Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova nu recunoaște „referendumurile” organizate în regiunile ocupate ale Ucrainei: „Un pretext fals pentru anexarea cu forța a unor teritorii suverane”

Republica Moldova nu recunoaște așa-zisele referendumuri organizate de Federația Rusă în regiunile ocupate ale Ucrainei. O declarație publică în acest sens a fost făcută de Ministerul de Externe și Integrării Europene de la Chișinău, care reiterează sprijinul consecvent al țării noastre pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional.  

„Republica Moldova condamnă ferm așa-numitele plebiscite organizate ilegal de Federația Rusă în regiunile ocupate ucrainene din Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, care constituie o încălcare flagrantă a principiilor fundamentale ale dreptului internațional. Aceste pseudo-plebiscite constituie un pretext fals pentru anexarea cu forța a unor teritorii suverane ale Ucrainei. Astfel, țara noastră nu recunoaște rezultatele acestor acțiuni ilegale și își reiterează sprijinul consecvent pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional”, se arată în declarația făcută publică de MAEIE.

****

Precizăm că în regiunile ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, ocupate de forțele ruse, a început vineri, 23 septembrie, votarea la referendumurile pentru unirea cu Rusia.

Pe canalele de Telegram ucrainești au apărut videoclipuri care arată cum ocupanții ruși se plimbă înarmați prin apartamente pentru „a forța” oamenii să participe la așa zisele referendumuri organizate de separatiștii din republicile Donețk, Lugansk, Zaporojie şi Herson.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat că decizia ulterioară privind anexarea acestor regiuni, care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, va fi una rapidă.

Publicația Vedomosti cu referire la surse a scris pe 27 septembrie curent că după așa zisele referendumuri din Ucraina, în Rusia ar putea fi creat un nou district federal. Districtul va cuprinde teritoriile anexate ale Ucrainei alături de Crimeea. Vedomosti mai menționa că fostul șef al Roscosmosului Dmitri Rogozin ar putea conduce districtul.

Precizăm că administrațiile teritoriale ucrainene ocupate de ruși au comunicat astăzi despre succesul „referendumurilor” privind aderarea la Rusia. Potrivit Rusiei, la Lugansk și Donețk, mai mult de 98% din populație și-ar dori aderarea la Federația Rusă. Președintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat, în context, că dacă Rusia va încerca să anexeze teritoriile pe baza așa numitelor referendumuri, aceasta înseamnă închiderea oricăror negocieri cu Moscova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: