NM espresso

NM Espresso: despre conflictul interetnic de la Otaci, «populismul» lui Sandu și despre «tulpina indiană» în Moldova

Igor Svitrov
| 26 iunie, 2021
08:51

Electorală

3,5 milioane de buletine vor fi tipărite pentru votarea la alegerile parlamentare anticipate. Peste 720 mii dintre acestea vor fi expediate către secțiile de vot din străinătate. În Moldova, aproximativ 75 la sută din buletine vor fi în limba română, celelalte — în limba rusă. Pentru diasporă, mai puțin de 10% din buletine vor fi în limba rusă. Comisia Electorală Centrală a publicat și adresele secțiilor de vot din străinătate. Cele mai multe — 31 — vor fi deschise în Italia.

Totodată, CEC a obligat Partidul «Platforma Demnitate și Adevăr» (DA) să transfere în buget 50 mii de lei care au fost donați pentru DA de către o companie privată, care nu are dreptul să facă așa ceva. Comentând această decizie a CEC, cei de la DA au spus că «partidul nu are acces la informația despre activitatea donatorilor».

Comisia Electorală Centrală a mai constatat că mai multe partide, inclusiv PAS și «Șor», au primit donații foarte mari de la persoane fizice care în ultimul an nu au avut niciun fel de venituri oficiale.

Sandu

Președintele Maia Sandu l-a numit pe Ștefan Țîbuleac în calitate de nou șef al Serviciului Consiliului Suprem de Securitate (CSS) pe lângă președinte. Totodată, Sandu i-a conferit gradul de «funcționar public — consilier de stat de clasa a III-a».

Dodon

Igor Dodon, liderul PSRM, a declarat că inițiativa Maiei Sandu de a institui facilități fiscale și vamale pentru reprezentanții diasporei care doresc să aducă acasă bunurile acumulate în străinătate este «un populism electoral». Potrivit afirmațiilor lui Dodon, pentru «a întoarce cetățenii moldoveni acasă, sunt necesare cu totul alte măsuri».

Otaci

La Otaci a izbucnit un conflict interetnic care s-a transformat în proteste, încăierări în masă, blocarea drumului. Poliția și batalionul cu destinație specială «Fulger» au trebuit să intervină în această situație. Detalii — în articolul «Пошла толпа на толпу» («S-a pornit mulțimea peste mulțime»).

Autoritățile orășenești au instituit vineri unele restricții la Otaci, pentru a calma spiritele: au fost interzise adunările în masă organizate în stradă, au fost închise discotecile și a fost restricționat orarul vânzărilor de alcool. Totodată, primăria Otaci a dorit să discute despre această situație cu baronul romilor, Artur Cerari, care trăește în Soroca, dar acesta nu a putut veni. NM a discutat cu acesta la telefon. În interviul blitz «Мы уже урегулировали ситуацию» («Noi am reglementat deja situația»), Cerari și-a expus propria versiune a incidentului din cauza căruia a izbucnit conflictul, dar și a cauzelor acestuia.

Iar Alexandra Batanova, reporter NM, a scris un editorial despre conflictul de la Otaci și despre «jocul cu focul» al politicienilor din Moldova — «Враг за забором» («Inamicul din spatele gardului»).

Situația epidemiologică

88 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au înregistrat 6099 de teste. Astfel, numărul celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei a ajuns până la 256 475 de persoane. 249 465 dintre acestea s-au vindecat, 6182 au decedat (2 — în ultimele 24 de ore). 828 de persoane bolnave continuă să se trateze, 39 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 8 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Imunizare

Ministerul Sănătății a comunicat, ce reprezintă certificatul moldovenesc de vaccinare anti-COVID, dacă acesta va avea versiune electronică și dacă acest certificat va fi recunoscut în UE.

În același timp, cei de la Ministerul Sănătății nu exclud faptul că «tulpina indiană» a coronavirusului («Delta») a ajuns până în Moldova. Ministerul a transmis într-un laborator german câteva probe prelevate de la pacienții suspectați cu această tulpină. Ministerul Sănătății i-a îndemnat pe toți să se vaccineze, subliniind faptul că vaccinurile sunt eficiente și împotriva noii tulpini.

În Israel au revenit la unele restricții în legătură cu creșterea numărului de îmbolnăviri cu COVID. Ministerul Sănătății din această țară presupune că «tulpina indiană» a devenit motiv al noului focar de îmbolnăviri. OMS consideră că această tulpină este mult mai contagioasă și mai agresivă decât cea inițială.

Podcast NM

Timp de un an de pandemie, câțiva preoți și arhimandriți din Moldova au decedat din cauza coronavirusului. Cu toate acestea, cei mai mulți reprezentanți ai bisericii ortodoxe sunt împotriva imunizării. De ce? Și ce va face mitropolia cu lotul de Sputnik V care i-a fost livrat în mod special de la Moscova? Despre toate acestea — în ediția specială a podcastului NM «Церковь, „Спутник“ и „сатанисты“» («Biserica, Sputnik și «sataniștii»).

Știri similare

Politică

Filat, după ce a fost dat în căutare internațională: „Sunt pe loc. Nu mă eschivez”

Viață

O mașină s-a tamponat într-un copac la Ceadîr-Lunga. Șoferul, în vârstă de 20 de ani, a decedat pe loc

Viață

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Ana-Maria Dolghii
| 27 decembrie, 2025
15:09

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

„Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.