Viață

„Moscova vrea să dea, dvs nu vreți să luați”. Maia Sandu, luată la rost în timpul vizitei în Zona de Securitate (VIDEO)

Mihaela Conovali
| 10 ianuarie, 2025
11:42

Schimb de replici între președinta Maia Sandu și unii locuitori din Zona de Securitate. Ultimii, nemulțumiți de criza energetică, au criticat autoritățile R. Moldova. „Toată vara nu ați avut când să vă bateți capul?”, a comunicat o femeie la întrevederea cu Maia Sandu, din data de 9 ianuarie. „Nu noi am planificat această criză”, a reacționat șefa statului, adăugând că „este tranzit pentru gazul rusesc” și „contracte care ar trebui să se îndeplinească”. Menționăm că imaginile, cu schimbul de replici, au fost intens distribuite pe canalele de Telegram critice față de guvernare, inclusiv preluate de cele din regiunea transnistreană. Amintim că pe 9 ianuarie, într-un mesaj pentru locuitorii regiunii transnistrene, Maia Sandu a declarat că „această criză este creată de Gazprom” și că „nu este o problemă că gazul nu poate trece prin Ucraina”.

„Toată vara nu ați avut când să vă bateți capul? Amu când am ajuns…”, a comunicat o femeie la întrevederea cu Maia Sandu. „Nu noi am planificat această criză”, a reacționat șefa statului.

„Nu ați planificat-o, dar Ucraina de când a spus că oprește gazul?”, a adăugat femeia. „Este tranzit pentru gazul rusesc, dacă ar vrea să-l transmită. (…) Avem contracte și ar trebui să se îndeplinească contractele”, a intervenit din nou Maia Sandu.

„Moscova vrea să dea, dumneavoastră nu vreți să luați”, a continuat femeia. „Întotdeauna Rusia e vinovată”, a mai spus aceasta.

Într-un alt video de la aceeași întâlnire și care este distribuit pe online, un bărbat a menționat că odată cu modificările efectuate prețurile vor fi mai mari și a adăugat: „Lăsați-ne în pace, să fie așa cum a fost”.

„Noi nu avem de unde să plătim atâția bani”, a adăugat o femeie. „Noi avem salarii mici”, a spus o altă locuitoare.

„Dacă o să revină (nota red: gazul rusesc), înapoi o să reveniți și voi”, a comunicat președinta.

„Nu, nu”, au reacționat mai multe persoane.

Pe 9 ianuarie, președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian au efectuat o vizită de lucru în Zona de Securitate. La fața locului au fost prezenți și reprezentanți ai companiilor Moldovagaz și Premier Energy. În prima parte a zilei, oficialii au vizitat satul Varnița. În a doua parte a zilei, Maia Sandu a fost în satele Copanca și Hagimus din raionul Căușeni. În timpul unor declarații de la Varnița, Maia Sandu a declarat că localitățile din Zona de Securitate au nevoie de lemne, peleți, inclusiv generatoare. „Am ascultat situația din fiecare localitate și am notat care sunt necesitățile imediate”, a adăugat președinta.

Maia Sandu a avut și un mesaj, în limba rusă, pentru locuitorii regiunii transnistrene. „Vreau ca ei să cunoască că această criză este creată de Gazprom. Este rută alternativă. Nu este o problemă că gazul nu poate trece prin Ucraina. Gazprom a decis că nu vrea să furnizeze gaz”, a comunicat Maia Sandu. Detalii AICI.

Înainte de aceasta, pe 6 ianuarie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a Republicii Moldova a decis că 14 localități din Zona de Securitate, aflate sub controlul Chișinăului dar care sunt racordate la infrastructura energetică a malului stâng al Nistrului, vor fi conectate la rețelele de gaze naturale ale operatorilor din cadrul Moldovagaz. Totodată, două dintre acestea vor fi conectate și la rețelele electrice ale Premier Energy. Detalii AICI.

Între timp, pe 9 ianuarie, președintele interimar al Moldovagaz Vadim Ceban a declarat că localitățile din Zona de Securitate pot fi conectate la rețelele Moldovagaz în maximum 3 luni de zile iar procedura include lucrări care presupun traversarea râului Nistru. Ultimele sunt efectuate de companii specializate și se regăsesc în România. Detalii AICI.

***

Pe 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc prin sistemul său de transport de gaze. S-a întâmplat odată cu expirarea contractului de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse.

Înainte de aceasta, pe 28 decembrie 2024, concernul rusesc Gazprom a expediat către Moldovagaz – companie fiică pe care o controlează – o notificare în care a informat că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova, care sunt direcționate în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025. Chișinăul a purtat discuții cu conducerea companiei despre continuarea furnizării gazului pe ruta transbalcanică, însă aceasta a refuzat. Într-un final, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a oprit livrările destinate regiunii transnistrene din 1 ianuarie, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

După oprirea livrărilor de gaz, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice. Începând cu 3 ianuarie pe malul stâng al Nistrului au loc întreruperi de energie electrică, în contextul în care locutorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate.

Între timp, Moldovagaz și Energocom au anunțat că sunt dispuse să ofere asistență, inclusiv suport tehnic și comercial, companiei Tiraspoltransgaz în organizarea achiziției de gaze naturale pe orice platformă europeană de gaze. Detalii AICI. Compania „Tiraspoltransgaz” ar fi refuzat propunerea. Detalii AICI. Totodată, în luna decembrie, Guvernul de la Chișinău ar fi venit cu soluții către responsabilii din regiune. „Până astăzi nu avem niciun răspuns”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Energiei Constantin Borosan. Detalii AICI. Pe 6 ianuarie, liderul de facto al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a spus că nu a primit nicio scrisoare oficială din partea Chișinăului cu privire la asistență. Detalii AICI. În acest sens, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a prezentat scrisoarea prin care autorităților nerecunoscute de la Tiraspol li s-a propus sprijin. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

gaz, locuitori, Maia Sandu, replici, rusia, top, zonă de securitate

Știri similare

Viață

„Am plecat, adio”: regizorul și scenaristul Mircea Chistruga s-a stins din viață

Viață

Temperaturi de până la +33°C și fără ploi: prognoza meteo pentru săptămâna viitoare

Noutăți

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Doina Buruiană
| 22 iunie, 2025
15:00

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii”

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.