Rujacon

Moldova răspunde la criza Covid-19: „Femeile trebuie ajutate, fie și numai pentru faptul că, în timpuri grele, ele pot ajuta alte femei”

Povestea Iulianei Cojocaru este comună pentru mulți tineri din Republica Moldova. A absolvit Universitatea Tehnică, dar cum piața muncii nu a fost deloc generoasă cu ea, a trebuit să plece în străinătate împreună cu soțul. A ales, din varii motive, Moscova. A muncit într-un atelier de confecții, unde era mai aproape de profesia pe care și-o însușise la Universitatea Tehnică – inginer tehnolog în industria ușoară. A lucrat acolo zece ani. Nu a reușit să facă avere, căci, spune ea, banii câștigați le ajungeau doar pentru necesități.

Iuliana Cojocaru
Iuliana Cojocaru

A descoperit programele de finanțare UE în 2017, când era încă la Moscova. S-a gândit că aceasta este șansa ei. Și-a pus în gând să revină acasă și să pună în practică ce învățase la facultate. S-a întors și a înregistrat o afacere – firma „Rujacon”, specializată în producția hainelor sport pentru femei și bărbați. Primul atelier l-a deschis în Chișinău, cu echipamente de împrumut și producea în cantități foarte mici. A testat piața, a căutat o nișă, iar pentru a supraviețui până ce propriul brand capătă notorietate, a cusut haine la comandă sau a reparat. Era la limita rentabilității… Până să se deschidă linia de finanțare din toamna lui 2017, Iuliana Cojocaru a căutat mai multe informații despre programul PARE 1+1. Dar banii câștigați peste hotare nu erau nici pe departe suficienți pentru a aplica – deși munciseră mulți-mulți ani, aproape că nu făcuseră economii. În plus, aveau și un copilaș de trei ani, care trebuia crescut.

„Am înțeles cum să dezvolt strategii ca să reușesc în afaceri”

Totuși, a riscat și a mers la o întrevedere cu reprezentanții ODIMM, de la care a aflat despre Programul „Femei în afaceri”, care oferea fonduri pe alte principii și la care nu era nevoie de o sumă proprie de investiții. Au urmat mai multe weekend-uri de cursuri intensive de afaceri, marketing, contabilitate, scrierea și gestionarea proiectelor. „A fost o perioadă frumoasă. Mi-am amintit de facultate, mai ales că la cursuri chiar participau câteva foste colege. Făceam planuri de extindere a afacerii și de diversificare a produselor, învățam cum să ne identificăm și cum să ne fidelizăm clienții. Am înțeles cum să-mi creez propriile strategii ca să reușesc să am succes aici, în Republica Moldova”.

În cadrul programului a participat la Forumul Industriei Ușoare. Acolo a cunoscut mai mulți manageri din industria ușoară, iar pe unii dintre ei și i-a făcut și parteneri. Aceste interacțiuni au ajutat-o să-și depășească dezamăgirile, frica și incertitudinea. Credea că ceva nu face bine – nicidecum nu reușea să facă economii ca să poată extinde afacerea – și nu înțelegea unde greșește și ce să corecteze. În cadrul programului a aflat că sunt foarte mulți ca ea, care s-au confruntat cu dificultăți similare în lansarea propriul brand și, la fel ca ea, au avut momente când s-au gândit să renunțe. Tot aici a aflat cum poți supraviețui până când produsele proprii vor avea o cerere mare pe piață. „După acest eveniment parcă am prins aripi. Eram așa de entuziasmată și așa de puternică… Am văzut afacerile altfel, nu doar ca pe o sursă de îmbogățire imediată, ci și ca pe o oportunitate de a ajuta alți oameni, de a mă ajuta pe mine și familia mea să trăiesc decent aici, în Republica Moldova. Aveam multe notițe. Am cunoscut mulți oameni pe care m-am gândit să-i abordez pentru diverse colaborări de viitor. Imediat după Forum am și mers la ei, să văd cum putem colabora”.

Rujacon
Rujacon

„Nu a fost simplu, dar am reușit”

Efectele au fost imediate. A aplicat pentru finanțare și a decis să-și mute atelierul din Chișinău, unde avea doar doi angajați, la Mărculești, raionul Florești, în satul ei de baștină. A închiriat echipament și, în paralel cu producerea hainelor cu design original, a început să presteze servicii pentru mai multe fabrici mari din țară. A ajuns să aibă 15 angajați – femei din satul ei și din satele din vecinătate. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să ajusteze programul de muncă al atelierului la orarul grădiniței de copii. „Doar patru din cele 15 angajate aveau experiență de muncă – pe celelalte a trebuit să le învăț de la zero. Nu a fost simplu, dar am reușit. În scurt timp am reușit chiar să le majorez salariul. Să știți că nu este ușor pentru o femeie cu copii mici să-și găsească de lucru. Foarte puțini angajatori oferă program flexibil – noi am reușit”.

Cererea de finanțare a Iulianei prin Programul „Femei în Afaceri” a fost aprobată în primăvara ui 2018. A obținut un grant de 110 mii de lei – bani din care a cumpărat echipament de cusut de ultimă generație. Această investiție a ajutat-o să deschidă și al doilea atelier, la Florești, și să creeze noi locuri de muncă. Avea deja 25 de angajate – 15 la Mărculești și zece la Florești. Și-a extins și producția – cosea haine pentru diverse firme din Italia și din Republica Moldova, dar nu a renunțat niciun moment la propriul brand. „Încă nu reușim să vindem atât de mult cât ne-am dori, dar sunt niște treninguri atât de dragi nouă și atât de calitative… Punem mult suflet în ceea ce producem – verificăm fiecare ațișoară, fiecare tăietură. Sunt încrezătoare că succesul o să vină și într-o zi o să avem mulți clienți, mulțumiți și fideli”, spune Iuliana Cojocaru.

„Criza nu este o povară, pentru că am avut parte de ajutor la momentul potrivit”

A început anul 2020 cu planuri mari. Avea mulți parteneri, comanditari, avea comenzi inclusiv pentru brandul propriu, dar în februarie au fost anunțați că trebuie să-și sisteze activitatea. „Produceam un model nou de bluzițe. Eram atât de entuziasmate… Pânza era superbă, modelul la fel. Deja vedeam, palpam succesul. Auzeam la televizor despre COVID-19, dar speram să nu ne afecteze. Într-o zi a venit polițistul și ne-a anunțat că trebuie să ne sistăm activitatea – era decizia Consiliului Raional. În acel moment am simțit că-mi fuge pământul de sub picioare. Nu am dormit câteva nopți. Mă gândeam cum o să supraviețuiesc, și nu era vorba doar de mine – sunt 25 de tinere mame care depind în totalitate de aceste venituri, care au copii mici pe care trebuie să-i hrănească, să-i îmbrace. La țară nu este simplu să câștigi bani ca să supraviețuiești”.

S-a gândit să-și reprofileze activitatea. Chiar de la începutul declarării stării de urgență a produs măști de protecție. În prezent lucrează în ture – doar două-trei persoane se află în atelier și muncesc la distanță mare una de alta. Iuliana spune că doar datorită faptului că a reușit să-și extindă afacerea și că a căpătat încredere că poate răzbi, pentru că nu este singură, această perioadă nu este o povară. Timpul liber l-a folosit ca să scrie încă o propunere de proiect pentru granturi europene – urmărește extinderea în continuare a afacerii.

„Le-am povestit angajatelor mele, tuturor prietenilor despre posibilitățile de a accesa fonduri europene nerambursabile. Sunt încrezătoare că împreună vom trece peste aceste timpuri grele, iar viitorul nostru o să fie frumos aici, acasă, pentru că există oameni care o să ne ajute atunci când ne este greu”.

Rujacon
Rujacon

„Această investiție le-a ajutat și pe alte tinere mămici”

Iuliana Cojocaru este una din primele beneficiare ale programului „Femei în Afaceri”. „Pe mine această investiție m-a ajutat să-mi creez o viață decentă în țara mea. Mi-a oferit încredere și putere să trec peste momentele dificile, cum este această carantină. Chiar dacă suntem în criză, chiar dacă nu avem vânzările pe care ni le-am dori, totuși, reușim să supraviețuim și mă bucur că pot să ajut și alte femei să trăiască decent. Femeile trebuie ajutate, fie și numai pentru faptul că pot ajuta alte femei – mai ales acum, când există atâta disperare. Eu simt că sunt puternică și o să le ajut și pe alte femei să devină puternice”, afirmă ea.

Programul „Femei în Afaceri” a fost lansat în toamna anului 2016, având ca obiectiv promovarea abilității economice și sociale a femeilor din zonele rurale prin reducerea inegalității de gen, creșterea și dezvoltarea afacerilor, schimbarea percepției inovaționale, sporirea accesului la resurse, servicii și tehnologii. Până în prezent, prin intermediul programului, la Componenta de granturi mici au fost selectate și finanțate 379 de afaceri ale femeilor de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Suma granturilor aprobate este de circa 52 milioane lei, ele urmând să atrage investiții în economie de circa 90 milioane lei. Afacerile antreprenoarelor au creat și menținut peste 1500 locuri de muncă. Programul este finanțat din bugetul de stat și suplinit din fondurile Uniunii Europene.

Acest articol este publicat în cadrul Proiectului UE „Comunicare strategică și suport pentru mass-media”, în contextul Campaniei de informare privind răspunsul global al Uniunii Europene la criza COVID-19. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reprezintă în mod neapărat viziunea UE.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Pexels

Alimentarea externă cu energie a Centralei de la Zaporojie, întreruptă pentru a zecea oară

Alimentarea externă cu energie a centralei nucleare ucrainene ocupată de trupele ruse în provincia Zaporojie, alimentare necesară pentru răcirea reactoarelor, a fost deconectată pentru a zecea oară de la începutul războiului cu Rusia, au transmis marți autoritățile ucrainene, potrivit EFE citate de Agerpres.

„La centrala nucleară de la Zaporojie a survenit a zecea pană de curent de la începutul ocupației ruse a centralei”, a scris Ministerul ucrainean al Energiei pe contul său de Telegram.

Potrivit acestuia, la ora 16:56 (13:56 GMT), ‘a fost deconectată singura linie electrică prin care centrala este alimentată de sistemul energetic ucrainean’, prin urmare centrala nucleară a trecut la aprovizionarea cu energie proprie furnizată de generatoare diesel.

„Incidentul de astăzi demonstrează încă o dată că ocupația rusă este principala amenințare la adresa funcționării în siguranță a centralei nucleare de la Zaporojie”, mai pune ministerul ucrainean, care a cerut din nou cu acest prilej comunității internaționale să ‘intensifice presiunea asupra Rusiei pentru demilitarizarea și evacuarea centralei cât mai curând posibil’.

Ocupată de trupele ruse în martie 2022, această centrală, cea mai mare din Europa, se află în zona orașului ucrainean Energodar, aproape de linia frontului din sud-estul Ucrainei.

Centrala funcționează cu personal ucrainean, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are permanent o echipă de experți la fața locului. Zona centralei a fost de mai multe ori lovită de obuze, atacuri pentru care trupele ruse și cele ucrainene s-au acuzat reciproc. Centrala a fost astfel deconectată în mod repetat de la sursele externe de alimentare cu energie electrică, surse care sunt foarte importante pentru răcirea reactoarelor, situații rezolvate punctual prin pornirea generatoarelor diesel.

Republican presidential nominee former President Donald Trump meets with Ukraine's President Volodymyr Zelenskyy at Trump Tower, Friday, Sept. 27, 2024, in New York. (AP Photo/Julia Demaree Nikhinson)

Trump, discuții cu Zelenski la New York. Crede că Ucraina își poate recâștiga toate teritoriile: „O opțiune realistă”

Donald Trump a împărtăşit în social media ceea ce pare a fi o schimbare majoră în poziţia sa faţă de războiul din Ucraina – şi ce s-ar putea întâmpla dacă şi când luptele se vor încheia.

„După ce am ajuns să cunosc şi să înţeleg pe deplin situaţia militară şi economică a Ucrainei/Rusiei şi, după ce am văzut problemele economice pe care le provoacă Rusiei, cred că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene, este în măsură să lupte şi să recâştige întreaga Ucraină în forma sa originală. Cu timp, răbdare şi sprijinul financiar al Europei şi, în special, al NATO, graniţele originale de unde a început acest război sunt o opţiune foarte realistă. De ce nu? Rusia luptă de trei ani şi jumătate fără un scop precis într-un război pe care o putere militară reală l-ar fi câştigat în mai puţin de o săptămână. Acest lucru nu onorează Rusia. De fapt, o face să pară mai degrabă „un tigru de hârtie”. Când oamenii care trăiesc în Moscova şi în toate marile oraşe, localităţi şi districte din toată Rusia vor afla ce se întâmplă cu adevărat în acest război, faptul că este aproape imposibil pentru ei să obţină benzină din cauza cozilor lungi care se formează şi toate celelalte lucruri care se întâmplă în economia lor de război, unde cea mai mare parte a banilor lor este cheltuită pentru a lupta împotriva Ucrainei, care are un spirit mare şi devine din ce în ce mai bună, Ucraina ar putea să-şi recupereze ţara în forma sa originală şi, cine ştie, poate chiar să meargă mai departe de atât! Putin şi Rusia se află într-o situaţie economică foarte dificilă, iar acesta este momentul potrivit pentru Ucraina să acţioneze. În orice caz, le doresc bine ambelor ţări. Vom continua să furnizăm arme NATO pentru ca NATO să facă ce doreşte cu ele. Mult noroc tuturor!”, a scris Trump pe Truth Social.

Marţi, Donald Trump a participat la o întâlnire bilaterală cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski la Naţiunile Unite. La rândul său, Zelenski a declarat că susţine afirmaţiile lui Donald Trump, făcute în discursul său din cadrul Adunării Generale, în care a spus că SUA ar fi dispuse să ajute Europa să renunţe la achiziţionarea de gaze şi petrol ruseşti atâta timp cât Putin refuză să pună capăt războiului din Ucraina scrie news.ro.

„Ei finanţează războiul împotriva lor înşişi”, a spus Trump în discursul său.

Liderul ucrainean a afirmat că vor fi necesare „mai multă presiune şi mai multe sancţiuni” pentru a descuraja Kremlinul.

Trump a continuat spunând că „speră” să poată discuta despre garanţiile de securitate pe care SUA le pot oferi Ucrainei, dar nu a dat detalii. „Este puţin prea devreme pentru a răspunde la această întrebare”, a spus el.

Când a fost întrebat despre decizia prim-ministrului ungar Viktor Orbán de a continua să cumpere produse energetice ruseşti, Trump s-a arătat încrezător că are puterea de a-şi convinge aliatul apropiat: „Este prietenul meu. Nu am vorbit cu el, dar am sentimentul că, dacă aş face-o, s-ar putea să se oprească, şi cred că asta voi face”.

Trump crede că NATO ar trebui să doboare avioanele rusești care îi încalcă spațiul aerian

Donald Trump și Volodimir Zelenski s-au întâlnit la New York, după Adunarea Generală a ONU. Adoptând un ton deosebit de prietenos, președintele american l-a numit pe omologul său ucrainean „un mare om” și a spus că „dă o luptă de-a dreptul extraordinară”, relatează Sky News, citat de Digi24.

În timpul discuțiilor, Trump a spus că ţările NATO ar trebui să doboare avioanele ruseşti care le încalcă spaţiul aerian, după trei incursiuni ale unor drone sau avioane de luptă ruseşti pe teritoriul Alianţei în mai puţin de două săptămâni.

„Avem un mare respect pentru lupta pe care o duce Ucraina, este de fapt destul de uimitoare”, a afirmat președintele american.

Trump i-a oferit lui Zelenski ocazia să vorbească despre succesele Kievului de pe câmpul de luptă, întrebându-l dacă dorește să spună cum se descurcă Ucraina pe front. Întrebat de reporteri dacă crede că NATO ar ar trebui să doboare aeronavele rusești care intră în spațiul aerian al NATO, președintele american a răspuns afirmativ.

„Da, da”, a răspuns Donald Trump, care a precizat apoi că un eventual sprijin american într-o astfel de intervenție ar depinde de circumstanțe. „Depinde de circumstanţe”, a spus el. „Dar ştiţi, suntem foarte puternic implicaţi faţă de NATO”.

Întrebările jurnaliștilor au venit în contextul în care Estonia a declarat săptămâna trecută că trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au încălcat spațiul lor aerian timp de 12 minute înainte ca avioanele de vânătoare italiene NATO să le escorteze în afară.

Cu o săptămână înainte, aproximativ 20 de drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, determinând avioanele NATO să doboare unele dintre ele, în timp ce alianța își consolida apărarea pe flancul estic al Europei.

În timpul discuției, Volodimir Zelenski a afirmat că în ceea ce privește situația de pe front „are vești bune”. El a spus că vor discuta despre garanțiile de securitate și despre perspectiva de a aplica mai multă presiune asupra Rusiei

Marea Dictare Națională
Maia Sandu/Facebook

Rezultate impresionante la Marea Dictare Națională: 18 note de „10” și 120 de „9”

Rezultate impresionante la Marea Dictare Națională! Din cei peste 2000 de participanți, 18 au luat nota maximă „10”, iar 120 au obținut nota „9”. Persoanele care au obținut aceste rezultate au fost premiate într-un eveniment festiv. 

În cadrul festivității, Adriana Cazacu, secretar de stat la MEC, a felicitat toți participanții pentru curajul de a se antrena într-o competiție de cunoaștere a limbii române, exprimându-și încrederea că numărul acestora la următoarea ediție va fi mult mai  mare.

„Au scris dictarea nu doar cei care au venit în Piața Marii Adunări Naționale, dar și telespectatorii, cetățenii noștri din diasporă și din centrele regionale. Limba română ne unește – așa au menționat ambii președinți de țară, Maia Sandu și Nicușor Dan în cadrul evenimentului din 31 august. Este un concurs frumos, iar această competiție nu ar fi posibilă fără voi, dragi participanți”, a spus Adriana Cazacu, secretar de stat la Ministerul Educației.

La ediția din acest an a dictării, participanții au scris un fragment din opera scriitorului Vladimir Beșleagă.

Textele scrise de participanți au fost evaluate de o comisie formată din 17 profesori de limba română – cadre didactice universitare, doctori habilitați și doctori în filologie. La evaluare s-a pus accent pe cunoașterea regulilor ortografice și de punctuație, acuratețea și lizibilitatea scrisului, dar și organizarea estetică a textului în pagină. 

Fiecare persoană care a scris dictarea pe nota „10” a beneficiat de abonament la sport, set de cărți, voucher pentru procurarea cărților, căști fără fir și invitație dublă la teatru. Pentru persoanele cu nota „9” au fost oferite vouchere pentru procurarea cărților, căști fără fir și bilete duble la teatru.

Marea Dictare Națională este organizată al treilea an consecutiv de Ministerul Educației și Cercetării, care susține că acest eveniment național ia amploare, astfel că la ediția din acest a participat un număr record de persoane din întreaga țară. De asemenea, evenimentul s-a desfășurat concomitent și în 25 de raioane ale țării. Marea Dictare Națională are loc pe 31 august, de Ziua Limbii Române. Mii de persoane se alătură acestei inițiative pentru a aduce un omagiu limbii române. 

imagine simbol/zdg.md

CSP a desemnat șapte procurori noi: Vor fi propuși spre numire procurorului general

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a desemnat șapte procurori în cadrul procuraturilor Cahul, Căușeni, Cimișlia, Hâncești și Ungheni.

Toți candidații au fost intervievați la sfârșitul săptămânii trecute la CSP și sunt absolvenți ai Institutului Național al Justiției (INJ)

Astfel, Cristina Gnatiuc a fost propusă pentru funcția de procuror în cadrul Procuraturii Cahul, Cristina Iordan și Cătălin Lîsîi la Căușeni, Nicolae Balan pentru Procuratura Cimișlia, Ion Rusu și Natalia Crețu pentru Procuratura Hâncelti, iar Sergiu Colesnic pentru funcția de procuror în cadrul Procuraturii Ungheni.

Natalia Crețu a acumulat cel mai mare punctaj – 99,4, în cadrul interviului în fața CSP.

Toți candidații desemnați vor fi propuși spre numire procurorului general interimar, Alexandru Machidon.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: