Captură video

Moldovenii vor putea face tranzacții fără numerar mai simplu, rapid și ieftin. BNM a depus cererea de aderare la SEPA

Banca Națională a Moldovei (BNM) a depus marți, 29 ianuarie, cererea de aderare la Zona Unică de Plăți în Euro, din engleză Single European Payment Area (SEPA). Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, susține că aderarea la SEPA va aduce  mai multe beneficii pentru cetățeni, inclusiv costuri mai mici la efectuarea tranzacțiilor bancare fără numerar.

„Cred că va fi o veste bună pentru toți moldovenii care trăiesc și muncesc în străinătate și transferă remitență, din agoneseala dumnealor către rudele din țară. (…) Primul beneficiu ar fi al costurilor, pentru că este în avantajul tuturor participanților să avem plăți rapide, transparente, sigure, dar și la un preț sustenabil. Cu acest sistem, o plată ar putea fi făcută în circa 24 de ore, și în loc să plătim 20, 30 sau 50 de euro pe tranzacție, să plătim numai undeva la 1, 2 sau 3 euro. SEPA este un sistem de plăți care asigură eficiența plăților, standardizarea și transparența proceselor, facilitează tranzacțiile transfrontaliere și stimulează comerțul”, a declarat Anca Dragu.

Președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, susține că depunerea de către BNM a cererii pentru aderarea la SEPA este un pas „foarte important” pentru Republica Moldova și economia țării.

„O dată ce vom fi acceptați,  asta ar însemna că cetățenii și afacerile vor putea face tranzacții fără numerar mult mai simplu, rapid și ieftin cu toate cele 36 țări membre SEPA (țările UE + câteva țări ca UK, Elveția, Norvegia)”, a scris Radu Marian.

Parlamentarul a oferit și un exemplu în acest sens.

„De exemplu, un cetățean moldovean din diaspora care vrea să cumpere prin transfer un apartament în Chișinău o va putea face în primul rând mai ieftin – în loc de un comision de aproximativ 500 euro care se percepe astăzi la un transfer de 60 mii euro (sau chiar mai mult în funcție de bancă), consumatorul va plăti la aproximativ 30-40 lei, adică la fel ca un transfer bancar local.  În zona SEPA nu există comisioane pentru transferurile transfrontaliere, în SEPA nu există frontiere. Vor fi beneficii mari și pentru dezvoltarea comerțului, o dată ce tranzacțiile fără numerar se vor putea face mai simplu”, a mai scris Marian.

Potrivit BNM, aderarea Republicii Moldova la SEPA va avea ca rezultat furnizarea plăților fără numerar în euro, către și dinspre spațiul european, oferind soluții mai sigure, rapide și comode pentru cetățenii Republicii Moldova. În prezent, 36 de țări sunt membre SEPA.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

CC: candidații la funcția de judecător constituțional scapă de Vetting, dar lista de sancțiuni a SIS rămâne valabilă

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile o serie de sesizări cu privire la aspecte-cheie ale numirii judecătorilor CC, dar și persoane asociate măsurilor restrictive internaționale. Înalta Curte a decis că judecătorii CC pot deține funcția două mandate consecutive și nu a găsit temei pentru introducerea unei verificări obligatorii (vetting) sau pentru crearea unor comisii independente de selectare a candidaților. De asemenea, Curtea Constituțională a considerat legală includerea cetățenilor Republicii Moldova în lista subiecților asociați sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Precizările au fost făcute de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă din 18 septembrie.

Numirea judecătorilor CC

Procedura de numire a judecătorilor CC a fost contestată anterior de deputatul neafiliat Gaik Vartanean. Una dintre principalele sesizări se referea la norma legală care permite judecătorilor Curții Constituționale să dețină această funcție timp de două mandate. Autorul sesizării susținea că această prevedere subminează independența judecătorilor.

Totuși, Curtea Constituțională a avut o altă opinie. Domnica Manole a spus că, în decizia sa, instanța a subliniat că Constituția stabilește că judecătorii constituționali sunt numiți pentru un mandat de șase ani, dar nu prevede o limitare expresă a numărului de mandate, ca în cazul altor funcții înalte.

Curtea a constatat că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod numirea unui judecător pentru al doilea mandat afectează independența judecătorilor. Mai mult, Curtea a reținut că durata mandatului judecătorilor constituționali nu coincide cu durata mandatului autorităților politice care au competența să-i numească în funcție, aceasta reprezentând o garanție suplimentară pentru independența lor. Prin urmare, dispoziția legală care permite două mandate pentru funcția de judecător constituțional nu contravine Constituției”, a menționat președinta CC.

Au fost respinse, de asemenea, cererile privind introducerea prin lege a obligativității unui concurs public pentru selectarea judecătorilor constituționali, crearea unei comisii de selecție independente și implementarea procedurii de vetting pentru candidați. Înalta Curte consideră că Constituția atribuie în mod clar competențe de numire celor trei autorități competente — Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii — și nu obligă legislatorul să introducă asemenea proceduri.

Cu privire la vetting-ul judecătorilor constituționali, Curtea a reținut că, deși în alte state vetting-ul judecătorilor constituționali a fost considerat ca având un scop legitim, obligativitatea acestuia nu decurge din prevederile Constituției Republicii Moldova invocate de autorul sesizării”, a spus Manole.

Cu privire la interzicerea ex-membrilor de partid să devină judecători CC, Curtea Constituțională a făcut trimitere la poziția Comisiei de la Veneția, subliniind că apartenența la un partid în trecut nu trebuie să constituie un obstacol, cu condiția ca magistratul să înceteze orice activitate politică înainte de depunerea jurământului.

Amintim că, în iunie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au numit cinci din cei șase judecători noi ai Curții Constituționale. Trei dintre dintre aceștia sunt magistrați ai Înaltei Curți cărora le expirau mandatele. Anterior, NM a relatat cine a intrat în componența „nou-veche” a Curții Constituționale, ce acuzații au înaintat societatea civilă și opoziția autorităților și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Lista SIS

În cadrul briefing-ului, Domnica Manole a comunicat că obiecțiile formulate față de Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale au fost, de asemenea, declarate inadmisibile. Reclamanții au contestat procedurile și criteriile de includere a persoanelor fizice sau juridice pe lista subiecților afiliația sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate, invocând încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil.

Curtea a subliniat că includerea pe listă nu echivalează cu o acuzație penală sau cu o sancțiune, ci reprezintă o măsură preventivă de securitate. Curtea a observat că persoanele vizate au putut contesta ordinul Serviciului de Informații și Securitate de includere în listă în fața instanțelor de judecată, fapt care dovedește că dreptul la un proces echitabil poate fi exercitat, conform garanțiilor din Codul administrativ”, a declarat Domnica Manole.

Potrivit ei, autorii obiecțiilor nu au demonstrat modul în care normele contestate le-ar afecta alte drepturi. Aceasta a subliniat că o simplă enumerare a articolelor Constituției, fără argumente clare, nu constituie o critică veritabilă, iar Curtea nu-i poate substitui, în acest sens, pe autori.

În plus, președinta Curții Constituționale a menționat că prevederile contestate ale legii nu încalcă accesul la justiție, principiul nediscriminării sau prezumția de nevinovăție, deoarece nu sunt sancțiuni penale, ci măsuri preventive de securitate. Conform ei, Curtea nu a putut la o analiză în fond pe baza criticilor formulate, deoarece autorii nu au prezentat argumentele de rigoare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: