Партия социалистов РМ

NM Espresso: altercații în parlament din cauza limbii, dezbinare în administrația regiunii transnistrene și va rezista oare Chișinăul în caz de cutremur

Limba va duce până la… bătaie

Cum se rezolvă problemele limbii în țările dezvoltate: niște neni serioși (și niște tanti) cu ochelari și cu titlu de doctor discută problemele lingvisticii la catedrele științifice și ajung la un consens.

Cum se rezolvă problemele limbii în Moldova: deputatul PAS Maria Pancu a smuls o pancartă de la socialistul Bogdan Țîrdea, iar după aceasta, el a alergat după ea și a luat, cu forța, pancarta.

Da, în parlamentul moldovenesc a fost fierbinte la 2 martie, iar adoptarea legii cu privire la modificarea sintagmei «limba moldovenească» cu «limba română» ca fiind o normă unică a provocat altercații.

Jurnalistul NM Evghenii Ceban a încercat să clarifice subtilitățile chestiunii lingvistice într-un amplu material de autor. Vă recomandăm să-l citiți.

În România a fost salutată noutatea votată în prima lectură, numind-o «restabilire a normei istorice». Iar în Rusia, după cum v-ați dat seama deja, nu a fost apreciată inițiativa deputaților din Moldova: Zaharova a scris că «cu Sandu, Moldova renunță la limba maternă».
 
Ce lucruri utile au mai făcut deputații la 2 martie?

În primul rând, au votat Declarația cu privire la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. Reprezentanții BCS au părăsit în acest moment sala de ședințe.

În al doilea rând, au votat în lectura a doua un proiect de lege conform căruia persoanele care au deținut funcțiile de președinte, speaker al parlamentului și prim-ministru al Republicii Moldova nu vor mai beneficia, la finalul mandatului, de servicii de protecție de stat. Iată așa stau lucrurile.

În al treilea rând, Tatiana Barburoș, colaborator al Cancelariei de Stat, a fost numită în funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale. Creștem diversitatea de gen.
 
Comemorarea conflictului militar de pe Nistru

2 martie — zi neagră în istoria contemporană a Moldovei. Acum 31 de ani, a izbucnit conflictul militar de pe Nistru, iar noi, chiar și după atâția ani, nu putem depăși traumele provocate de acesta. Conducerea țării — Sandu, Recean și Grosu — au depus flori la monumentul «Maica Îndurerată». «Noi suntem un popor pașnic», a concluzionat președintele.

Între timp, în centrele educaționale ale Armatei Naționale de la Bălți și Cahul vor avea loc antrenamente, până la 6 martie.

Iar NM vă propune spre lectură un amplu interviu cu Alexandru Flenchea, copreședintele Comisiei Unificate de Control din partea Moldovei, fost vicepremier pentru reintegrare, despre atacul informațional în jurul regiunii transnistrene și despre dezbinarea în administrația de la Tiraspol. Aflăm, cum Rusia jonglează cu fricile moldovenilor, dar și despre «pașnicul» Krasnoselski și «moscovitul» Ignatiev, care «repetă de pe foaie» mesajele Rusiei.
 
Ecoul războiului

În noaptea de 2 martie, trupele rusești au atacat cu rachete orașul Zaporojie din sud-estul Ucrainei. O rachetă a lovit un bloc locativ cu cinci etaje. Cel puțin două persoane și-au pierdut viața.

Iar cei din Rusia au încercat azi să răspundă la întrebarea, dacă un «grup de diversioniști» din Ucraina a pătruns pe teritoriul regiunii Breansk. Spoiler: totul este foarte încurcat.
 
Didier Reynders, în capitala Moldovei

Didier Reynders, Comisarul european pentru justiție, a fost la noi la 2 martie. Oficialul a recomandat autorităților să îndeplinească toate cerințele Comisiei de la Veneția și și-a exprimat încrederea că viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană. Totodată, Comisarul european a îndemnat autoritățile Moldovei să se implice la colectarea probelor cu privire la crimele de război din Ucraina.

Domnul Reynders s-a întâlnit și cu Maia Sandu. Ea l-a asigurat că Moldova este determinată să facă legea egală pentru toți. «Cei care nu apreciază aceste eforturi sunt persoanele compromise din justiție», a concluzionat președintele.
  
Va rezista Chișinăul?

Este amenințată oare capitala Moldovei de un cutremur puternic și devastator? Unde sunt mai mari șansele de a supraviețui — în blocuri «Hrușciov» sau în blocuri noi? Căutați răspunsurile la aceste și alte întrebări în interviul special NM «Выстоит ли Кишинев при серьезном землетрясении?» («Va rezista Chișinăul în cazul unui cutremur puternic?»).
 
«WizzAir» și «AirMoldova» au amintit despre sine

Prim-ministrul Dorin Recean și-a exprimat din nou opinia că operatorul low-cost maghiar «WizzAir» nu a avut motive directe de a pleca din Moldova. Acesta a atras atenția asupra faptului că «Austrian» sau «Tarom» își continuă activitatea.

Compania «AirMoldova» și-a anulat toate cursele spre Praga, Paris, Istanbul, Londra și Tbilisi. Și-a motivat decizia prin «dificultăți operaționale». Să credem?
  
Iată ce ne așteaptă astăzi, 3 martie:

  • La ora 9:30, va avea loc prezentarea proiectului Caietului de sarcini și a specificațiilor tehnice pentru elaborarea «Sistemului informațional de vot prin internet» (e-Voting);
  • La ora 10:00, legislatorii se vor întruni în ședința parlamentului (le dorim să nu se ia la bătaie);
  • La ora 10:30, va avea loc ședința Consiliului Audiovizualului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: