Primul Festival al Vinului de Autor din Moldova va avea loc pe 2 septembrie la Chișinău. Pentru o zi, piața Muzeului Național de Istorie va deveni teritoriul vinificației moldovenești. Evenimentul va reuni aproximativ 30 mici vinificatori din toată țara. Festivalul este organizat de Asociația Micilor Vinificatori din Moldova împreună cu partenerul strategic USAID Moldova și Biroul Național al Viei și Vinului. Vă vom relata de ce ar trebui să mergeți acolo și ce surprize interesante pregătesc organizatorii.
Festivalul Vinului de Autor promite o experiență unică de vin cât și culinară. Oaspeții vor putea degusta soiuri exclusive de vinuri de la micii vinificatori din diferite regiuni ale Moldovei. Masterclassurile despre arta degustării vor fi susținute de sommelieri celebri care vor împărtăși secretele recunoașterii nuanțelor subtile ale aromelor și gusturilor, vor explica cum să înțelegeți și să evaluați vinurile. Pentru a face mai convenabilă navigarea într-o astfel de varietate de vinuri, oaspeților li se va oferi în calitate de instrucțiune un Ghid în care vor putea face notițe despre vinurile consumate.
Festivalul va deveni o platformă de întâlnire cu producătorii. Va fi posibil să vă întâlniți și să comunicați cu mici vinificatori ale căror creații au câștigat premii binemeritate la prestigioasele competiții internaționale. Vinurile lor sunt adevărate opere de artă. La degustări, oaspeții vor putea savura vinuri deja îndrăgite, cât și vinuri recent lansate. Prețul biletului include un pahar de marca «Vin de Autor» și 12 doze de vin. Oaspeții vor fi cei care decid ce soiuri să guste.
Acolo unde este vin, este mâncare, așa că nimeni nu va pleca flămând de la festival. Partea gastronomică este reprezentată de mâncarea potrivită, inclusiv fructe de mare.
Tema vinului va fi completată de o expoziție de artefacte din istoria vinificației în Moldova, care, potrivit oamenilor de știință, își are originea aici de peste 7.000 de ani. Vorbim despre vechii vinificatori ai culturii arheologice Cucuteni-Tripolia.
Festivalul va dura o zi. Programul va fi însoțit de muzică jazz live, voce, evenimente interesante de divertisment pentru adulți, în timp ce micuții oaspeți vor fi încântați de zona pentru copii cu animatori.
Organizatorii sunt încrezuți că festivalul nu va deveni doar un eveniment anual, ci și unul dintre evenimentele principale, întrucât reunește o gamă inedită de vinuri de autor într-un singur loc și contribuie la dezvoltarea turismului vinicol.
Numirea fostului președinte al Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, în funcția de membru al Comisiei de evaluare a procurorilor a eșuat, după ce proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi în Parlament.
Inițiativa nu a acumulat cele 61 de voturi necesare pentru desemnarea unui membru al Comisiei de Vetting. PAS are 55 de mandate, insuficiente pentru a adopta proiectului fără sprijin suplimentar.
Știre în curs de actualizare…
***
Herman Von Hebel este un jurist olandez, care a activat în cadrul Curții Penale Internaționale, între 2013-2018.
A fost ofițer juridic superior la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, din 2001 până în 2006. A fost grefier adjunct și, ulterior, grefier al Tribunalului Special pentru Sierra Leone, între 2006 și 2009. Ulterior, Von Hebel a devenit grefier adjunct al Tribunalului special pentru Liban. La 10 decembrie 2010, Secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, l-a numit pe Von Hebel în funcția de grefier.
Von Hebel are o vastă experiență în domeniul drepturilor internaționale ale omului, dreptului penal internațional și în funcționarea și gestionarea curților și tribunalelor penale internaționale.
Din 1990 până în 2000, a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Justiției din Olanda. În acea perioadă, a făcut parte din delegația olandeză la negocierile Statutului de la Roma, care au dus la înființarea Curții Penale Internaționale.
În aprilie 2022, Herman von Hebel a fost ales președinte al Comisiei Pre-Vetting, care a evaluat etica profesională și integritatea judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova. Comisia Pre-Vetting, care a evaluat 69 de candidați, și-a încheiat activitatea în februarie 2026.
În 2024, von Hebel s-a aflat în centrul unui scandal, după ce portalul Anticorupție.md a publicat o investigație intitulată „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”. În material se indică faptul că Herman von Hebel ar fi fost implicat, în 2018, într-un scandal la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde a activat în calitate de grefier timp de cinci ani, din 2013. Potrivit sursei citate, care face trimitere la presa din Olanda, von Hebel ar fi fost acuzat că ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile Curții, de cel puțin 760 000 de euro.
Von Hebel a venit cu o primă reacție la câteva zile distanță după publicarea materialului jurnalistic. El s-a întrebat de ce oamenii din Moldova ar fi interesați de ceea ce s-a întâmplat acum mulți ani în urmă în Olanda și a calificat materialul drept „un atac” la munca depusă de Comisie și la parcursul european al țării.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Moldovenii dau note mici Guvernului condus de Alexandru Munteanu — 6 ani de închisoare pentru doi foști polițiști din Ialoveni — Grosu, despre costurile reintegrării: nu e corect să le suporte toate malul drept — Igor Grosu: relațiile cu Federația Rusă sunt foarte rele Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Drepturile și libertățile locuitorilor din Stânga Nistrului s-au degradat vizibil în 2025, pe fundalul unei politici tot mai dure promovate de Tiraspol. Potrivit unui raport publicat de Asociația Promo-LEX, întârzierile la plata salariilor și pensiilor, reducerea prestațiilor sociale și scăderea investițiilor în educație și sănătate au afectat direct viața de zi cu zi a oamenilor. În loc să direcționeze resursele către nevoile urgente ale populației, administrația separatistă a întărit mecanismele de control, cenzură și propagandă, implicând inclusiv copii și tineri în activități cu tentă ideologică. Raportul mai arată că Tiraspolul a preluat inițiative inspirate din Rusia pentru a controla spațiul online, a restrânge libertatea de exprimare, și a interzice comunitatea LGBT+.
Situația economică în regiunea transnistreană și impactul asupra nivelului de trai al locuitorilor regiunii
Potrivit raportului, criza energetică izbucnită la 1 ianuarie 2025, după oprirea livrărilor de gaze rusești către regiune, a dus la deconectări masive și la pierderea locurilor de muncă pentru mii de persoane, transformându-se rapid într-o criză economică ce a afectat direct nivelul de trai.
„Instrumentele de răspuns ale administrației de la Tiraspol s-au concentrat pe centralizarea fluxurilor financiare și menținerea cu dificultate a plăților sociale de bază. Soluțiile de alimentare cu energie au rămas în mare parte provizorii și netransparente, depinzând de aranjamente ad-hoc, cu impact direct asupra serviciilor publice de bază, a activității industriale și a veniturilor populației”, se arată în document.
Raportul mai arată că propaganda identitară și procesele de îndoctrinare s-au intensificat, în special în rândul copiilor și tinerilor.
Anul 2025 a fost declarat „Anul poporului transnistrean”, iar sute de activități „patriotice” au avut drept scop consolidarea unei identități distincte de cea a Republicii Moldova. Autorii semnalează și militarizarea educației, inclusiv prin implicarea minorilor în tabere și instituții cu profil militar.
„Un element central în 2025 a fost recrutarea și formarea minorilor în instituții cu profil militar. Pentru anul de studii 2025-2026, 75 de minori au fost recrutați în „Școala militară Suvorov” din Tiraspol, iar peste 52 de copii au fost admiși în „Corpul de cadeți” din Bender. Copiii având vârste între 11 și 16 ani, au fost incluși în cursuri speciale de pregătire orientate spre serviciul în structuri paramilitare, iar în cazul „corpului de cadeți”, componenta de instruire este raportată la formarea viitorilor angajați ai „miliției”, mai spun autorii.
Documentul constată și extinderea controlului asupra spațiului informațional și digital. Au fost adoptate „amendamente” care permit blocarea resurselor online pentru conținut considerat ofensator sau „lipsit de respect”, inclusiv materiale ce vizează comunitatea LGBT și drepturile reproductive.
„Controlul ideologic este întărit prin pachete de „legi” inspirate explicit din legislația Federației Ruse și integrate în agenda mai largă a promovării așa-numitelor „valori tradiționale”. Pachetul introduce amenzi care, raportat la salariul mediu local indicat pentru primele luni ale anului 2025, pot reprezenta o presiune disproporționată asupra populației, cu efect de descurajare și autocenzură”, mai spun autorii analizei.
În domeniul educației, cele opt școli cu predare în limba română (grafie latină) au înregistrat o creștere a numărului de elevi, depășind pentru prima dată în ultimii 15 ani pragul de 2.000 de elevi. Totuși, acestea continuă să se confrunte cu probleme cronice de infrastructură, tarife discriminatorii și campanii de denigrare.
„Pe palierul propagandei, începutul anului 2025 a fost marcat și de campanii de denigrare în mass media controlată de Tiraspol și de holdingul Sheriff, inclusiv împotriva școlilor cu predare în limba română cu grafie latină din regiune. În februarie și aprilie 2025, școlile cu predare în limba română au fost etichetate drept „amenințări” și „instrumente de reabilitare a nazismului”, cu efect direct asupra dreptului la educație și asupra siguranței comunității școlare, în condițiile în care astfel de campanii sunt însoțite de presiuni și intimidări”, potrivit fragmentului din raport.
Fermierii din raionul Dubăsari rămân supuși restricțiilor
Fermierii din raionul Dubăsari rămân și în 2025 supuși unor restricții privind accesul la terenurile agricole amplasate după traseul Camenca–Tiraspol. Deși anterior existau mecanisme convenite pentru a le permite lucrările agricole, în ultimii ani au fost introduse bariere suplimentare, menținute și anul acesta.
„Fermierii sunt nevoiți să accepte plata unor taxe nelegitime și interacțiunea cu structuri nerecunoscute, doar pentru a-și putea cultiva propriile terenuri. Efectul cumulativ constă într-o scădere a veniturilor gospodăriilor agricole, o degradare a predictibilității economice în sectorul agricol și o vulnerabilizare a securității alimentare, prin creșterea costurilor de producție, perturbarea planificării agricole și accesul limitat la irigații”, potrivit documentului.
Încălcarea drepturilor deținuților
Raportul semnalează și menținerea abuzurilor în sistemul ilegal de justiție și detenție din regiune. Sunt invocate lipsa garanțiilor procedurale, condiții degradante de detenție și absența monitorizării independente. Persoanele eliberate întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor de asistență și reintegrare.
„Pe parcursul anului 2025, regimul de la Tiraspol a promovat un set de modificări “normative” care, privite în ansamblu, diminuează garanțiile procedurale împotriva abuzurilor, restrâng accesul la asistență juridică independentă și reduc transparența privind activitatea „organelor” și persoanelor implicate în „actul de justiție” local (un sistem „pseudo-judiciar”)”, menționează autorii.
CtEDO în 2025: cazuri privind regiunea transnistreană
La 23 octombrie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre comună în cauza Urusbiev și alții c. Republica Moldova și Rusia, examinând cinci plângeri depuse de șase persoane privind încălcări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană.
În urma deciziei, Rusia este obligată să achite peste 100.000 de euro cu titlu de despăgubiri morale și cheltuieli de judecată pentru cinci locuitori ai regiunii.
În toate cazurile, Curtea a constatat încălcări grave ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de către Federația Rusă, inclusiv detenții ilegale, maltratări, încălcarea dreptului la un proces echitabil, la libera circulație și la libertatea de exprimare, potrivit Asociația Promo-LEX, care a asistat victimele.
„Este la fel de important de menționat că, deși Republica Moldova nu a fost găsită responsabilă pentru violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, autoritățile constituționale pot întreprinde mai multe măsuri pe malul drept al Nistrului pentru sprijinirea persoanelor eliberate din detenție ilegală din regiune, prin instituirea unui mecanism de asistență postdetenție. În lipsa unui cadru legal dedicat, aceste persoane nu beneficiază în prezent de asistență specializată și suport informațional din partea autorităților”, se mai arată în document.
Concluziile grupului de experți și juriști de la Promo-LEX
Promo-LEX constată consolidarea unui model de „guvernare” bazat pe control, represiune și impunitate, iar criza energetică a fost folosită pentru a întări mecanismele autoritare. Problemele economice de la începutul anului nu au avut doar efecte sociale, ci au oferit regimului de la Tiraspol pretextul pentru a concentra și mai mult puterea și pentru a transfera costurile crizei asupra populației.
Documentul evidențiază și intensificarea promovării unei identități „transnistrene” distincte, prezentată ca parte a unei strategii de legitimare a regimului. Educația este folosită tot mai mult ca instrument de influență ideologică, prin militarizare și îndoctrinare, în special în rândul copiilor și tinerilor.
Raportul mai arată că limitarea accesului la informație și extinderea supravegherii digitale reduc posibilitatea oamenilor de a critica autoritățile sau de a semnala abuzuri. Sub pretextul securității, spațiul de exprimare liberă este restrâns, iar autocenzura devine tot mai prezentă.
În domeniul justiției, constatările confirmă existența unui sistem opac, lipsit de garanții procedurale și de monitorizare independentă. Condițiile de detenție rămân degradante, iar persoanele private de libertate sunt expuse riscului de tratamente inumane. După eliberare, acestea nu beneficiază de sprijin sau asistență specializată din partea autorităților constituționale.
„Pentru locuitorii din stânga Nistrului, anul 2025 a însemnat, așadar, creșterea precarității economice și a vulnerabilității sociale, concomitent cu deteriorarea climatului de respectare a drepturilor omului. La finalul anului, regiunea se află într-o situație fragilă, marcată de subdezvoltare economică și dependență energetică, context în care structurile transnistrene recurg tot mai frecvent la măsuri autoritare pentru menținerea controlului intern”, a încheiat organizația.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Deputatul socialist Vlad Batrîncea a propus la ședința Parlamentului din 26 februarie includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind constituirea unei comisii de anchetă pentru cazurile de grațiere a persoanelor condamnate pentru trafic de droguri, în contextul discuțiilor publice despre cazul lui Nicolai Șepeli. Inițiativa nu a întrunit, însă, suficiente voturi, după ce fracțiunea partidului de guvernământ PAS a votat împotrivă. Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului și deputată PAS, a catalogat inițiativa drept „o mârșăvie ticluită în laboratoarele FSB-iste” și acuzat că scopul proiectului ar fi discreditarea instituțiilor statului.
Batrîncea a propus introducerea pe ordinea de zi a unui proiect privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind cazurile de grațiere a persoanelor condamnate pentru trafic de droguri.
„Cu un an în urmă v-am promis crearea comisiei parlamentare de anchetă, în vederea identificării circumstanțelor care au dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. Un an în urmă ați respins inițiativa acestei anchete. Recent, am văzut cum și traficanții de droguri sunt eliberați prin decretul președintelui Republicii Moldova. Credem că de data aceasta Parlamentul urmează să constituie această anchetă, să venim cu modificări la legislația în vigoare și să venim cu măsuri concrete care pe viitor nu vor permite ca aceste cazuri să aibă loc. Credem că Parlamentul are abilitate și competență pentru a întreprinde măsurile necesare în acest sens”, a spus deputatul socialist.
Vicepreședinta legislativului, Doina Gherman, care este membră în Comisia pentru problemele grațierii pe lângă președintele țării, a venit cu o reacție la inițiativa propusă de socialist, calificând-o drept o „fumigenă”.
„Cum ar spune prietenii voștri de la răsărit: главное в ходе следствия не выйти на самих себя. În lupta voastră pentru putere nu mai veți limite și compromiteți, discreditați absolut tot de ce vă atingeți: biserică, școli, spitale. Acum ați ajuns la instituția grațierii. (…) Cum aveți de gând să ajungeți la guvernare și cu ce instituții să conduceți această țară, dacă le discreditați pe toate la rând. Nu mai aveți nimic sfânt și lăsați în urma voastră doar pământ pârjolit. Grațierea este despre umanitate. (…) Ați pornit acest teatru al absurdului cu o săptămână în urmă. (…) Dar acum îmi dau seama că asta nu este nici teatru și nici măcar absurd. Este o mârșăvie ticluită în laboratoarele FSB-iste. Opriți-vă, pentru că există anumite linii roșii. Ori, voi nu le mai vedeți. Discreditați conducători, discreditați oameni, instituții. Și scopul este unul foarte clar: să slăbiți statul Republica Moldova. Dar nu ne aveți de proști. Oamenii de acasă înțeleg tot și poporul nu iartă trădătorii”, a adăugat Gherman.
În replică, Batrîncea i-a spus: „Stimată colegă, nu dvs trebuie să vorbiți de comportament sfânt, or, nu aveți nimic cu sfințenia și cu valorile umane. (…) Reacția dvs bolnăvicioasă demonstrează că vă simțiți lezată. Faceți parte din Comisia de grație și să răspundeți dvs nu în fața mea. În fața cetățenilor R. Moldova”.
Ulterior, proiectul privind constituirea comisie de anchetă a fost supus votului. Documentul a obținut 38 de voturi „pentru” – insuficient pentru a fi introdus pe ordinea de zi.
Deputații PAS au votat împotriva inițiativei.
Subiectul grațierii persoanelor condamnate pentru circulația ilicită a droguri se află în centrul discuțiilor publice în ultima săptămână, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli.
Șepeli a fost condamnat în Federația Rusă pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Republica Moldova, unde și-a executat pedeapsa până în anul 2022, când a fost grațiat de președinta Maia Sandu prin decret. Pe 19 februarie, pe fondul informațiilor despre statutul de bănuit al lui Șepeli în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina, Președinția a anunțat că decretul prezidențial privind grațierea acestuia a fost revocat.
Ulterior, instituția prezidențială a venit cu explicații pe marginea subiectului. Președinția a declarat că, în 2021, Procuratura Generală a solicitat grațierea a 6 persoane condamnate în Rusia, printre care și Nicolai Șepeli. PG menționa că bărbatul este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar centrul internațional „La Strada” a confirmat acest statut. Astfel, Comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Președinția a mai subliniat că revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.
Menționăm că, în momentul în care procuratura Procuratura Generală a propus grațierea lui Șepeli, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat al Blocului „Alternativa”.
Pe 23 februarie 2026, Stoianoglo a declarat că demersurile Procuraturii Generale au fost inițiate la nivel instituțional și că decizia prin care Șepeli a fost grațiat a fost luată după plecarea sa din funcție. Totodată, el a acuzat guvernarea și o parte a mass-mediei că ar încerca să-l prezinte drept vinovat în acest caz.
Fracțiunea socialiștilor îl acuză pe președintele Parlamentului, Igor Grosu, că ar fi instituit „cenzură politică”, după ce nu le-ar fi permis deputaților din opoziție să ia cuvântul de la tribuna Legislativului pe tema războiului din Ucraina. Igor Dodon susține că speakerul ar fi încălcat „grav” regulamentul Parlamentului și spune că există temei suficient pentru inițierea procedurii de demitere a președintelui Legislativului. Inițiativa ar urma să fie discutată și cu alte fracțiuni din opoziție.
„Dorim să îi reamintim domnului Grosu că parlamentul nu este o filială PAS, iar obligația speakerului este să asigure proceduri egale și respectarea regulamentului, nu să se ocupe de cenzura politică. Astfel de acțiuni din partea sa reprezintă un temei suficient pentru inițierea procedurii de demitere a președintelui parlamentului. Vom discuta acest subiect cu colegii din opoziție”, a declarat Dodon.
NM a solicitat un comentariu din partea reprezentanților Parlamentului, însă până la această oră nu a primit un răspuns. Vom publica reacția imediat ce aceasta va fi oferită.
Precizăm că Parlamentul de la Chișinău a adoptat astăzi o Declarație în susținerea Ucrainei, la patru ani de la declanșarea războiului. Documentul condamnă agresiunea Federației Ruse și exprimă sprijinul deplin pentru țara vecină. Declarația a fost votată de 65 dintre cei 92 de deputați prezenți la ședință.
Pentru document au votat 54 de deputați ai PAS, trei din partea „Alternativa”, cinci de la „Democrația Acasă” și trei din partea „Partidului Nostru”.
27 de parlamentari nu au susținut declarația. Printre aceștia se numără și deputați care se declară pro-europeni: Ion Chicu, Alexandr Stoianoglo, Liliana Iaconi și Sergiu Stefanco.
Niciun deputat din fracțiunea PSRM nu a votat documentul. La rândul lor, deputații comuniști au părăsit sala de ședințe în semn de protest față de „acțiunile guvernării”, pe care o acuză că ar folosi războiul pentru „a-și justifica incompetența”.
În declarațiile făcute presei, atât PSRM, cât și PCRM, au pledat pentru dialog în locul adoptării unor declarații politice. Ambele fracțiuni au reiterat că sunt împotriva războiului și susțin pacea, fără a condamna, însă, agresiunea Federației Ruse.
Captură/parlament.md
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
