parlament.md

Neutralitate permanentă. Socialiștii și comuniștii au înregistrat un nou proiect de lege

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a înregistrat, pe 7 martie, în parlament, un proiect de lege care propune consolidarea mecanismelor de asigurare a neutralității permanente a țării. Vlad Batrîncea, vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova și Constantin Starîș, secretar executiv al Partidului Comuniștilor, au criticat hotărârea Curții Constituționale din 2017, prin care a fost interpretat articolul cu privire la statutul de neutralitate.

Deputații au menționat că în condițiile dificile în care se află acum Moldova din cauza evenimentelor tragice din Ucraina, problema privind respectarea și menținerea neutralității RM este deosebit de acută. Reieșind din aceasta, autorii proiectului de lege menționează faptul că „neutralitatea nu este doar o expresie ideologică, ci un principiu practic de asigurare a independenței și a protecției țării împotriva intervențiilor nefaste din exterior”.

Vlad Batrîncea a enumerat tezele principale care sunt expuse în proiectul de lege:

– rolul și esența neutralității permanente;
– măsuri privind inviolabilitatea frontierelor și a teritoriului Moldovei;
– rolul și locul forțelor militare străine;
– condițiile cooperării internaționale în domeniul militar;
– rolul și locul Republici Moldova în cadrul misiunilor umanitare și a asistenței internaționale;
– asistența militară acordată de către Republica Moldova;
– cooperarea militară a Republicii Moldova cu ONU;
– rolul și locul autorităților publice în contextul neutralității permanente;
– relațiile internaționale ale Republicii Moldova în condițiile neutralității permanente.

Totodată, deputații BCS și-au exprimat „opinia rezervată” în raport cu unele constatări ale Curții Constituționale din 2 mai 2017, prin care a fost interpretat Articolul 11 al Constituției doar în aspect circumstanțial și militar. În opinia autorilor, o asemenea abordare a proiectului de lege „nu presupune mecanisme clare și constante de apărare a neutralității în cazul intervenției unor pericole pentru țară”.

BCS a făcut apel către majoritatea parlamentară să susțină legea respectivă.

***

Precizăm că articolul 11 al Constituției prevede:

(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.

(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.

Cu toate acestea, în stânga Nistrului rămân dislocate trupele armatei ruse. Despre acest lucru a vorbit și președinta țării Maia Sandu, în cadrul conferinței de presă din 6 martie, susținută alături de secretarul american de stat Antony J. Blinken, care a întreprins o vizită la Chișinău.

Urmărim situația în Transnistria. Nu avem informații despre schimbări semnificative acolo, dar bineînțeles că este un subiect de vulnerabilitate. Amintim că pe teritoriul țării noastre în mod ilegal se află trupe ruse de decenii și aceasta înseamnă o vulnerabilitate. Nu avem informații acum care ar confirma că există intenții ca aceste trupe să fie implicate în Ucraina”, a declarat Sandu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: