digi24.ro

Moldovenii vor putea merge în România, fără să stea în carantină, cu unele excepții. Care sunt acestea? (UPDATE)

Măsura izolării la domiciliu se suspendă pentru moldovenii care intră în România. Informația a fost oferită de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență al României. Autoritățile române au actualizat lista țărilor și zonelor cu risc epidemiologic ridicat. Pentru persoanele care vin din aceste state sau zone se instituie măsura carantinei timp de 14 zile.

30 de state sunt incluse pe lista zonelor cu risc epidemiologic ridicat. Republica Moldova nu se regăsește în această listă, semnificând ca cetățenii Republicii Moldova, eligibili pentru intrarea în România, nu vor fi plasați în izolare/carantină la intrarea în România.

UPDATE:  Ambasada Republicii Moldova în România a anunțat că e menținută interdicția de intrarea pe teritoriul României a cetățenilor străini cu o serie de excepții.

Cetățenii Republicii Moldova, ca și ai altor state, care nu se încadrează în categoriile de excepții enumerate mai jos nu au dreptul de a intra pe teritoriul României, pe durata stării de alertă.

a) membri de familie ai cetăţenilor români;
b) membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România;
c) persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţi ori un document echivalent acestora emis de autorităţile altor state, potrivit legislaţiei Uniunii Europene;
d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent, respectiv cadre medicale, cercetători în domeniul medical, cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, precum şi transportatorii şi alte categorii de personal implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare;
e) personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi al organizaţiilor internaţionale, precum şi membrii familiilor acestora care îi însoţesc în misiuni permanente pe teritoriul României, personalul militar sau personalul care poate asigura ajutor umanitar;
f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;
g) pasageri care călătoresc din motive imperative;
h) persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare;
i) străinii şi apatrizii care călătoresc în scop de studii;
j) străinii şi apatrizii, lucrători înalt calificaţi, dacă angajarea acestora este necesară din punct de vedere economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau desfăşurată în străinătate;
k) străinii şi apatrizii, lucrători transfrontalieri, lucrători sezonieri din agricultură, personal navigant maritim şi fluvial;
l) membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii sportive organizate pe teritoriul României, în condiţiile legii;
m) membrii echipelor de filmare a producțiilor cinematografice sau audiovizual, personalul tehnic și artistic care participă la evenimentele culturale care se derulează pe teritoriul României, în baza unor relații contractuale dovedite sau a unor documente justificative.
Menționăm că începând cu data de 15 octombrie 2020, s-a prelungit cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul României.

Lista țărilor/zonelor cu risc epidemiologic ridicat, conform Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență:

 

Amintim că ultima modificare a fost făcută pe 7 octombrie, de când cetățenii Republicii Moldova care au mers în România au putut să evite perioada obligatorie de carantină timp de 14 zile, numai dacă s-au aflat în țara vecină maximum 72 de ore și după ce prezentau un test negativ pentru COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul României.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

„Aceeași țară, aceleași taxe”: scutirile fiscale de care Transnistria a beneficiat aproape 30 de ani vor fi eliminate treptat. Vot în Parlament

Agenții economici din Transnistria vor plăti, la fel ca toți ceilalți din țară, TVA și accize pentru mărfurile importate. Parlamentul a adoptat pe 29 aprilie, cu 56 de voturi, legea care elimină treptat scutirile fiscale acordate regiunii transnistrene începând cu anul 2000. În același timp, toate facilitățile siscale pentru întreprinderile din Stânga Nistrului, urmează să expire la 1 ianuarie 2030, a menționat președintele comisiei parlamentare buget, economie și finanțe, Radu Marian. Potrivit deputatului, veniturile în plus vor fi folosite pentru crearea fondului de convergență, ce va fi folosit în beneficiul locuitorilor din regiunea transnistreană.

„Mergem după principiul aceiași țară, aceleași taxe. Astfel, la importul și comercializarea acestor produse se vor aplica TVA și accize, la fel cum se aplică în toată țara.
 Implementarea integrală acestor măsuri va aduce la bugetul de stat venituri suplimentare estimate la aproximativ 3.3 miliarde de lei anual. În plus, vom crea și un Fond de convergență, pentru ca încasările suplimentare să fie folosite în beneficiul cetățenilor din raioanele de Est ale Republicii Moldova”,
a menționat acesta.

Radu Marian a adăugat că toți cetățenii Republicii Moldova, trebuie să beneficieze de un stat funcțional, în care să existe echitate în plata impozitelor.

„Cetățenii noștri din stânga Nistrului trebuie să poată să se bucure și ei de beneficiile unui stat funcțional și viabil, dar și să asigurăm echitate pentru oamenii de afaceri, la plata impozitelor și competitivitatea produselor”, a mai spus acesta.

Înaintea ședinței Parlamentului din 30 aprilie, președintele Legislativului, Igor Grosu, a comentat scrisoarea adresată de către Sovietul Suprem de la Tiraspol, privind retragerea acestui proiect, care ar provoca „o catastrofă umanitară”, în regiune. Grosu a menționat că această lege va ajuta cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului, cu acces la servicii publice.

„Această lege vine să ajute cetățenii, să ofere acces, la servicii de calitate, educație, sănătate, proiecte de eficiență energetică, alte lucruri importante pentru cetățenii noștri. O să vedeți, chiar și cei care au semnat scrisoarea, că e în binele cetățenilor Republicii Moldova”, a comentat oficialul.

Precizăm că înainte de votul din lectura finală, în proiect a apărut un amendament privind TVA la gazul pentru locuitorii din Transnistria, propusă chiar de Radu Marian pe 22 aprilie. Versiunea inițială a documentului prevedea că din 1 iunie pentru regiune ar urma să fie introdusă o cotă TVA de 8% la gaz, ca și pentru malul drept al Nistrului.

Prin amendamentul său, Radu Marian a propus ca Guvernul să aibă dreptul de a stabili TVA la gaz, iar noua normă să intre în vigoare din 1 ianuarie 2027, potrivit avizului vota de Guvern din 29 aprilie. Potrivit documentului, Executivul va determina cota TVA „în baza negocierilor purtate cu autoritățile de pe malul stâng al Moldovei”. Un mecanism similar se propune și pentru livrările de energie electrică de echilibrare.

Radu Marian a explicat pentru NewsMaker că amendamentul vizează o „mai mare flexibilitate” a Chișinăului față de regiunea transnistreană.

Amintim că Sovietul Suprem de la Tiraspol a adoptat pe 29 aprilie, o adresare către președintele Parlamentului, Igor Grosu, solicitând renunțarea la inițiativa privind încasarea TVA și accizelor de la companiile transnistrene. Tiraspolul avertizează că măsura ar provoca o „criză umanitară” în stânga Nistrului și ar duce la creșterea prețurilor și prăbușirea proceselor de producție. În reacție, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a explicat că modificările legislative au trecut toate procedurile legale și că acestea sunt „despre oameni, în primul rând, și nu despre taxe și despre fonduri”.

Vicepremierul a recunoscut că la audierile parlamentare nu au participat foarte mulți agenți economici din stânga Nistrului, însă a subliniat că „era important să fie invitați și să fie prezenți unii din ei”.

***

Reamintim că autoritățile de le Chișinăul au anunțat că vor crea un Fond special de convergență pentru implementarea unor proiecte pe malul stâng al Nistrului. Fondul va fi alimentat, printre altele, din încasarea TVA și a accizelor de la antreprenorii din regiunea transnistreană. Un grup de deputați PAS, în frunte cu președintele Comisiei parlamentare pentru economie, Radu Marian, a elaborat și înregistrat recent un proiect de lege în acest sens.

De menționat că importul de mărfuri este supus în Republica Moldova mai multor tipuri de taxe: taxe vamale, TVA și accize (pentru mărfurile accizabile). Transnistria nu plătea aceste taxe în bugetul Moldovei. În 2024, autoritățile Republicii Moldova au modificat Codul Vamal, obligând regiunea transnistreană să plătească taxe vamale în bugetul de stat. Conform actualului proiect de lege înregistrat de PAS, Chișinăul anulează facilitățile rămase și obligă antreprenorii din Transnistria să plătească, de asemenea, TVA și accize pentru importul de mărfuri.

NewsMaker a explicat AICI cum va funcționa fondul, ce spune Tiraspolul despre această inițiativă și dacă acesta va contribui la apropierea celor două maluri și la reintegrarea Moldovei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: