ipn.md

Sistem de apărare aeriană pentru Moldova. Cât ne-ar costa și de cât timp ar avea nevoie autoritățile?

Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi susține că un sistem care să asigure securitatea spațiului aerian al Moldovei costă miliarde de euro și construirea acestuia ar dura de la 3 până la 7 ani.

În cadrul emisiunii Punctul pe AZi de la TVR Moldova, oficialul moldovean a spus că sistemul „este destul de complicat, care se creează reieșind din teritoriu și relieful fiecărei țări în parte”.

Moldova are „un studiu destul de dezvoltat detaliat de partenerii occidentali”, a adăugat Nosatîi.

„Începând din anul 2009 când au fost întreprinse măsuri de readucere în stare de funcțiune a sistemului național de apărare antiaeriană. Aceste date ne arată necesitatea de mai multe sisteme de radare la diferite înălțimi și cu posibilitatea de acoperire a teritoriului național, inclusiv și a teritoriului adiacent până la distanța de circa 200-250 km”, a precizat ministrul.

Ce ține de capacitatea de intervenție, Nosatîi a declarat că se impune achiziționarea sau dotarea cu diferite sisteme – „nivel tactic vorbim despre rachete de distanță mică și medie, la nivel operativ cu o distanță de 40-80 de km și la nivel strategic niște sisteme mai performante ce ar depăși 200 de km”.

Nosatîi a menționat că „ar fi niște costuri colosale care R. Moldova nu și-ar permite într-un timp scurt să le acopere”. El a spus că trebuie să fie lansate „programe de înzestrare de lungă durată, eșalonate și coordonate în timp și finanțe”.

Întrebat cât ar costa un sistem închegat care să asigure securitatea spațiului aerian al R. Moldova, Nosatîi a declarat că miliarde de euro – „chiar și pentru un teritoriu atât de mic luând în considerație că un sistem de apărare aerian de tip Patriot, costă la circa 500 de milioane de euro”.

„Pentru a-l achiziționa nu este posibil chiar astăzi, având acea sumă. Fiecare producător are nevoie de timp să facă acest echipament, iar producerea durează 2-3 ani, posibil și mai mult. Respectiv, construirea unui sistem integral cu sisteme de radiolocații și sisteme de interceptare ar dura minimum 3-7 ani”, a precizat ministrul Apărării.

***

Amintim că pe 10 octombrie, zeci de rachete rusești au lovit infrastructura critică, clădirile rezidențiale și locurile de joacă din Ucraina. Imediat după atacuri, președintele rus Vladimir Putin a numit loviturile „un răspuns la aruncarea în aer al a podului din Crimeea”. Potrivit lui, Rusia lovește „facilități de energie, comandă militară și comunicații”.

În aceeași zi, Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că trei rachete rusești, care au lovit ținte în Ucraina, au zburat deasupra spațiului aerian al țării noastre. Instituția a declarat că țintele prezentau pericol pentru infrastructura Republicii Moldova și, în special, pentru aeronavele civile care survolează spațiul.

Acțiunea a fost condamnată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministra Natalia Gavrilița și speakerul Igor Grosu. „Este o încălcare flagrantă a spațiului nostru aerian și a neutralității Republicii Moldova comisă de forțele armate ruse”, a menționat Maia Sandu.

Pe 17 octombrie, Anatolie Nosatîi a spus că Moscova nu a oferit nicio explicație plauzibilă autorităților de la Chișinău, după ce trei rachete rusești au survolat ilegal spațiul aerian al țării noastre. Nosatîi a mai declarat că partea rusă nu a recunoscut nici până astăzi faptul că rachetele sale au survolat spațiul aerian al Moldovei, fără o permisiune în acest sens.

Pe 18 octombrie, președintele Parlamentului Igor Grosu a spus că autoritățile moldovenești nu sunt mirate că Federația Rusă nu recunoaște că rachetele sale au survolat spațiul aerian al Moldovei. Oficialul a declarat că se caută soluții pentru nu doar a urmări rachetele, ci și pentru „a avea sisteme care să se poată opune la astfel de încercări”.

Tot pe 18 octombrie, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a anunțat că spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat și în luna mai. El a spus că atunci nu a fost documentat cazul, dat fiind faptul că „era intensitatea destul de mare în spațiul aerian din apropierea R. Moldova”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Logos Press

Antreprenorul Vasile Tofan a enumerat 12 măsuri necesare pentru Moldova: „O misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”

Omul de afaceri și cofondatorul Mișcării civice „Europa 2028”, Vasile Tofan, care în 2025 a refuzat propunerea PAS de a fi premier, a vorbit despre 12 măsuri necesare pentru Republica Moldova, printre acestea reforma fiscală, echitate la salariile din sectorul public, rescrierea Codului muncii, moratoriu pe controale și majorarea tarifului la apă. El a spus că acestea trebuie făcute în paralel cu accelerarea procesului de integrare europeană. Tofan a menționat că aceasta este „o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”. Declarațiile vin la o zi după ce Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru.

Pe o rețea de socializare, Tofan s-a referit la oamenii de stat, afirmând că lucrurile în Moldova sunt atât de complicate încât avem nevoie de un „împăciuitor (Mandela, Havel)”, un „animal politic (Merkel, Băsescu)” și un „reformator-chirurg (Milei, Bendukidze, Bolojan)”, toate reunite într-o singură persoană. „Împăciuitorul – pentru că țara, divizată și dezamăgită, trebuie cusută înapoi. Animalul politic – pentru a rezista cumva în jungla asta, să poată realiza ceva. Reformatorul – pentru că resursele sunt deja la limită și fără a reporni economia, restul dominourilor vor pica automat. Oricine ar fi omul, are în față o misiune (aproape) imposibilă”, a adăugat acesta.

În continuare, el s-a referit la 12 măsuri necesare. Printre acestea, Tofan a vorbit despre o viziune economică, menționând că Moldova trebuie să devină cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori. El s-a referit și la încredere, adăugând că „dupa drama “nepoților” și verișoarelor, pentru a putea face reformele necesare”, aceasta trebuie restabilită, „inclusiv prin a tăia acolo unde omul simplu vrea să vadă mai multa curățenie și echitate”.

Referindu-se la sectorul public, Tofan a spus că „sunt zeci de instituții care trebuie eficientizate, comasate sau eliminate”, adăugând că „avem nevoie de un sector bugetar mult mai mic, dar mai eficient și bine plătit”. În contextul proprietăților publice, el a menționat: „Audit big-4+ anual pentru companiile de stat, listare minim 25% la bursă, ca prim pas spre privatizare. Pământurile, clădirile – privatizate cât mai rapid. (…) Bunul e administrat eficient atunci când există un proprietar/gospodar. Statul și proprietatea colectivă, în marea majoritate a cazurilor, e un administrator prost, pentru că daca un bun aparține tuturor, el nu aparține nimănui”.

Referindu-se la reforma fiscală, Tofan a spus că aceasta este „nepopulară, dar absolut necesară și nu poate fi amânată, pentru că nu ne putem împrumuta la nesfârșit”.

Omul de afaceri a vorbit și despre reforma administrației publice locale, menționând o stadie „foarte complicată, pentru că s-a ajuns atât de departe pe opțiunea mult prea timidă cu minimul per primărie la 3,000 (pe când România, mult mai bogata, deja ne spune că și la 6,000, media lor, modelul nu e sustenabil, Bolojan îl vrea la ~18,000)”. „Întrebarea e dacă se mai poate repara acum, că s-a ajuns atât de departe pe formula actuală. Complicat”, a adăugat el.

Potrivit lui Tofan, Codul muncii „trebuie rescris din temelie, astfel încât companiile să fie încurajate să angajeze, regulile să fie mult mai simple, dar și sa poată disponibiliza oameni dacă e cazul”. În contextul pensiilor, Tofan a menționat că „nu putem fără creșterea graduală a vârstei de pensionare”, precum și „plafonarea pensiilor excesive+curățirea pensiilor speciale”.

Referindu-se la antreprenori, el a spus că „e nevoie de un moratoriu pe controale, cel puțin până repornim motorul economiei”. „Nu mai vorbesc de intrări cu mascați la 6 dimineața în subiecte fiscale de rutină, terorizând puținii oameni cu inițiativă, care încă mai încearcă să producă ceva în Moldova. De cele mai multe ori – acești oaspeți matinali o fac pentru a propune ulterior „rezolvarea întrebării””, a adăugat Tofan.

În sectorul agriculturii, omul de afaceri a spus că „subvențiile trebuie mutate de la acoperirea pierderilor spre retehnologizare, irigare și adaptare climatică”. Tofan s-a referit și la apă, menționând că deja avem un deficit extrem. „Nu poți consuma zeci de m3 la 13 lei. Avem cea mai puțina apă din Europa, dar și, paradoxal, cea mai ieftină. Prețurile vor trebui crescute + trecerea la tarifare pe categorii de volum. Cate puțin, vom învăța să facem dușuri de 3 minute și să tratăm apa ca aurul, ca în Israel”, a adăugat el.

El a adăugat că „lista e mult mai lungă” și toate acestea trebuie făcute în paralel cu „misiunea nr. 1, de a accelera negocierile de integrare, implementa acquis-ul și a profita la maxim de președinția Irlandei în UE”. „Administrația de la Dublin este foarte deschisă aderării Moldovei și ar fi o mare greșeala să ratăm fereastra iulie-ianuarie pentru un salt înainte. Luate la un loc – o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”, a conchis omul de afaceri.

***

În dimineața zilei de 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru. Ulterior, șefa statului a anunțat că săptămâna viitoare va începe consultările cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.

Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025.

Înainte de a anunța candidatura lui Munteanu la funcția de premier, Adrian Băluțel, pe atunci șeful Cabinetului prezidențial, declara că antreprenorul Vasile Tofan s-a aflat printre candidații luați în considerare de PAS pentru funcția de prim-ministru, însă acesta a refuzat oferta. La „Podcastul Lorenei” din 8 mai 2026, Vasile Tofan a confirmat că a primit o asemenea propunere și a menționat că s-a întâlnit în acea perioadă cu șefa statului, Maia Sandu, pentru o discuție. Tofan a spus că a fost „foarte tentat” să accepte funcția de premier, însă a cerut „puțin timp” pentru a-și tranziționa afacerile. „Din păcate, acel timp nu era disponibil și atunci s-a mers pe candidatura domnului Munteanu”, a adăugat acesta. Întrebat dacă aceasta înseamnă că exclude posibilitatea de a accepta vreodată funcția de premier, Tofan a spus că „nu este exclus”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: