În anul 2020, Guvernul Moldovei intenționează să obțină credite și granturi de aproape 10 miliarde de lei, dintre care peste 80 la sută le vor constitui împrumuturile externe și interne. În opinia expertului economic Veaceslav Ioniță, dacă actuala guvernare va reuși să atragă atâția bani, aceasta va fi o sumă record a finanțării externe din istoria țării. Totodată, el consideră că riscul de a nu obține bani de la partenerii externi este la fel de mare.
Ioniță consideră că în funcție de capacitatea guvernului Chicu de a atrage mijloacele planificate va depinde în ce măsură vor fi realizate obiectivele bugetare.
Granturi
În bugetul pentru anul 2020 sunt planificate granturi în valoare de 1,8 miliarde de lei.
Până acum, Moldova a obținut cele mai multe granturi și împrumuturi în anul 2014 – 2,3 miliarde de lei.
De atunci, relațiile cu partenerii externi se înrăutățeau treptat și în anul 2018, de exemplu, volumul granturilor s-a redus până la 365 de milioane de lei. Acesta este minimum din ultimii 15 ani.
În anul 2019, guvernul Maiei Sandu a reușit să deblocheze relațiile cu donatorii și către luna octombrie, Moldova a obținut 842 de milioane de lei, dintre care 600 de milioane de lei sunt bani care au ajuns în țară anume după instaurarea cabinetului Sandu.
Expertul menționează că este greu de estimat, care acțiuni ale guvernului Chicu vor permite să fie atrase în țară 1,8 miliarde de lei sub formă de granturi.
Împrumuturi externe
Expertul afirmă că pentru a obține în anul viitor credite străine în valoare de 6,5 miliarde de lei, guvernul va trebui să întoarcă o parte a creditelor „vechi” și dobânda acestora – peste 3 miliarde de lei. „În valoare absolută, suma împrumuturilor constituie 9,5 miliarde de lei. Aceasta este o sumă de două ori mai mare decât recordul precedent din anul 2016 – 4,6 miliarde de lei”, a precizat Ioniță.
Această sumă este de patru ori mai mare decât media creditelor din ultimii zece ani.
Deci, potrivit afirmațiilor lui Ioniță, când vorbim despre împrumuturile externe, ar trebui să ținem cont de două lucruri: împrumuturi absolute, sau suma totală a împrumuturilor și împrumuturi nete, sau ceea ce îți rămâne de la banii îprumutați după ce întorci datoriile mai vechi.
Expertul este de părere că e prea puțin probabil că guvernarea va reuși să atragă volumul de credite planificat – 6,5 miliarde. „Dacă Moldova va reuși să obțină credite în mărime de 2,5 miliarde, aceasta va fi o performanță a guvernului Chicu”, a spus Ioniță.
Împrumuturile interne
Guvernul intenționează să împrumute 1,6 miliarde de lei de pe piața internă. Potrivit lui Ioniță, numai în anul 2009, cabinetul de miniștri a împrumutat o sumă atât de mare – atunci, pe piața internă, statul s-a împrumutat cu 1,7 miliarde de lei. În anii următori, suma medie a creditelor interne nu a depășit 570 de milioane de lei.
Expertul mai susține că împrumuturile pe piața internă au și partea bună, dar și partea proastă.
„Partea bună e că ele pot fi ușor de accesat și scade din presiunea pe piața financiară. La fel, băncile moldovenești se confruntă cu un exces de lichiditate în mărime de 26 de miliarde de lei, iar Banca Națională este nevoită să sustragă sume record de bani, pentru care achită anual dobânzi în valoare de 700 de milioane de lei. Deci, guvernul pune în circulație banii care se păstrează pe conturile Băncii Naționale și pentru care noi plătim dobândă”, a scris Ioniță.
Partea proastă a împrumuturilor interne, potrivit lui: generează consum neacoperit cu nimic. Împrumuturile din băncile locale sunt doar pentru consum și ajung imediat pe piața valutară. Guvernul se împrumută în lei, dar noi consumăm produse de import, cumpărate cu valută. Astfel, creditarea internă generează creșterea cererii de valută pe piața valutară.
Expertul precizează că această cerere poate fi acoperită prin două modalități: din rezervele Băncii Naționale și prin deprecierea leului, ceea ce va provoca creșterea prețurilor.
În opinia lui Ioniță, din cauza aceasta, împrumuturile interne ar trebui accesate cu mare precauție.
Expertul este convins că guvernul Chicu riscă să nu acumuleze în buget suma planificată de 9,9 miliarde de lei. Pentru a micșora riscul, Ioniță recomandă autorităților următoarele soluții:
- optimizarea cheltuielilor bugetare, deși acest lucru este prea puțin probabil, ținând cont de faptul că anul 2020 este unul electoral;
- îmbunătățirea administrării fiscale, dar cu precauție, pentru că acest lucru ar putea duce la presiuni fiscale pe mediul de afaceri, care și așa se află într-o stare deplorabilă;
- reducrerea investițiilor – această măsură este aplicată de toate guvernele, mai ales în perioadele electorale.
