NM espresso

NM Espresso: cu cine s-a înțeles Sandu în privința celor 15 milioane de euro, cum Partidul „Șor” a intrat în top-3 al liderilor și cum se fură banii de pe cardurile bancare

Igor Svitrov
| 23 februarie, 2021
08:11

Coronavirus: sinteză

655 de cazuri noi de coronavirus, inclusiv la 22 de lucrători medicali, s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 1879 de teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 177 407. S-au vindecat 162 595 de persoane, 3799 au decedat (18 – în ultimele 24 de ore). 9412 persoane bolnave continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 281 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 48 – conectate la aparatele de respirație asistată.

În spitalele din Chișinău nu mai sunt locuri libere pentru pacienții cu COVID. Locuri suplimentare vor fi organizate în cabinetele medicilor și ale surorilor medicale. Potrivit informațiilor primăriei, în spitalele municipale sunt acum peste 1400 de paturi pentru bolnavii cu coronavirus – aproape 50% din numărul total din țară.

Sandu și banii

Președinta Maia Sandu a semnat Acordul de finanțare în valoare de 15 milioane de euro pentru combaterea efectelor pandemiei, pe care Comisia Europeană este dispusă să le ofere Moldovei. Sandu a propus ca acești bani să fie repartizați pentru susținerea sistemului medical, a agriculturii și a întreprinderilor mici și mijlocii.

BOP: politică și coronavirus

Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, în parlament ar accede patru partide: PAS, Partidul Socialiștilor, „Șor” și „Partidul Nostru”. Celelalte nu ar depăși pragul electoral de 5%. De notat că PAS ar acumula de aproape 1,5 ori mai multe voturi decât PSRM, iar „Șor” ar fi în top-3. Acestea sunt rezultatele „Barometrului Opiniei Publice” (BOP) din luna februarie.

Acesta a mai demonstrat că aproape 60 la sută din cetățenii Moldovei nu doresc să se vaccineze împotriva coronavirusului, iar peste 80% dintre locuitorii țării nu au încredere în partidele politice și în parlament. În schimb, circa 70% au încredere în biserică. Din articolul «Политики хуже ковида» („Politicienii, mai răi decât coronavirusul”), aflați ce anume provoacă cea mai mare nemulțumire cetățenilor și în cine aceștia au mai multă încredere – în Putin sau în Merkel.

Spânu și offshorurile

RISE Moldova a constatat că Andrei Spânu, secretarul general al administrației prezidențiale, este coproprietarul câtorva companii, inclusiv offshore. Spânu a administrat una dintre respectivele companii în perioada în care era viceministru al tineretului și sportului, obținând din activitatea acesteia venituri de circa 8 milioane de lei. Socialiștii s-au adresat deja către Procuratura Generală cu solicitarea de a verifica această informație.

Durleșteanu și PAS

Ex-ministrul finanțelor Mariana Durleșteanu, propusă de către PSRM în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, a învinuit Partidul PAS de imitarea democrației: „O tulpină nouă de virus de ură și discriminare planează în sfera politicului de la Chișinău: `Cine nu-i cu noi, este împotriva noastră`”. Cu o zi mai devreme, Durleșteanu a comunicat că îl va da în judecată pe deputatul Igor Grosu, liderul PAS, care a declarat că Durleșteanu a reușit să obțină suportul „a tot ce este mai compromis, corupt și vândut din politica R. Moldova”.

Moldova și limba

Hotărârea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Legii cu privire la funcționarea limbilor în Moldova nu numai că a provocat dispute lingvistice înverșunate pe rețelele sociale, dar și a abordat subiectul, dacă Moldova va fi și mai departe un stat multietnic. În articolul «Куда мы пришли» („Unde am ajuns”), NM a analizat, încotro merge Moldova și cine și cum a reformatat în ultimii ani politica națională și lingvistică a țării.

CFM și banii

Lucrătorii căilor ferate din Ocnița au organizat un protest pentru a cere achitarea salariilor pe care ei nu îl mai primesc deja de câteva luni. Protestatarii au mai declarat că inițiază o grevă. Cum s-a desfășurat protestul, puteți vedea în stream-ul NM de la Ocnița.

Iar cei de la CFM au anunțat că au achitat salariile pe luna noiembrie pentru o treime din colaboratorii nodului feroviar Ocnița. Cei de la CFM au dat asigurări că acest lucru nu are nicio legătură cu protestul: „Au apărut niște bani și noi am achitat parțial salariile, parțial – pentru combustibil”.

Chișinău și cimitirul

Decizia Judecătoriei sectorului Ciocana privind restabilirea în funcție a lui Pavel Eni, directorul cimitirului „Sfântul Lazăr”, l-a indignat pe Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău: „Noi toți am văzut imaginile în care ei împărțeau banii pentru un loc la cimitir. Și uite ce minune! Nenea Pavel Eni a fost restabilit în funcție!”. Primăria a contestat această decizie la Curtea de Apel. Eni are statut de învinuit într-un dosar penal despre extorcare.

Bani și carduri

În anul 2020, escrocii au sustras peste 3 milioane de lei de pe cardurile bancare din Moldova. Adesea, infractorii cibernetici înșeală cetățenii la telefon, profitând de credulitatea oamenilor. În articolul «Отдайте ваши денежки» („Dați-ne bănuții”), NM a relatat despre câteva metode de escrocherie telefonică, dar și cum să nu fiți înșelat.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 23 februarie

Curtea Constituțională își va expune decizia în privința legalității deciziei Maiei Sandu de a o desemna în mod repetat pe Natalia Gavriliță în calitate de candidat la funcția de premier.

Va avea loc ședința Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Șor, top

Știri similare

Viață

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Video

(VIDEO) Dacă vor majora tariful, nu știu cum vom trăi”: opoziția protestează împotriva scumpirii gazelor

Politică

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Ecaterina Arvintii
| 24 iulie, 2026
18:49

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

– 520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova. Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!