Susține NM
digi24.ro

Moldovenii vor putea merge în România, fără să stea în carantină, cu unele excepții. Care sunt acestea? (UPDATE)

Măsura izolării la domiciliu se suspendă pentru moldovenii care intră în România. Informația a fost oferită de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență al României. Autoritățile române au actualizat lista țărilor și zonelor cu risc epidemiologic ridicat. Pentru persoanele care vin din aceste state sau zone se instituie măsura carantinei timp de 14 zile.

30 de state sunt incluse pe lista zonelor cu risc epidemiologic ridicat. Republica Moldova nu se regăsește în această listă, semnificând ca cetățenii Republicii Moldova, eligibili pentru intrarea în România, nu vor fi plasați în izolare/carantină la intrarea în România.

UPDATE:  Ambasada Republicii Moldova în România a anunțat că e menținută interdicția de intrarea pe teritoriul României a cetățenilor străini cu o serie de excepții.

Cetățenii Republicii Moldova, ca și ai altor state, care nu se încadrează în categoriile de excepții enumerate mai jos nu au dreptul de a intra pe teritoriul României, pe durata stării de alertă.

a) membri de familie ai cetăţenilor români;
b) membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România;
c) persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţi ori un document echivalent acestora emis de autorităţile altor state, potrivit legislaţiei Uniunii Europene;
d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent, respectiv cadre medicale, cercetători în domeniul medical, cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, precum şi transportatorii şi alte categorii de personal implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare;
e) personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi al organizaţiilor internaţionale, precum şi membrii familiilor acestora care îi însoţesc în misiuni permanente pe teritoriul României, personalul militar sau personalul care poate asigura ajutor umanitar;
f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;
g) pasageri care călătoresc din motive imperative;
h) persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare;
i) străinii şi apatrizii care călătoresc în scop de studii;
j) străinii şi apatrizii, lucrători înalt calificaţi, dacă angajarea acestora este necesară din punct de vedere economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau desfăşurată în străinătate;
k) străinii şi apatrizii, lucrători transfrontalieri, lucrători sezonieri din agricultură, personal navigant maritim şi fluvial;
l) membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii sportive organizate pe teritoriul României, în condiţiile legii;
m) membrii echipelor de filmare a producțiilor cinematografice sau audiovizual, personalul tehnic și artistic care participă la evenimentele culturale care se derulează pe teritoriul României, în baza unor relații contractuale dovedite sau a unor documente justificative.
Menționăm că începând cu data de 15 octombrie 2020, s-a prelungit cu 30 de zile starea de alertă pe întreg teritoriul României.

Lista țărilor/zonelor cu risc epidemiologic ridicat, conform Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență:

 

Amintim că ultima modificare a fost făcută pe 7 octombrie, de când cetățenii Republicii Moldova care au mers în România au putut să evite perioada obligatorie de carantină timp de 14 zile, numai dacă s-au aflat în țara vecină maximum 72 de ore și după ce prezentau un test negativ pentru COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul României.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Câți copii au mers în clasa I în Republica Moldova? Noul an educațional în cifre

Nicușor Dan a comentat discuțiile despre lipsa felicitării de Ziua Independenței Republicii Moldova

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alegeri parlamentare 2025: adresele secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană

Biroul politici de reintegrare a anunțat adresele unde vor fi deschise secții de votare pentru cetățenii R. Moldova cu loc de trai în regiunea transnistreană.

Pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025, vor funcționa 12 secții de votare, amplasate în localități aflate sub controlul autorităților constituționale. Aceste secții sunt rezervate exclusiv alegătorilor din regiunea transnistreană.

Lista secțiilor de votare și adresele lor exacte:

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Totuși, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

Știri similare

Nu mai sunt articole de afișat.
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Clubul Tinerilor Makeri lansează înscrierile la cursurile gratuite pentru elevii din școli profesionale și colegii
Maib oferă credite auto pentru afaceri cu dobândă fixă de doar 8,99% în lei, anual
Cadou bonus 500 eLei, reduceri și multe surprize la deschiderea Enter Drochia
Mobilier la comandă sau soluții gata făcute: ce să alegi pentru casa ta din Moldova
La gradinita Cresa copilul tău crește fericit și în siguranță – ca acasă, dar cu mai multe aventuri
Încă o gospodărie a devenit mai eficientă energetic, cu suportul Programului EcoVoucher. „Un ajutor real din partea statului”
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send