Procuratura Generala

Munteanu va putea rămâne în funcția de procuror general interimar pe un termen nedeterminat. Parlamentul a votat un proiect de lege

Actualul procuror general interimar Ion Munteanu va putea rămâne în această funcție pe o perioadă nedeterminată: până la desemnarea unui câștigător al concursului pentru șefia Procuraturii Generale sau până va decide să demisioneze. Deputații au votat, în două lecturi, un proiect de lege cu privire la interpretarea prevederilor articolului 17 din Legea cu privire la Procuratură.

Pe 21 martie, deputații au votat în prima și a doua lectură proiectul de lege pentru interpretarea prevederilor articolului 17 alineatul (17) din Legea cu privire la Procuratură.

Documentul prevede că interimatul funcției de procuror general încetează de drept la numirea în funcție a unui nou procuror general sau la încetarea suspendării din funcție a procurorului general în privința căruia a fost pornită anterior urmărirea penală. De asemenea, documentul prevede că expirarea termenului maximal de șase luni de la data intervenirii vacanței funcției de procuror general nu are efect extinctiv sau rezolutoriu asupra interimatului funcției date.

„Proiectul de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar efectele acestuia se aplică inclusiv în cazul unui interimat al funcției de procuror general aflat în realizare la data intrării în vigoare a documentului”, au precizat reprezentanții Parlamentului.

***

Pe 5 octombrie 2021, procurorul general Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcție după ce a fost vizat în mai multe dosare penale. În perioada 6 octombrie 2021-5 octombrie 2022, interimatul funcției de procuror general a fost asigurată de către Dumitru Robu. Pe 12 octombrie 2022, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care l-a numit pe Ion Munteanu în funcția de procuror general interimar. Candidatura lui Ion Munteanu a fost propusă de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Decizia CSP a venit ca urmare a expirării interimatului funcției, exercitat din 6 octombrie 2021 de către procurorul Dumitru Robu.

În octombrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a inițiat concursul public pentru funcția de procuror general după ce președinta Maia Sandu l-a demis din funcție de Alexandr Stoianoglo.

Urmare a desfășurării concursului, pe 28 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat despre anularea acestuia. S-a întâmplat după ce concursul fusese câștigat de procurorul-șef adjunct al PA, Octavian Iachimovschi. CSP și-a argumentat decizia prin faptul că fusese constatată o greșeală în acordarea punctajului pentru unul din cei patru participanți. O zi mai târziu, pe 29 februarie, membra CSP Olesea Vîrlan a anunțat că, „din greșeală”, a acordat un punctaj mai mic decât ar fi trebuit candidatului Ion Munteanu – actualul procuror general interimar. Vîrlan a precizat că i-a acordat 3,5 puncte, însă, în realitate, ar fi trebuit să fie 8,5. Pe 4 martie, Olesea Vîrlan a demisionat.

Între timp, pe 1 martie, șefa PA a anunțat că inițiază proces penal privind anularea concursului. Dragalin a spus că va investiga chiar ea desfășurarea și rezultatele concursului. „Nu am primit indicații, încurajări sau instrucțiuni”, a precizat șefa PA.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Președinta Maia Sandu pleacă în vizită în Ungaria. A fost invitată de premierul Péter Magyar

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua o vizită la Budapesta, în perioada 23-24 octombrie. Informația a fost anunțată de instituția prezidențială de la Chișinău, care a precizat că vizita va avea loc la invitația prim-ministrului Ungariei, Péter Magyar.

Potrivit sursei citate, pe 23 octombrie, președinta va participa, alături de alți șefi de stat și de guvern, la evenimentele dedicate împlinirii a 70 de ani de la Revoluția Maghiară din 1956.

Pe 24 octombrie, Maia Sandu va avea întrevederi bilaterale cu președintele Ungariei, András Baka, și cu prim-ministrul Péter Magyar. „Discuțiile se vor axa pe relația bilaterală, inclusiv cooperarea economică, parcursul european al Republicii Moldova și securitatea regională. (…) Cele două țări au semnat în 2020 o declarație de parteneriat strategic, care prevede sprijinul Ungariei pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și dezvoltarea cooperării economice”, a menționat instituția prezidențială.

Precizăm că, în septembrie curent, președinta Maia Sandu a avut o discuție telefonică cu prim-ministrul Péter Magyar. Cei doi oficiali au vorbit despre relațiile bilaterale, cooperarea economică, parcursul european al Republicii Moldova și situația de securitate din regiune. Detalii AICI.

***

Menționăm că vizita va avea loc la câteva zile după ce presa ucraineană a scris, pe 20 octombrie, că Ungaria a blocat următoarea etapă în procesul de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană.

Amintim, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, împreună cu Ucraina, iar negocierile au fost lansate oficial în iunie 2024. Moldova a deschis pe 13 octombrie negocierile pentru două noi grupuri de capitole: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Acestea vizează, între altele, libera circulație a mărfurilor, serviciilor, lucrătorilor și capitalurilor, concurența, impozitarea, educația și cercetarea. Astfel, Chișinăul a ajuns la 24 de capitole deschise din cele 33.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: