Moldovenii folosesc tot mai des cardurile. Expert: „În 2010, 97% din toți banii de pe card erau imediat scoși la bancomat”

Piața cardurilor bancare din Republica Moldova în 2022 a cunoscut cea mai mare creștere. 2/3 din veniturile moldovenilor sunt obținute deja pe card, iar 27% din cheltuieli sunt făcute deja cu cardul. Este concluzia lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expuse vineri, 7 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, piața cardurilor bancare în Republica Moldova în 2022 a ajuns la 144 de miliarde de lei. În creștere cu 33,7 miliarde de lei față de 2021.

Această piață este împărțită în trei segmente:

1) cardurile emise în Republica Moldova, segment care este cel mai mare. Deține aproape 80% din toată piața, cu circa 112,8 miliarde de lei;
2) cardurile străine utilizare în Republica Moldova, segment care a crescut cel mai puternic în 2022. Acesta deține 13% din toată piața, cu 19,2 miliarde de lei.
3) cardurile emise în Republica Moldova utilizate peste hotare. În 2022 moldovenii au achitat cu cardul peste hotare de 12,1 miliarde de lei, cu 40% mai mult decât în 2021.

Despre cardurile emise în Republica Moldova și utilizate pe loc, economistul a spus că volumul cifrei de afaceri a crescut de la 91 de miliarde de lei în 2021, la 113,7 miliarde de lei în 2022. Astfel, se constată că se schimbă atitudinea moldovenilor față de carduri. Acestea, ca mijloc de plată, devin tot mai active în viața moldovenilor. În 2010, 97% din toți banii pe care moldovenii îi primeau pe card erau imediat scoși la bancomat.

În prezent, 30% din veniturile de pe carduri sunt achitări online.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: