NM espresso

NM Espresso: cum s-a descurcat Dodon cu încălzirea, cui Șor a dat mită și ați ajunge până la Strasbourg

Igor Svitrov
| 19 februarie, 2020
08:48

Facturile pentru căldură: în joc intră președintele

Igor Dodon a spus că a primit «sute de mesaje» de la locuitorii din Chișinău, care sunt revoltați din cauza facturile pentru încălzire pe care le-au primit în luna ianuarie. De aceea președintele a convocat o ședință la care, potrivit afirmațiilor sale, reprezentanții «Termoelectrica» au dat asigurări că sumele din facturile pentru luna februarie vor fi mai mici cu 25-30%. În caz contrar, Dodon a amenințat că va concedia conducerea «Termoelectrica».

Gazele: nu e mai convenabil să fie achiziționate în Europa?

«Moldovagaz» poartă negocieri cu «Gazprom» cu scopul de a apropia prețul cu care Moldova achiziționează gaze de cel al bursei. În prezent, la bursele europene, gazele sunt vândute cu un preț mai mic cu 35 de dolari decât cel cu care le cumpără Moldova. NM a analizat dacă nu e mai convenabil pentru Moldova să achiziționeze gaze din Europa.

Politica: cine cu cine?

Partidul Democrat a declarat că nu negociază o eventuală coaliție nici cu socialiștii, nici cu alte partide. Cei din PDM au declarat că informația apărută în acest sens este o «speculă», iar «reacțiile răutăcioase» sunt neîntemeiate.

Între timp, cei de la PAS au comunicat că PDM amână discuțiile despre declarația cu privire la vectorul european al Moldovei pe care tot el a propus-o celor de la ACUM. PAS consideră că poziția PDM s-a schimbat după întrevederea de la parlament a democraților și socialiștilor cu președintele Dodon și premierul Chicu. Iar democrații susțin că PAS și DA au modificat într-atât declarația, că PDM nu va putea acum s-o voteze.

Gemenii: pentru cine va plăti Moldova 3,5 milioane de euro

Conform unei decizii CEDO, Moldova va trebui să plătească 3,5 milioane de euro foștilor acționari ai CC «Gemenii». Este vorba despre profitul ratat și o parte din clădire care i-au fost luate ilegal acum 15 ani. După aceasta, CC «Gemenii» a trecut în posesia a două companii, una dintre care era controlată de Vladimir Plahotniuc, iar a doua — de Petro Poroșenko.

Plahotniuc: nimeni nu-l caută

Șeful MAI Pavel Voicu a declarat că până acum, Moldova nu a primit un răspuns oficial de la Europol despre anunțarea în căutare a ex-liderului Partidului Democrat Plahotniuc. În schimb, Ilan Șor și Constantin Țuțu au fost anunțați.

Șor: mite, 3 milioane de euro — ei și?

Deputatul Partidului «Șor» Marina Tauber a spus că șeful ei de partid Ilan Șor a dat cândva mită politicienilor, însă «a făcut asta pentru a-și salva de presiune afacerile». Tauber a confirmat totodată că în anul 2013, a transferat peste 3 milioane de euro unei firme care a participat la spălarea banilor furați din cele trei bănci moldovenești. Tauber a făcut acest lucru pentru că a rugat-o Șor.

Găgăuzia: apicultorii locali vs «Ganea Group»

În Găgăuzia s-a iscat un conflict între apicultorii locali și compania «Ganea Group», care intenționează să deschidă în autonomie prima prisacă industrială din Moldova. Apicultorii consideră că marele jucător «va distruge» stupinele mici și solicită ajutorul autorităților. Între timp, «Ganea Group» a arendat deja un teren de 300 ha.

China, coronavirusul: ce relatează martorii oculari

În orașul chinez Wuhan, unde a izbucnit epidemia noului coronavirus, a decedat medicul-șef al celui mai mare spital din oraș din cauza virusului. Potrivit ultimelor informații, peste 72,5 mii de persoane s-au contaminat de coronavirus, peste 1,7 mii au decedat, cca 8,5 mii s-au vindecat.

Mulți străini, inclusiv cetățeni ai Moldovei și Ucrainei, au refuzat să se evacueze din China, în pofida situației provocate de coronavirus. Câțiva dintre ei au povestit pentru NM, cum s-a schimbat viața lor din cauza noului virus, ce reguli continuă să introducă autoritățile chineze pentru combaterea maladiei (printre «noutăți» este și pedeapsa capitală) și cum reacționează localnicii la toate acestea.

Test NM: ați ajunge până la Strasbourg?

Sute de cetățeni ai Moldovei câștigă anual dosare la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Și nu numai că își restabilesc drepturile care le-au fost încălcate, dar primesc și compensații bănești. Mulți însă nu știu cum să-și apere drepturile la CEDO și în general, despre care drepturi este vorba. Puteți verifica dacă ați «ajunge până la Strasbourg» susținând testul NM.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 19 februarie

Guvernul se va întruni în ședință.
În parlament vor avea loc ședințele câtorva comisii. La ședința comisiei pentru securitate națională Procuratura Generală va prezenta un raport intermediar despre investigația furtului miliardului.
La Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor vor fi discutate problemele ce țin de alimentația în școli și grădinițe.
Partidul «Platforma Demnitate și Adevăr» va susține o conferință de presă.
Asociația Sociologilor și Demografilor va susține o conferință de presă în care va comunica rezultatele unui studiu în ajunul noilor alegeri parlamentare în Circumscripția Hâncești.

Șor, top, додон

Știri similare

Viață

Cei trei reținuți în Moldova în cazul camionului cu armament, arestați pentru 30 de zile

Viață

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Război în Ucraina

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
18:22

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.