Andrei Mardari / NewsMaker

Moldovagaz estimează un deficit de $30 mln. Gavrilița nu exclude declararea stării de urgență

Compania „Moldovagaz” estimează un dificit de lichidități în mărime de $30 mln. Declarația a fost făcută de către premierul Natalia Gavrilița, în cadrul unei conferințe de presă din 18 ianuarie. Șefa Executivului a dat asigurări că miniștrii caută soluții pentru toate scenariile posibile și a menționat că, în funcție de acțiunile concernului Gazprom, ar putea fi declarată stare de urgență.

Moldovagaz estimează că va avea un deficit de lichiditate aproximativ de 30 mln de dolari. Guvernul, împreună cu Moldovagaz, în cadrul Comisiei Situații Excepționale a discutat opțiunile. Moldovagaz a încercat să acceseze împrumuturi, am discutat despre posibilitatea de amânare a plăților pentru Energocom pentru gazele procurate în toamna anului trecut, despre posibilitatea amânării TVA și oricum rămâne o anumită sumă. Suntem în continuare în discuții cu Gazprom ca aceste devieri financiare negative să fie acceptate până la o revizuire regulamentară a tarifelor”, a declarat premierul țării.

Șefa Executivului nu exclude că ar putea fi declarată, din nou, stare de urgență, în cazul unui pericol iminent de întrerupere a furnizării de gaz.

Nu putem ști până în ultimul moment care va fi răspunsul final al Gazpromului, avem mai multe soluții în caz de necesitate pentru a asigura securitatea energetică a țării. În funcție de răspuns, vom veni inclusiv cu declararea stării de urgență și măsuri țintite, care nu pot fi luate în contextul obișnuit pentru a acoperi acest dificit de lichidități într-un mod corect și transparent. (…) Va trebui să venim cu starea de urgență pentru a lua anumite măsuri, care nu sunt posibile într-o procedură obișnuită. Se face exclusiv pentru a interveni rapid”, a precizat Gavrilița.

Amintim că, la sfrârșitul lunii octombrie, în R. Moldova a fost declarată stare de urgență din cauza crizei în sectorul energetic. Atunci, negocierile dintre partea moldovenească și reprezentanții Gazprom cu privire la încheierea unui nou acord privind funrizarea de gaz stagnau.

Din 1 noiembrie, moldovenii achită pentru 1 metru cub de gaze consumat 11,08 lei. Tariful a constituit pentru un preț de achiziție a gazului de $450. În luna ianuarie, prețul de achiziție a gazului pentru Moldova constituie $647, iar Moldovagaz nu exclude că tariful pentru consumatori ar putea crește. Reprezentanții companiei au precizat că își vor definitiva la o posibilă ajustare a tarifului la gazele naturale pentru consumatorii finali după data de 20 ianuarie. Vicepremierul Andrei Spînu a estimat că, dacă prețul de $647 se va menține și în februarie, tariful pentru consumatori ar putea crește până la 14,7 lei. Totuși, oficialul estimează că, luna viitoare, prețul la bursă pentru gaz va scădea.

Natalia Gavrilița a anunțat pe 18 ianuarie că Guvernul va majora mărimea compensațiilor pentru agentul termic, nu și pentru facturile la gaz.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: