu. Însă până în 2013, pe fondul scăderii prețurilor, au început să apară neînțelegeri între „Uralkalii” și „Belaruskali”. Partenerii nu se puteau pune de acord asupra strategiei și au început să se acuze reciproc.

La sfârșitul lunii iulie 2013, Baumgertner a anunțat că „Uralkalii” se retrage din „Compania Potasică Belarusă”. Aceasta era unul dintre cele două cele mai mari carteluri de potasiu din lume, iar destrămarea sa a provocat un declin pe piață în ansamblu.

Potrivit Meduza, ieșirea „Uralkalii” din „Compania Potasică Belarusă” s-a dovedit a fi dureroasă pentru Alexandr Lukașenko. „Lovitura aplicată de partea rusă a subminat puternic „Belaruskali”, principalul furnizor de valută pentru buget. Asta înseamnă o lovitură pentru stabilitatea economică și bunăstarea declarată de Lukașenko”, declara analistul politic belarus Alexandr Klaskovskii.

Reținerea lui Baumgertner

La sfârșitul lunii august 2013, la o lună după ieșirea „Uralkalii” din „Compania Potasică Belarusă”, Baumgertner a sosit la Minsk pentru negocieri cu atunci prim-ministrul Belarusului, Mihail Miasnikovici. Negocierile s-au încheiat fără niciun rezultat, iar Baumgertner a fost reținut la aeroport, de unde intenționa să plece acasă. Nimeni nu avea îndoieli că ordinul fusese dat personal de Lukașenko, notează sursa citată.

„A venit, un puști, îl invită prim-ministrul. El s-a așezat cu picior peste picior și spune: asta nu se va întâmpla, asta nu se va întâmpla. A ieșit, a scuipat pe clădirea guvernului și a mers la aeroport, râzând. Iar acolo…”, povestea mai târziu Lukașenko. Mark Rozin spunea pentru Forbes că comportamentul care l-a indignat pe Lukașenko era „perfect în stilul lui Vlad”: „De multe ori se lovea de faptul că abordarea lui rațională nu ținea cont de factori imposibil de prevăzut. Nu trebuia să fie trimis la astfel de negocieri, cu atât mai mult în fața oficialilor”.

Lukașenko era indignat nu doar de comportamentul lui Baumgertner, ci și de cel al șefului său — proprietarul „Uralkalii”, Suleiman Kerimov, care, împreună cu partenerii săi, cumpărase compania de la Dmitri Ribolovlev. Lukașenko declara că Kerimov „face ce vrea” și sfătuia deschis conducerea Rusiei să folosească forța pentru a-l obliga pe omul de afaceri să vândă compania: „Eu i-aș închide pe Kerimov și pe ceilalți proprietari într-o singură celulă și ei ar vinde, cuminți, toate activele la cel mai mare preț. Le-aș găsi eu un cumpărător”.

Forțele de ordine belaruse l-au acuzat pe Baumgertner de abuz de putere și l-au trimis în arest. Arestarea sa a provocat o criză interstatală completă, scrie Meduza. Prim-vicepremierul Rusiei, Igor Șuvalov, a declarat că ceea ce s-a întâmplat este „foarte ciudat, inadecvat și nepartenerial”. A fost impusă interdicția la importul de carne de porc din Belarus și au fost reduse livrările de petrol către Belarus. Totuși, situația nu a escaladat într-un conflict deschis la nivelul șefilor de stat. Potrivit lui Lukașenko, el și Putin au convenit că „Baumgertner și Kerimov nu merită ca noi să stricăm relațiile”.

Extrădarea în Rusia

Baumgertner a stat arestat timp de o lună. A fost ținut într-o celulă individuală, inițial în același costum pe care îl purta la întâlnirea cu prim-ministrul Belarusului, scria Forbes. Potrivit unor surse ale revistei, în detenție Baumgertner „și-a revizuit profund viziunea asupra vieții”. La sfârșitul lunii septembrie 2013, a fost plasat în arest la domiciliu (într-un apartament închiriat la Minsk), iar la sfârșitul lunii noiembrie a fost extrădat în Rusia. Acolo i s-a deschis un dosar pentru abuz de putere – pentru a „îl aduce înapoi în țară”.

Ce a urmat

Potrivit sursei citate, „Uralkalii” și „Belaruskali” au trecut destul de bine peste „divorț”: după ce și-au revenit din șocurile inițiale (acțiunile „Uralkalii” au scăzut într-o singură zi cu 19%, iar „Belaruskali” a oprit jumătate din mine în căutarea unor noi canale de desfacere), în anul următor ambele companii și-au majorat producția. Kerimov, așa cum ceruse Lukașenko, a ieșit din capitalul „Uralkalii”, scrie meduza. Potrivit informațiilor „Proekt”, Putin l-a protejat pe Kerimov de urmărirea penală pe care Lukașenko încerca să o inițieze, iar în schimb Kerimov a transferat 100 de milioane de dolari pentru necesitățile centrului pentru copii „Sirius”, aflat sub tutela lui Putin.

Dosarul penal împotriva lui Baumgertner a fost închis, iar el s-a întors în afaceri. Fostul director al „Uralkalii” a condus unul dintre cei mai mari operatori portuari din Rusia, Global Ports, și a fost la conducerea producătorului de acumulatori litiu-ion Alevo, în care a investit Ribolovlev. În prezent, Baumgertner figurează ca director al companiei operator pentru birouri de familie HeadOffice, înființată în Cipru în 2020.

SUA își îndeamnă cetățenii să părăsească Iranul, pe fondul posibilelor lovituri împotriva regimului de la Teheran

Statele Unite ale Americii își îndeamnă cetățenii să părăsească teritoriul Iranului, pe fondul protestelor sângeroase care au loc și al unor posibile lovituri din partea Washingtonului. Un mesaj în acest sens a fost publicat pe site-ul ambasadei virtuale a SUA la Teheran.

Cetățenii americani ar trebui să se aștepte la continuarea întreruperilor accesului la internet, să planifice mijloace alternative de comunicare și, dacă este sigur, să ia în considerare părăsirea Iranului pe cale terestră prin Armenia sau Turcia. (…) Elaborați un plan de ieșire din Iran care să nu depindă de asistența Guvernului SUA”, se arată în mesaj.

Misiunea diplomatică a subliniat că, dacă cetățenii americani nu pot părăsi Iranul, aceștia ar trebui să identifice un loc sigur în locuința lor, să evite demonstrațiile și să se aprovizioneze cu alimente, apă, medicamente și alte lucruri necesare.

Amintim că, de la sfârșitul lunii decembrie 2025, Iranul este cuprins de un val de proteste. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au intensificat rapid și au început să includă lozinci împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Human Rights Activists News Agency a raportat, în dimineața de 13 ianuarie, că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membrie ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit agenției, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

Autoritățile Iranului au admis că există pierderi umane în contextul protestelor, însă nu furnizează cifre oficiale.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va folosi forța împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Anterior, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că printre acestea se numără lovituri asupra Iranului.

Moldova va evolua în prima semifinală Eurovision 2026. Cu ce țări va concura

Reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision 2026, care urmează să fie ales pe 17 ianuarie, va evolua în prima semifinală a concursului internațional. Decizia a fost făcută publică în urma tragerii la sorți care a avut loc în seara zilei de 12 ianuarie.

Prima semifinală va avea loc pe 12 mai. În total, pe scenă vor urca reprezentanți ai 15 țări: Georgia, Portugalia, Croația, Suedia, Finlanda, Moldova, Grecia, Muntenegru, Estonia, San Marino, Polonia, Belgia, Lituania, Serbia și Israel.

Cea de-a doua semifinală va avea loc pe 14 mai. Și în această semifinală, 15 țări vor urca pe scenă: Armenia, România, Elveția, Azerbaidjan, Luxemburg, Bulgaria, Cehia, Albania, Danemarca, Cipru, Norvegia, Malta, Australia, Ucraina și Letonia.

Potrivit organizatorilor, ordinea exactă a intrării pe scenă în cele două semifinale va fi stabilită până la sfârșitul lunii martie.

Eurovision

Atât votul publicului, cât și cel al juriului vor stabili Top 10 țări din fiecare semifinală. Ele vor avansa în Marea Finală, care va avea loc pe 16 mai.

Republica Moldova își va alege reprezentantul la concursul internațional pe 17 ianuarie. 16 artiști vor concura, iar evenimentul se va desfășura la Arena Chișinău, cu bilete puse în vânzare pentru cei care doresc să urmărească finala națională live. Pe lângă concurenți, pe scenă vor urca și invitați de onoare din țară și din străinătate. Printre artiștii anunțați se numără formațiile Zdob și Zdub, Sunstroke Project, DoReDos, precum și interpreții Nelly Ciobanu, Natalia Barbu, Cristina Scarlat, Aliona Moon, Paula Seling din România și Jamala din Ucraina.

Cea de-a 70-a ediție a Eurovision Song Contest va fi organizată la Viena, Austria. Republica Moldova va participa pentru a 20-a oară la competiția internațională. Cel mai bun rezultat al R. Moldova la Eurovision a fost în anul 2017, atunci când trupa SunStroke Project a obținut locul trei, cu piesa „Hey mamma”. Țara noastră nu a participat în acest an la Eurovision. Reprezentanții „Teleradio-Moldova” au explicat că decizia a fost luată pentru a revizui criteriile și metodologia de selecție, „pentru a încuraja o reprezentare mai largă a artiștilor talentați și pentru a oferi o reprezentare mai consistentă și competitivă pe scena internațională”.

rbk.ru

Inflația cumulativă în Moldova a ajuns la 80%, în cinci ani. Ce se va întâmpla cu prețurile în 2026

În 2025, prețurile din Republica Moldova au crescut cu 6,8%, potrivit datelor oficiale. Pentru acest an, autoritățile estimează o scădere a inflației până la 4,3%. Nici experții nu văd premise pentru o majorare semnificativă a prețurilor.

Ce s-a scumpit anul trecut?

Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile au crescut anul trecut cu 6,8%, peste coridorul inflațional stabilit de Banca Națională a Moldovei, de 5% ± 1,5%. Totodată, inflația a scăzut treptat începând cu luna iunie 2025, când a atins nivelul de 8,17%.

Pe parcursul anului, prețurile la produsele alimentare au crescut cu 5,6%, la mărfurile nealimentare – cu 2,3%, iar la serviciile prestate populației – cu 14,8%.

Dintre produsele alimentare, cel mai mult s-au scumpit fructele – cu 20,06%, ouăle – cu 20,05% și uleiul vegetal – cu 10,69%. Prețurile la lapte și produse lactate au crescut cu 5,76%, iar la pâine – cu 4,53%. S-au ieftinit doar zahărul – cu 4,39% și legumele – cu 2,07%.

Dintre mărfurile nealimentare s-au scumpit încălțămintea – cu 5,34%, îmbrăcămintea – cu 5,06%, materialele de construcție – cu 4,24% și medicamentele – cu 2,5%. În același timp, combustibilul s-a ieftinit cu 1,71%.

Serviciile s-au scumpit cu 14,85%. Cel mai mult au crescut prețurile la serviciile comunale – cu 26,99%, inclusiv energia electrică – cu 48%, încălzirea centralizată – cu 35,3%, apa și serviciile de canalizare – cu 16,77%. Alimentația publică s-a scumpit cu 11,96%, transportul de pasageri – cu 6,11%, iar serviciile medicale – cu 2,04%.

Biroul Național de Statistică a menționat că inflația în Republica Moldova, la finalul anului 2025, este mai mică decât în Ucraina vecină (8%) și în Turcia (30,9%), dar mai mare decât în Islanda (4,5%), Macedonia de Nord (4,1%), Estonia (4,1%), Georgia (4%), Lituania (3,4%), Croația (3,3%), Slovenia (2,7%), Polonia (2,4%) și Cehia (2,1%).

Ce se va întâmpla cu prețurile în acest an?

Potrivit prognozelor Guvernului, rata inflației va ajunge la 4,3% în 2026 și la 4,5% în 2027, urmând astfel să se încadreze în coridorul inflațional. La rândul său, Banca Națională estimează că inflația va coborî la 4,4% în primul trimestru al acestui an, va scădea la 4,1% în trimestrul al doilea, va ajunge la 4,2% în al treilea trimestru, urmând ca spre sfârșitul anului să urce ușor până la 4,6%.

Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, în 2025 inflația a crescut brusc din cauza majorării prețurilor la resursele energetice la începutul anului. „După o inflație de 34% [în 2022], 10% este rău, dar nu este groaznic. Datorită ajutorului UE, în loc de [cele așteptate] 10% anul trecut, am reușit să încetinim inflația și să ajungem la un indicator sub 7%”, a spus Ioniță.

El a menționat, de asemenea, că nu există premise pentru o inflație ridicată în 2026. „Pe parcursul a cinci ani (din 2021 până în 2025), inflația cumulativă a constituit 80%. În 2020 inflația a fost puțin peste 0%, apoi a urmat un salt brusc al prețurilor, iar acum factorii de creștere s-au epuizat. La capitolul energie, ne așteptăm chiar la o scădere a prețurilor. De aceea, inflația va intra în coridorul de până la 5%”, a explicat expertul.

El a adăugat că, în acest an, se așteaptă și o reducere a ratei de bază, precum și a ratelor dobânzilor la creditele de consum și ipotecare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
tvrmoldova.md

Presa: Adjunctul bașcanului Găgăuziei a dat în judecată Poliția de Frontieră Iași, după ce i s-a refuzat intrarea în România

Victor Petrov, unul dintre adjuncții bașcanului Găgăuziei, a dat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, iar dosarul va fi judecat de Curtea de Apel București începând cu luna martie 2026, scrie ziaruldeiasi.ro. Potrivit sursei citate, Petrov, aflat pe lista de sancțiuni a UE pentru acțiuni ce vizează destabilizarea Republicii Moldova, a apelat în instanță după ce, în martie 2025, i s-a refuzat intrarea în România. Presa română mai notează că, anterior, Petrov a acționat în același mod și cu Inspectoratul de Frontieră din Giurgiu.

Presa română notează că polițiștii de frontieră au invocat drept motiv prezența lui Petrov pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Menționăm că decizia de includere pe lista de sancțiuni a fost anunțată pe 22 februarie 2024. Astfel, toți cei sancționați au interdicție de intrare în Uniunea Europeană.

Potrivit sursei citate, în ciuda deciziei UE, pe 1 martie 2025, Petrov s-a prezentat la unul dintre punctele de trecere din raza Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, declarând că se află în drum spre Bulgaria. Polițiștii i-au refuzat accesul în România după ce au descoperit în bazele de date decizia din februarie 2024. ziaruldeiasi.ro scrie că Petrov s-a adresat instanțelor de judecată, cerând anularea măsurii de nepermitere a intrării pe teritoriul României, obligarea Poliției Frontieră să radieze măsura și recunoașterea dreptului său de liberă circulație pe teritoriul României. Potrivit sursei citate, Petrov a afirmat că nu i-au fost aduse la cunoștință motivele refuzului intrării şi nici perioada pentru care a fost instituită măsura. Dosarul a fost declinat de Tribunalul Iași la Curtea de Apel București unde se va judeca începând cu 13 martie 2026.

Publicația română scrie că nu este primul demers de acest gen al lui Petrov. Pe 29 mai 2024, el mai încercase să intre în România. Tentativa, de asemenea eșuată, a avut loc printr-un punct de trecere aflat în raza Poliției de Frontieră Giurgiu, instituție pe care de asemenea a dat-o în judecată pentru aceleași motive, avocatul său susținând că decizia UE este, în fapt, o „recomandare”. Pe 4 decembrie 2025, pe fond, Tribunalul Giurgiu i-a respins acțiunea lui Petrov.

***

Amintim că, în februarie 2024, șase persoane și o asociație au fost adăugate pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova, printre acestea și Victor Petrov. Consiliul UE menționa că „se implică activ în diseminarea de informații false și în incitarea la violență, precum și în cultivarea unui sentiment de teamă în rândul populației găgăuze din Republica Moldova în legătură cu o posibilă pierdere a autonomiei provocată de autoritățile din Chișinău”. Menționăm că toți cei care au căzut sub incidența sancțiunilor au interdicție de intrare în Uniunea Europeană, iar activele lor din țările UE sunt înghețate.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: