Андрей Мардарь / NewsMaker

NM Espresso: ce «nu va mai tolera» Maia Sandu, cum a fost întâmpinat la Chișinău ajutorul umanitar din România și când se va încălzi în Moldova

Coronavirus: starea de lucruri

1028 de cazuri noi de coronavirus, inclusiv la 57 de lucrători medicali, s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 3731 de teste. Astfel, numărul total de cazuri de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 175 183. S-au vindecat 160 619 persoane, 3739 au decedat (22 — în ultimele 24 de ore). 10 826 de persoane bolnave continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 296 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 52 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Ucraina și România și-au actualizat listele țărilor din «zona roșie», lăsând Moldova printre țările cu risc înalt de contaminare cu coronavirus.


România și ajutorul umanitar

Ceremonia de întâmpinare a lotului de ajutor umanitar din România s-a desfășurat vineri la Chișinău. Lotul conține măști chirurgicale, măști FFP3 și combinezoane de protecție pentru medici. La ceremonie a participat președinta Moldovei, Maia Sandu și ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu. Sandu a declarat că acest ajutor constituie «o dovadă a prieteniei și solidarității». Și a menționat că vaccinul promis de București «este așteptat cu nerăbdare» la Chișinău. Iar ministrul român de externe a remarcat că «Moldova a devenit din nou un partener de încredere pentru partenerii săi occidentali». Și a dat asigurări că România va transmite Moldovei cele 200 mii de doze de vaccin care au fost promise. Dar nu a precizat, când.

Cum s-a desfășurat ceremonia — puteți afla din fotoreportajul NM.


Sandu și SIS

Maia Sandu a participat vineri și la ședința colegiului Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Sandu a declarat că ani la rând, acest serviciu a fost folosit în propriile interese de un grup îngust de persoane, însă ea nu va mai tolera acest lucru. Președinta consideră că SIS trebuie să fie reformat, pentru ca «oamenii demni și integri să fie promovați și nimeni să nu-i oblige să acționeze contrar legii».


Sandu și sectorul energetic

Sandu s-a întâlnit și cu reprezentanții companiilor energetice. Președinta a declarat că ani la rând, sectorul energetic a fost o sursă imensă de venituri ilicite pentru demnitarii corupți și că «acest lucru trebuie să înceteze». Sandu consideră că pentru început, trebuie efectuată «investigarea schemelor de corupție din sectorul energetic, care duce la îmbogățirea unor persoane din contul creșterii prețurilor pentru consumatori».


Sandu și fermierii

În aceeași zi, Sandu s-a mai întâlnit cu bancherii și fermierii. Ea a discutat cu aceștia, cum ar putea băncile să susțină agricultura în depășirea crizei financiare provocate de pandemie și de seceta din anul trecut.


Imunizarea

Colaboratorii Ambasadei Moldovei în Rusia s-au vaccinat cu «Sputnik V». Ambasadorul Vladimir Golovatiuc a comunicat pentru NM că MAE al Rusiei a propus diplomaților străini să se vaccineze: «Au fost vaccinați doar acei colaboratori ai ambasadei care au dorit. Complicații n-au fost». Anterior, la propunerea autorităților israeliene, diplomații moldoveni din Israel s-au vaccinat împotriva coronavirusului cu vaccinul Pfizer.


Chișinău și maidanezii

La Chișinău, după un incident recent cu atacul unui maidanez asupra unui copil de 10 ani, problema câinilor fără adăpost a redevenit subiect de dezbateri. Potrivit diverselor estimări, numărul maidanezilor din Chișinău variază de la 2,5 mii până la 5 mii. NM a încercat să afle, de ce la Chișinău, această problemă nu se rezolvă ani la rând și ce propun în acest sens primăria, chinologii și apărătorii drepturilor animalelor. Detalii despre aceasta — în articolul «Собачье дело» («Cazul câinilor»).

Consilierii municipali de la PAS au acuzat primăria de incapacitatea de a face față acestei sarcini. Și au propus o soluție care «ar putea urni din loc această problemă»: să se stabilească inventarierea și monitorizarea maidanezilor capturați și sterilizați. Primarul Ion Ceban a numit această propunere «sterilă» și a sugerat consilierilor municipali de la PAS să se ocupe singuri de inventariere.


Lumea și justiția

Ziua Mondială a Justiției Sociale este marcată în lume la 20 februarie, la inițiativa ONU. NM a decis să întrebe trecătorii de pe străzile Chișinăului, cum înțeleg ei justiția socială și dacă ea există în Moldova. Ce cred despre aceasta chișinăuienii — aflați din video-ul NM.


Și despre datele meteo

Sinopticienii prognozează că săptămâna viitoare, temperatura aerului în Moldova se va încălzi până la +9°С — +12°С. În timpul nopții, la nordul țării se vor menține gerurile — până la −4°С, iar la sud, temperatura nu va scădea sub 0°С.

P.S. Newsletter-ul nostru matinal Espresso poate fi obținut prin poștă, în mod gratuit și în trei limbi concomitent. Este simplu — trebuie doar să vă abonați accesând linkul următor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: