parlament.md

Neutralitate permanentă. Socialiștii și comuniștii au înregistrat un nou proiect de lege

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a înregistrat, pe 7 martie, în parlament, un proiect de lege care propune consolidarea mecanismelor de asigurare a neutralității permanente a țării. Vlad Batrîncea, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova și Constantin Starîș, secretar executiv al Partidului Comuniștilor, au criticat hotărârea Curții Constituționale din 2017, prin care a fost interpretat articolul cu privire la statutul de neutralitate.

Deputații au menționat că în condițiile dificile în care se află acum Moldova din cauza evenimentelor tragice din Ucraina, problema privind respectarea și menținerea neutralității RM este deosebit de acută. Reieșind din aceasta, autorii proiectului de lege menționează faptul că „neutralitatea nu este doar o expresie ideologică, ci un principiu practic de asigurare a independenței și a protecției țării împotriva intervențiilor nefaste din exterior”.

Vlad Batrîncea a enumerat tezele principale care sunt expuse în proiectul de lege:

– rolul și esența neutralității permanente;
– măsuri privind inviolabilitatea frontierelor și a teritoriului Moldovei;
– rolul și locul forțelor militare străine;
– condițiile cooperării internaționale în domeniul militar;
– rolul și locul Republici Moldova în cadrul misiunilor umanitare și a asistenței internaționale;
– asistența militară acordată de către Republica Moldova;
– cooperarea militară a Republicii Moldova cu ONU;
– rolul și locul autorităților publice în contextul neutralității permanente;
– relațiile internaționale ale Republicii Moldova în condițiile neutralității permanente.

Totodată, deputații BCS și-au exprimat „opinia rezervată” în raport cu unele constatări ale Curții Constituționale din 2 mai 2017, prin care a fost interpretat Articolul 11 al Constituției doar în aspect circumstanțial și militar. În opinia autorilor, o asemenea abordare a proiectului de lege „nu presupune mecanisme clare și constante de apărare a neutralității în cazul intervenției unor pericole pentru țară”.

BCS a făcut apel către majoritatea parlamentară să susțină legea respectivă.

***

Precizăm că articolul 11 al Constituției prevede:

(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.

(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.

Cu toate acestea, în stânga Nistrului rămân dislocate trupele armatei ruse. Despre acest lucru a vorbit și președinta țării Maia Sandu, în cadrul conferinței de presă din 6 martie, susținută alături de secretarul american de stat Antony J. Blinken, care a întreprins o vizită la Chișinău.

Urmărim situația în Transnistria. Nu avem informații despre schimbări semnificative acolo, dar bineînțeles că este un subiect de vulnerabilitate. Amintim că pe teritoriul țării noastre în mod ilegal se află trupe ruse de decenii și aceasta înseamnă o vulnerabilitate. Nu avem informații acum care ar confirma că există intenții ca aceste trupe să fie implicate în Ucraina”, a declarat Sandu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova 1

Peste 1 600 de moldoveni au decedat peste hotare în ultimii 5 ani. Cât costă repatrierea

În ultimii 5 ani, peste 1 600 de cetățeni ai Republicii Moldova au decedat peste hotare. Potrivit unor date furnizate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în perioada 1 ianuarie 2020 – 30 noiembrie 2025, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale țării au eliberat aproximativ 1 600 de pașapoarte mortuare, document indispensabil pentru repatrierea corpurilor neînsuflețite sau a urnelor cu cenușă. Costurile pentru repatrierea trupurilor neînsuflețite variază în funcție de destinație și tipul transportului, dar pot ajunge la mii de euro, relatează Moldova 1.

Cele mai multe pașapoarte mortuare au fost eliberate în statele cu comunități numeroase de moldoveni. Italia se află pe primul loc, cu 811 cazuri, urmată de Franța – cu 144, Turcia – cu 97, Cehia – cu 95, România – cu 64 și Federația Rusă – cu 45.

De asemenea, Statele Unite ale Americii se numără printre țările în care au fost înregistrate frecvent astfel de cazuri, cu 40 de pașapoarte mortuare eliberate în aceeași perioadă.

La polul opus, în state cu comunități mai reduse de moldoveni au fost raportate cazuri izolate, cum ar fi Japonia – două cazuri, India și China – câte un caz.

Ministerul Afacerilor Externe a menționat că, în cazul deceselor peste hotare, rolul ambasadelor și consulatelor este strict consular, limitat de cadrul legal.

Asistența oferită include înregistrarea decesului, eliberarea gratuită a certificatelor de deces și a pașapoartelor mortuare, precum și informarea familiilor cu privire la procedurile aplicabile în statul unde a survenit decesul”, se arată în răspunsul oficial transmis redacției noastre.

În același timp, MAE susține că statul nu dispune de mecanisme financiare pentru a acoperi costurile de repatriere. „Ministerul Afacerilor Externe și Guvernul Republicii Moldova nu dispun de mecanisme sau mijloace financiare de sprijin destinat acoperirii costurilor de repatriere a cetățenilor moldoveni decedați peste hotare”, a precizat instituția.

De regulă, cheltuielile sunt suportate de familii sau, în unele situații, de angajatori, mai ales atunci când persoana decedată avea un contract de muncă.

Conform Serviciului Vamal, transportarea sicrielor sau a urnelor cu cenușă peste frontiera de stat se face în baza Acordului de la Strasbourg din 1973 privind transferul corpurilor persoanelor decedate, ratificat de Republica Moldova.

Pentru introducerea în Republica Moldova a corpurilor neînsuflețite sau a urnelor cu cenușă, la frontieră trebuie prezentate permisul mortuar sau certificatul de deces, în original, documentele justificative pentru transport, precum și alte documente, după caz.

Pentru scoaterea din Republica Moldova a cetățenilor decedați, este obligatorie prezentarea permisului mortuar eliberat de Ministerul Sănătății și a documentelor de transport.

Cu excepția documentelor prevăzute de convențiile internaționale, nici statul de destinație, nici statul de tranzit nu vor cere alte documente decât permisul mortuar”, a menționat că Serviciul Vamal.

Potrivit MAE, costurile repatrierii corpurilor neînsuflețite diferă semnificativ în funcție de distanță și tipul transportului:

din România: 400 – 1 500 de euro;
din Italia: aproximativ 3 000 de euro;
din Franța: 3 000 – 4 000 de euro;
din Statele Unite ale Americii: până la 15 600 de euro, în funcție de an și servicii.
din India: 5 370 de euro;
din Japonia: de la 6 000 de euro.

Republica Moldova are una dintre cele mai mari rate de migrație a forței de muncă din Europa. Potrivit datelor oficiale, circa un milion de cetățeni muncesc în prezent peste hotare, cei mai mulți în state ale Uniunii Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: