bnm.md

NM Espresso: despre creșterea și scăderea leului moldovenesc, dovezile Veronicăi Dragalin și schimbarea întrebării de la referendumul privind integrarea europeană

Leul moldovenesc: istorie, depreciere, curs de schimb

În mod obișnuit, cursul de schimb al leului moldovenesc fluctuează ușor pe parcursul anului, uneori în scădere și alteori în creștere. Dar de două ori în istoria Moldovei cursul leului s-a prăbușit. În articolul «Creșterea și descreșterea leului moldovenesc», NM a relatat despre cum a fost introdusă moneda națională, cum este stabilit cursul de schimb al leului, ce factori determină fluctuațiile acestuia și când Banca Națională intervine în «jocul valutar».


Dragalin, Răducanu, Pre-Vetting

Şefa Procuraturii Anticorupţie, Veronica Dragalin, a spus că a primit dovezile legăturii dintre Răducanu Platon şi avocatul lui Șor, Colenco. De aceea ea consideră că corespondența dintre Platon și Colenco «nu este fictivă»: «informațiile publicate de portalurile de știri în anii 2013-2014 sunt pentru mine o confirmare suficientă că aceste mesaje nu sunt fictive».

Răducanu însăși a declarat că «nu s-a așteptat să fie supusă unor astfel de atacuri nefondate și publice din partea șefei Procuraturii Anticorupție». Răducanu a declarat că acum doi ani ea a acceptat să fie membră a Comisiei de Pre-Vetting în ciuda «mai multor campanii de defăimare, organizate din culise de persoane compromise». Acest lucru i-a afectat sănătatea. Răducanu a negat toate acuzațiile care i se aduc.

Comisia de Pre-Vetting, comentând demisia Tatianei Răducanu, și-a exprimat speranța că «autoritățile competente vor investiga acuzațiile» în conformitate cu legislația Republicii Moldova și standardele internaționale privind drepturile omului.


Decizii în Parlament

Parlamentul a aprobat data referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Acesta va avea loc pe 20 octombrie 2024. Întrebarea scoasă la plebiscit a fost schimbată: în loc de «Sunteți în favoarea aderării Moldovei la UE?», cetățenii vor trebui să răspundă la întrebarea «Susțineți includerea integrării europene în Constituția Moldovei?»

Parlamentul a aprobat inițiativa PAS, care prevede ca localitatea Stauceni să primească statut de oraș. Parlamentul a adoptat, de asemenea, Legea privind sănătatea mintală și bunăstarea, care prevede măsuri pentru asistență eficientă, prevenire și monitorizare a bolilor mintale.


Justiţie

Judecătorul Gheorghe Marchitan a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri ilegale în dosarul Laundromat. Acesta însă a fost eliberat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție al infracțiunii.

Procuratura Anticorupție a finalizat cercetările din cadrul dosarului penal împotriva fostului șef al Serviciului Protecție și Pază de Stat, Iaroslav Martin. El va fi judecat sub acuzația de abuz de putere.


Șor

Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare, a declarat că a primit cetățenia rusă. Inspectoratul de Poliție de Stat a confirmat această informație: «Nu am primit o notificare oficială de la autoritățile Federației Ruse, dar avem informații că această persoană a primit cetățenia acestui stat. Mai mult, știm că la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an a primit actele noi de identitate.»


Perciun și școlile auto

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că nicio școală auto din țară nu îndeplinește condițiile de acreditare a instituțiilor de acest tip. Astfel, doar 50% dintre absolvenții școlilor auto din Moldova susțin examenul teoretic din prima încercare, și doar 30% — pe cel practic. «De aceea și apar întrebări cu privire la calitatea instruirii și, bineînțeles, că aceasta este asociată cu riscuri de corupție», a menționat ministrul.


Ziua împotriva homofobiei

Pe 17 mai se sărbătorește Ziua Internațională împotriva Homofobiei. În clasamentul anual al țărilor prietenoase comunității LGBT, Moldova a ocupat locul 25, coborând două poziții pe parcursul ultimului an. România este pe locul 40, iar Ucraina pe locul 41. Primele cinci țări din Europa cele mai prietenoase LGBT sunt Malta, Islanda, Belgia, Spania și Danemarca. Cele mai homofobe țări din Europa sunt Rusia, Azerbaidjan și Turcia.


Ce ne așteaptă astăzi?

  • La ora 08:00 Curtea de Conturi va prezenta raportul privind auditul Ministerului Afacerilor Externe;
  • La ora 10:00 Biroul Naţional de Statistică va susţine o conferinţă de presă privind recensământul populaţiei;
  • Gala de premiere cu ocazia Zilei Internaționale a Muzeelor începe la ora 13:00.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

colaj NewsMaker

Franța vrea să introducă româna ca limbă străină obligatorie în școli. Program-pilot în zona Parisului

Româna va fi studiată ca limbă străină obligatorie (LV2) în sistemul public de învățământ preuniversitar din Franța. Ministerul Educației Naționale, Învățământului Superior și Cercetării al Franței, prin intermediul Academiei Créteil, a lansat un program-pilot care vizează integrarea progresivă a limbii române în oferta educațională oficială, transmite CNN.

Prima etapă a programului-pilot este implementată la Collège Aimé et Eugénie Cotton din orașul Le Blanc-Mesnil, departamentul Seine-Saint-Denis, o zonă metropolitană a Parisului, unde trăiește o comunitate numeroasă de vorbitori de română. Potrivit sursei citate, la această instituție de învățământ sunt înscriși deja mai mulți copii vorbitori de română, iar includerea limbii ca materie de studiu obligatorie vine ca o recunoaștere a realității demografice, dar și ca un gest de sprijin pentru păstrarea identității culturale.

Potrivit autorităților franceze, programul se va desfășura pe parcursul mai multor ani și are ca scop extinderea graduală a numărului de elevi care studiază româna, precum și structurarea unui curriculum complet de limba română, adaptat sistemului educațional francez – de la clasele gimnaziale până la finalul liceului (clasa a XII-a).

Ambasada României în Franța a transmis, într-o postare pe Facebook, mulțumiri tuturor celor implicați în lansarea proiectului, cu mențiuni speciale pentru conducerea colegiului, profesorul Alexandru Mardale, elevii, părinții acestora, precum și autoritățile franceze de la nivel central și local.

Dacă proiectul pilot va avea succes, autoritățile franceze iau în calcul extinderea acestuia și în alte școli din regiunile cu populație românofonă, ceea ce ar putea transforma limba română într-o opțiune recurentă pentru elevii din Franța care aleg o a doua limbă străină, alături de cele tradițional studiate – cum ar fi germana, spaniola sau italiana.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: