Moldtelecom a finalizat cu succes prima etapă din planul de extindere a rețelei LTE 4G care are ca scop sporirea acoperirii rețelei de 4 ori pe întreg teritoriul țării până la sfârșitul anului 2020.
În cadrul primei etape de extindere a fost inclus orașul Chișinău și centrele raionale din nordul țării. Astăzi, orașele Chișinău, Bălți, suburbiile acestora și centrele raionale Briceni, Dondușeni, Fălești, Florești, Glodeni, Râșcani, Ocnița se bucură de o acoperire îmbunătățită a rețelei 4G. Aceasta le permite abonaților Unité să navigheze pe internet la viteză sporită de până la 175 Mbps. Toate activitățile preferate online le sunt disponibile în rețea 4G oriunde s-ar afla.
În cadrul lucrărilor de extindere au fost alocate echipamente performante noi care au îmbunătățit substanțial acoperirea existentă și au asigurat o acoperire completă pentru locațiile noi. Planul de dezvoltare face parte din strategia companiei care este orientată către asigurarea unei experiențe superioare în utilizarea serviciilor care se reflectă de altfel și în campaniile promoționale ale companiei.
În confirmarea acestui fapt, sunt rezultatele obținute de companie în Trimestrul 2 al anului 2020. Potrivit datelor publicate de ANRCETI, Unité continuă să înregistreze un trend pozitiv de creștere pe piața serviciilor de telefonie și internet mobil. Pe piața serviciilor de telefonie mobilă, Unité înregistrează cea mai mare creștere la numărul de abonați, de 3% comparativ cu trimestrul precedent. La serviciile de internet mobil, Unité este unicul operator cu trend pozitiv de creștere, de 1,65% după numărul de abonați și de 25,37% după venituri, comparativ cu Trimestrul 1 al anului curent.
Mai mult decât atât, Unité este în continuare lider detașat la sporirea numărului de abonați portați. Peste 10274 de clienți au migrat spre rețeaua Unité de la alți operatori, în primele 9 luni ale anului 2020.
A doua etapă de extindere a rețelei 4G a fost inițiată din 1 octombrie curent, iar lucrările se desfășoară în centrul și sudul țării, în centrele raionale Anenii Noi, Basarabeasca, Călărași, Cantemir, Cimișlia, Criuleni, Leova, Nisporeni, Sângerei, Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești.
Pe lângă centrele raionale, de acoperire 4G se vor bucura alte 53 de localități din țară.
Activarea opțiunii 4G+ poate fi realizată, la abonament, prin formarea numărului *500*3*1*1#, iar la Cartela Prepay la numărul *200*3*2*2#.
Unité, parte a familiei Moldtelecom, este operatorul numărul 1 în traficul de internet mobil dedicat generat de către abonați!
Adunarea Națională a Franței a votat acordul bilateral care reglementează recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere dintre cele două state.Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat. Potrivit instituției, acordul urmează să intre în vigoare după promulgarea legii de către președintele Franței, Emanuel Macron.
Potrivit MAE, deputații francezi au votat proiectul de lege care autorizează aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Franceze privind preschimbarea permiselor de conducere, document semnat la Paris, pe 12 iulie 2024.
Acordul prevede posibilitatea preschimbării reciproce a permiselor de categoria B, eliberate după 1 ianuarie 2020, fără obligativitatea susținerii unor probe teoretice sau practice. În cazul permiselor emise înainte de această dată, acestea vor trebui preschimbate, în prealabil, pe modele naționale conforme standardelor actuale.
„Intrarea în vigoare a Acordului este preconizată după promulgarea legii. Ulterior, Ambasada Republicii Moldova în Republica Franceză, împreună cu instituțiile competente din ambele state, vor comunica public detaliile tehnice și procedurale privind implementarea mecanismului de recunoaștere și preschimbare a permiselor de conducere”, a comunicat instituția de resort.
Ministerul Afacerilor Externe va reveni cu informații suplimentare pe măsura avansării procedurilor.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a salutat decizia legislativului francez, menționând că aceasta va simplifica semnificativ procesul de obținere a permisului francez pentru cetățenii moldoveni.
„Asta înseamnă că, în scurt timp, după promulgarea acordului de către Președintele Emmanuel Macron, cetățenii noștri vor putea obține permisul francez mai simplu și mai rapid, fără examene suplimentare și fără proceduri complicate. Mulțumesc tuturor celor implicați pentru acest rezultat și parlamentarilor francezi pentru votul de susținere”, a subliniat oficialul.
Discuțiile pe marginea acestui acord au avut loc pe parcursul a aproape doi ani și au inclus evaluări tehnice și juridice, dar și consultări la nivel înalt. Tema a fost abordată inclusiv în dialogul dintre președinții Maia Sandu și Emmanuel Macron.
Republica Moldova mai are încheiate acorduri similare cu mai multe state europene, iar autoritățile susțin că extinderea listei rămâne o prioritate pentru facilitarea mobilității cetățenilor din diaspora.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președintele interimar al „Moldovagaz” a fost întrebat dacă Federația Rusă se află în spatele achizițiilor de gaze naturale pentru regiunea transnistreană. Vadim Ceban a spus că nu există încheiat un contract cu Rusia ca parte care achită volumele, ci cu agentul de plată. „Cine stă acolo în spate? Eu nu pot să vă spun, pentru că nu cunosc”, a adăugat reprezentantul „Moldovagaz”, companie responsabilă de livrarea gazelor în stânga Nistrului. Declarațiile au fost făcute la ediția din 20 ianuarie a emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.
În timpul emisiunii, Vadim Ceban a fost întrebat ce se întâmplă în regiunea transnistreană în contextul stării de urgență în economie și dacă ajung gaze naturale pentru toți consumatorii din regiune. „Eu am fost sâmbătă acolo. (…) Ei au volume necesare. (…) Evident că fac economii. (…) Temperatura redusă implică și consumuri mai mari. Ei consumă între 3 și 4 milioane de metri cubi, în dependență de temperatura de afară. De aceea, toate cererile care vin din partea Tiraspol-Transgaz sunt satisfăcute și aceste volume sunt achitate. (…) Deocamdată, situația este stabilă în partea ce ține de furnizarea acelor volume care sunt comandate”, a declarat Vadim Ceban.
Întrebat cum este achizițonat gazul pentru regiune, președintele interimar al „Moldovagaz” a răspuns: „Este o companie elvețiană. (…) Ei nu primesc bani din Federația Rusă, ei primesc bani de la agentul de plată. Agentul de plată, care, evident, acționează conform legislației internaționale, care trece toate verificările la băncile europene și băncile elvețiene. (…) Cine stă acolo în spate? Eu nu pot să vă spun, pentru că nu cunosc. Eu cunosc un lucru, că în februarie 2025, când a fost criza, s-a agreat asupra unui model de furnizare, unde interfața în raport cu acest furnizor din Elveția este Moldovagaz. (…) Moldovagaz încheie acest contrat cu acest furnizor, furnizorul activează conform regulilor și legislației europene. Achitarea nemijlocit pentru aceste volume are loc prin utilizarea agenților de plată”.
La întrebarea dacă Rusia se află în spatele acestor achiziții pentru regiunea transnistreană, Vadim Ceban a răspuns: „Noi nu avem contracte încheiate cu Federația Rusă ca parte care achită aceste volume. Noi avem încheiat contract cu agentul de plată, agreat între părți”.
***
Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică după ce, la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaze naturale către Moldovagaz, care erau direcționate pe malul stâng al Nistrului. Pe 4 februarie 2025, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că UE este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii transnistrene pentru ca să-și acopere necesitățile energetice până la mijlocul lunii aprilie, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Detalii AICI.
Pe 10 februarie 2025, Chișinăul a anunțat că Tiraspolul a ales ca firma înregistrată în Elveția, „MET Gas and Energy Marketing AG”, să livreze gaz regiunii. Se menționa că firma va fi achitată de „JNX General Trading L.L.C” din Dubai și va livra gazul până la hotarul cu Republica Moldova în baza unui contract încheiat cu Moldovagaz. Detalii AICI.
Ulterior, liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a precizat că livrările de gaze vor fi posibile datorită unui credit acordat de Rusia. Detalii AICI. În mai 2025, șefa statului Maia Sandu a confirmat că gazele care ajung din februarie în regiunea transnistreană sunt achitate de Federația Rusă, însă a precizat că nu deține toate informațiile despre cum sunt plătite livrările: „Rusia achită. Știm că Rusia. Nu știm detalii, pentru că nimeni nu ni le prezintă”.
Pe 17 decembrie 2025, după ce Krasnoselski a propus reintroducerea stării de urgență în economie, vicepremierul pentru Reintegrare Valeriu Chiveri a declarat că dificultățile au apărut după ce agentul de plată pentru gazele livrate regiunii transnistrene a fost schimbat. Potrivit oficialului, problema este una tehnică, nu politică, și a survenit după ce autoritățile de la Tiraspol au respins schema de livrare a gazelor propusă de Chișinău – susținută de partenerii europeni – optând, în schimb, pentru mecanismul sugerat de Moscova, pe care Chiveri îl califică drept nesustenabil. „Agentul de plată poate fi schimbat în orice moment, în funcție de regimul de sancțiuni aplicat de Uniunea Europeană”, menționa Chiveri.
În următorii cinci ani, în Republica Moldova ar urma să fie recoltate aproximativ 1,7 milioane de metri cubi de lemn, ceea ce înseamnă, în medie, circa 344,7 mii de metri cubi anual. Potrivit unui proiect al Ministerului Mediului, supus consultărilor publice, cea mai mare parte a volumului ar urma să vină din păduri de salcâm (28%), stejar (27%) și frasin (16%), iar restul – din alte specii de copaci. Autoritățile precizează că este vorba, în principal, despre păduri degradate, îmbătrânite sau afectate de fenomene de uscare în masă.
Potrivit notei informative, pădurile de stejar vizate sunt deja în proces de degradare, pe fondul secetei din ultimii ani, și se află în curs de regenerare naturală sau artificială. Autoritățile dau asigurări că toate suprafețele exploatate vor fi supuse lucrărilor de regenerare, astfel încât suprafața totală a pădurilor nu va fi redusă, însă starea acestora ar urma să fie îmbunătățită.
Din volumul anual estimat, aproximativ 287,8 mii de metri cubi vor constitui lemn de foc. Acesta va fi livrat populației și instituțiilor publice – spitale, grădinițe și școli – pentru încălzirea în sezonul rece. Alte circa 21 de mii de metri cubi vor reprezenta lemn de lucru, iar restul vor fi nuiele și crăci.
Potrivit proiectului, actualul regulament care stabilește posibilitatea de recoltare a masei lemnoase, valabil pentru perioada 2021–2025, este depășit și nu mai corespunde realităților din fondul forestier. Ministerul precizează că lipsa unui cadru normativ actualizat creează dificultăți în aplicarea lucrărilor silvice necesare, în special cele de regenerare, conservare și reconstrucție ecologică.
Contactați de NM, reprezentanții Agenției „Moldsilva” au explicat că această situație limitează capacitatea instituției de a planifica și executa tăieri în pădurile degradate sau afectate de uscarea în masă.
„Perioada anilor 2015-2024 a fost una dintre cele mai aride în ultima jumătate de secol, iar pădurile ca un mare consumator de apă nu au putut să nu resimtă acest impact extrem de nefavorabil. Astfel, constatăm cu regret extinderea considerabilă a focarelor de uscare în masă. Se constată o frecvenţă sporită a acestor fenomene în pădurile situate în condiţii staţionale precare, în special în culturile silvice trecute de vîrstă mijlocie create pe terenuri degradate, a arboretelor degradate, necorespunzătoare staţional, dar şi a pădurilor iubitoare de apă precum pădurile de luncă. Posibilitatea de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor de produse principale pentru perioada 2026-2030 a rezultat din însumarea posibilităţii calculate pe fiecare unitate de producţie conform amenajamentelor silvice, a prevederilor normelor tehnice în vigoare, cu efectuarea după caz a studiilor de prelungire a valabilităţii planurilor de lucrări”, a explicat Moldsilva pentru NM.
În perioada 2021–2025, au fost planificate lucrări de reconstrucție ecologică cu un volum de 79 de mii de metri cubi, iar până în prezent au fost realizate 68,9 mii de metri cubi, pe o suprafață de 642 de hectare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a susținut pe 19 ianuarie, în cadrul Forumului Economic de la Davos, un discurs viral despre cum vede starea lumii în acest moment. Oficialul a declarat că ordinea internațională bazată pe reguli, care mult timp a fost condusă de SUA, suferă de o ruptură profundă și că vechile condiții în care aceasta a funcționat nu mai pot fi restabilite. Oficialul a avertizat că marile puteri își urmăresc tot mai des propriile interese în mod neconstrâns și a făcut apel la o cooperare între statele de putere medie pentru a face față presiunilor din actualul context geopolitic.
„Astăzi, voi vorbi despre ruptura ordinii mondiale, sfârșitul unei povești frumoase și începutul unei realități brutale în care geopolitica dintre marile puteri nu este supusă niciunei constrângeri. (…) Voi fi direct: ne aflăm în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții. În ultimele două decenii, o serie de crize în domeniul finanțelor, sănătății, energiei și geopoliticii au scos la iveală riscurile integrării globale extreme. Dar, mai recent, marile puteri au început să folosească integrarea economică ca armă. Tarifele ca pârghie. Infrastructura financiară ca mijloc de coerciție. Lanțurile de aprovizionare ca vulnerabilități de exploatat. Nu poți trăi în minciuna beneficiului reciproc prin integrare atunci când integrarea devine sursa subordonării tale. Instituțiile multilaterale pe care s-au bazat puterile medii – OMC, ONU, COP – însăși arhitectura rezolvării colective a problemelor, sunt amenințate”, a declarat prim-ministrul canadian.
Oficialul a spus că, în aceste condiții, „multe țări” ajung la concluzia că trebuie să-și dezvolte o autonomie strategică mai mare: în domeniul energiei, alimentației, mineralelor critice, finanțelor și lanțurilor de aprovizionare. „Și acest impuls este de înțeles. O țară care nu se poate hrăni, alimenta sau apăra singură are puține opțiuni. Când regulile nu te mai protejează, trebuie să te protejezi singur. Dar să fim lucizi în privința consecințelor. O lume a fortărețelor va fi mai săracă, mai fragilă și mai puțin durabilă”, a adăugat el.
În același timp, Mark Carney a menționat că dacă marile puteri încetează să mai respecte regulile și abandonează valorile pentru a-și urmările puterea și interesele, câștigurile din „tranzacționalism” vor deveni mai greu de replicat.
„Hegemonii nu pot monetiza continuu relațiile lor. Aliații se vor diversifica pentru a se proteja împotriva incertitudinii. Vor cumpăra asigurări, vor crește opțiunile pentru a-și reconstrui suveranitatea – suveranitate care odată se baza pe reguli, dar care va fi din ce în ce mai ancorată în capacitatea de a rezista presiunii”, a spus premierul.
Mark Carney a declarat că, în contextul destrămării ordinii mondiale, Canada și-a schimbat poziția strategică, alegând o abordarea care implică „realism bazat pe valori”.
„Cu alte cuvinte, ne propunem să fim principiali și pragmatici. Principial în angajamentul nostru față de valorile fundamentale: suveranitatea și integritatea teritorială, interzicerea folosirii forței, cu excepția cazurilor în care aceasta este în conformitate cu Carta ONU, și respectarea drepturilor omului. Și pragmatici în recunoașterea faptului că progresul este adesea incremental, că interesele sunt divergente, că nu toți partenerii ne vor împărtăși valorile. Așadar, ne implicăm pe scară largă, strategic, cu ochii deschiși. Acceptăm activ lumea așa cum este, nu așteptăm o lume pe care ne-o dorim. Ne calibrăm relațiile astfel încât profunzimea lor să reflecte valorile noastre. Și acordăm prioritate angajamentului larg pentru a ne maximiza influența, având în vedere fluiditatea ordinii mondiale, riscurile pe care aceasta le prezintă și miza pentru ceea ce va urma. Și nu ne mai bazăm doar pe puterea valorilor noastre, ci și pe valoarea puterii noastre”, a precizat el.
Oficialul a subliniat că Canada își consolidează forța, printre altele, accelerând investiții de 1 trilion de dolari în domenii precum energia, mineralele critice și inteligența, diversificându-și relațiile internaționale printr-un parteneriat strategic cu UE și acorduri comerciale pe mai multe continente. El a precizat că țara sa contribuie și la rezolvarea problemelor globale prin sprijinirea Ucrainei împotriva invaziei ruse și susținerea Groenlandei.
Liderul de la Ottawa a punctat că puterile medii ar trebui să coopereze. „Puteri medii trebuie să acționeze împreună, deoarece dacă nu suntem la masă, suntem în meniu. Dar aș spune și că marile puteri își pot permite, deocamdată, să acționeze singure. Ele au dimensiunea pieței, capacitatea militară și pârghiile necesare pentru a dicta condițiile. Puteri medii nu au aceste lucruri. Dar când negociem doar bilateral cu o putere hegemonică, negociem din poziție de slăbiciune. Acceptăm ceea ce ni se oferă. Aceasta nu este suveranitate. Este exercitarea suveranității în timp ce se acceptă subordonarea. Într-o lume dominată de rivalitatea marilor puteri, țările au de ales: să concureze între ele pentru a obține favoruri sau să se unească pentru a crea o a treia cale cu impact. Nu ar trebui să permitem ca ascensiunea puterii dure să ne orbească și să nu vedem că puterea legitimității, integrității și regulilor va rămâne puternică – dacă alegem să le exercităm împreună”, a spus Carney.
Premierul Canadei a mai declarat că ruptura ordinii internaționale bazate pe reguli nu necesită doar adaptare, ci și „onestitate cu privire la lume așa cum este ea”.
„Știm că vechea ordine nu se va mai întoarce. Nu ar trebui să o plângem. Nostalgia nu este o strategie. Dar credem că din această ruptură putem construi ceva mai bun, mai puternic, mai just. Aceasta este sarcina puterilor medii. Țările care au cel mai mult de pierdut dintr-o lume a fortărețelor și cel mai mult de câștigat dintr-o cooperare autentică. Cei puternici au puterea lor. Dar și noi avem ceva – capacitatea de a înceta să ne prefacem, de a numi realitatea, de a ne construi puterea acasă și de a acționa împreună”, a adăugat liderul canadian.
Discursul lui Mark Carney vine pe fondul unui val de tensiuni între Statele Unite și aliații săi din cauza tentativei președintelui Donald Trump de a dobândi controlul asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. Trump susține că insula are o importanță strategică pentru securitatea națională a SUA și a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru a o obține, dacă este necesar. Autoritățile din Danemarca și Groenlanda resping ferm orice cedare a controlului, iar premierul danez Mette Frederiksen a spus că utilizarea forței pentru a obține Groenlanda va duce la destrămarea NATO.
Tensiunile din jurul Groenlandei s-au intensificat și mai mult săptămâna trecută. Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda – state care se opun controlului american asupra Groenlandei – au trimis militari pe insulă pentru exerciții militare, menită să întărească securitatea în regiunea Arctică. Ulterior, Donald Trump a anunțat că, de la 1 februarie, SUA vor impune taxe vamale de 10% împotriva acestor țări. Liderii statelor vizate au denunțat mișcarea, iar UE decide asupra unei metode de ripostă în cazul în care taxele vamale vor fi introduse.
În paralel, după ce și-a început cel de-al doilea mandat prezidențial, Trump a făcut remarci controversate despre Canada, sugerând în repetate rânduri că ar putea deveni „al 51-lea stat” al SUA, ceea ce stârnit critici puternice în Ottawa. Deși și-a temperat discursul în ultimele luni, recent, Trump a publicat pe platforma Truth Social o imagine în care Canada este acoperită de drapelul SUA.
Un incendiu a izbucnit la un centru de plasament din raionul Dubăsari. Peste 40 de persoane au fost evacuate. Un pacient imobilizat la pat a suferit arsuri la membrele superioare și inferioare și a fost transportat la spital. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), care a precizat, referitor la cauza incendiului, că bărbatul ar fi lăsat fără supraveghere o lumânare aprinsă pe noptieră.
Potrivit IGSU, incendiul a izbucnit, în dimineața zilei de 20 ianuarie, în incinta Centrului de plasament pentru persoane vârstnice și cu dizabilități din satul Cocieri, raionul Dubăsari. Focul a fost raportat la Serviciul 112 la ora 05:31.
„Potrivit primelor informații, flăcările au cuprins un pat din interiorul unei camere situate la etajul unu al instituției. Imediat, la fața locului a fost îndreptat un echipaj de pompieri și salvatori. Ajunși la destinație, aceștia au stabilit că focul a afectat salteaua de pe pat, pe care se afla un pacient imobilizat. În timpul misiunii de lichidare a incendiului, pompierii au evacuat din zona de risc persoana imobilizată la pat, un bărbat în vârstă de 67 de ani”, a comunicat inspectoratul.
Potrivit instituției, bărbatul a suferit arsuri la membrele superioare și inferioare, fiind ulterior transportat la spital.
Totodată, angajații IGSU au evacuat din interiorul clădirii 42 de persoane.
„Pompierii au reușit localizarea incendiului la ora 05:48 și lichidarea completă la ora 05:57. În urma cercetărilor efectuate la fața locului, specialiștii IGSU au stabilit preliminar că incendiul a izbucnit din cauza nerespectării regulilor antiincendiare la utilizarea focului deschis. Bărbatul ar fi lăsat fără supraveghere o lumânare aprinsă pe noptieră, fapt care a provocat aprinderea mobilierului”, a declarat inspectoratul.
