Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova va cheltui cu 68% mai mult, anul viitor, pentru apărare. Banii alocați suplimentar vor fi dați pentru protejarea spațiului aerian

Cele aproape 650 mln de lei, sumă cu care a fost majorat bugetul pentru armata națională în 2023, vor fi destinați pentru apărarea spațiului aerian al Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de către ministrul Apărării Anatolie Nosatîi în cadrul Forumului  de Integrare Europeană a Republicii Moldova.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi a precizat că achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană nu ar fi disponibilă imediat.

Banii alocați în plus în 2023 vor fi dați pentru apărarea spațiului aerian al Republicii Moldova. Dar dacă alocăm azi banii pentru un sistem antiaerian, îl vom primi cel mai devreme într-un an jumate”, a declarat Nosatîi, citat de Agora.md.

Potrivit ministrului apărării, pentru a asigura o schimbare în domeniul apărării naționale, este nevoie o alocare a resurselor financiare echivalente cu  până la 2% din PIB.

Creșterea bugetului pentru apărare pentru anul viitor este salutară, pentru că atâta timp cât suntem neutri, trebuie să avem grijă de securitatea noastră. Însă un buget militar normal ar trebui să fie de 1-2 la sută din PIB, timp de 5-7 ani, ca să fie schimbări vizibile. Dacă considerăm că alocarea a 0,3 la sută din PIB față de cele 0,3 la sută care deja sunt schimbă lucrurile, greșim”, a afirmat ministrul Apărării.

Amintim că bugetul Ministerului Apărării va fi majorat cu 649,9 milioane lei, în conformitate cu prevederile din proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2023, aprobat pe 7 decembrie de Cabinetul de miniștri.

Astfel, potrivit documentului, alocațiile pentru instituția de apărare vor constitui circa 1,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 0,55% din PIB. Cheltuielile pe sectorul „Apărare Națională” vor crește cu circa 68,2% comparativ cu anul 2022, ajungând la 1,52 miliarde lei.

Totodată, în conformitate cu Proiectul aprobat, va fi modificată legea cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, salariul minim pentru personalul din sectorul bugetar va fi majorat de la 3 500 lei la 4 000 lei. În același timp, toți bugetarii, inclusiv militarii, vor beneficia de un spor lunar de 1 300 lei brut.

De menționat că în prezent, bugetul Ministerului Apărării constituie 1,05 miliarde lei, ceea ce constituie 0,38% din Produsul Intern Brut.

În octombrie 2022, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a declarat că un sistem care să asigure securitatea spațiului aerian al Moldovei ar costa miliarde de euro și construirea acestuia ar dura de la 3 până la 7 ani.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat în repetate rânduri de rachete. De două ori, fragmente ale acestora au căzut pe teritoriul țării noastre: la Naslavncea și la Briceni.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: