bbc.com

NM Espresso: despre cronologia crizei energetice în Moldova, dezmințirea «Gazprom» și despre 60 milioane de euro de la UE

Gazele naturale

Compania PGNiG din Polonia va furniza încă 1,5 milioane metri cubi de gaze naturale către Moldova. Este cel de-al treilea lot de gaze naturale pe care Moldova le va primi din surse alternative (Moldova din dreapta Nistrului consumă anual peste 1 miliard de metri cubi de gaze naturale).

Publicația Financial Times a scris că «Gazprom» i-a propus Moldovei să-și ajusteze relațiile economice cu UE în schimbul unui preț avantajos la gazele naturale. Cei de la «Gazprom» au dezmințit această informație și au declarat că negocierile privind furnizarea gazelor naturale către Moldova poartă «un caracter exclusiv comercial». Comentând articolul din FT, cei de la Kremlin au declarat că este vorba despre «negocieri exclusiv comerciale și în acest caz nu există și nici nu poate fi vreo politizare».

Iar NM a sistematizat o cronologie a crizei energetice în Moldova, care a evoluat vertiginos: încă la mijlocul lunii septembrie, nimic nu prevestea un necaz, autoritățile susțineau că «Moldovagaz» a convenit cu «Gazprom» în privința prelungirii contractului și îndemnau populația să-și păstreze calmul. Iar la mijlocul lunii octombrie, în Moldova a fost instituită stare de urgență. Cum a ajuns Moldova în fața pericolului din cauza sistării furnizării de gaze — aflați din articolul «Молдове — труба» («Moldova, în pragul disperării?»).

Banii

UE va aloca Moldovei 60 milioane de euro pentru soluționarea crizei gazelor naturale. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen după întrevederea de la Bruxelles cu premierul Natalia Gavrilița. Der Leyen a mai declarat despre «sprijinul deplin pentru Moldova» din partea Uniunii Europene.

Banca Națională

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anunțat că va verifica, pentru prima dată, declarațiile de avere și interese personale ale conducerii Băncii Naționale. Până acum, ANI verifica doar declarațiile deputaților, miniștrilor, judecătorilor și procurorilor.

Procuratura

Magistrații au decis prelungirea arestului preventiv cu încă 15 zile în privința lui Ruslan Popov, adjunctul procurorului general, care a fost suspendat din funcție, fiind bănuit de îmbogățire ilegală. Avocații vor contesta această decizie la Curtea de Apel.

Avocatura

Nu e liniște nici în comunitatea avocaților. Acolo se duce bătălia pentru noua componență a Comisiei de Licențiere, care ia decizii privind eliberarea licențelor de avocat. Iar autoritățile încearcă să închidă ușa în avocatură pentru foștii judecători și procurori care au o reputație pătată. Detalii despre aceasta — în articolul «Таких не берут в адвокаты» («Ei nu sunt acceptați ca avocați»).

Convenția de la Istanbul

Un grup de preoți din Moldova a propus să fie înstrăinați de biserică deputații din partidul de la guvernare care au votat pentru ratificarea Convenției de la Istanbul. Și au cerut conducerii bisericii să le permită să nu se mai roage «pentru o asemenea guvernare». În replică, cei de la PAS au propus clericilor «ca în loc să se roage pentru sufletele deputaților din majoritatea parlamentară, să se roage pentru sufletele victimelor violenței domestice».

Vaccinarea

Ministerul Sănătății a reluat negocierile privind achiziția vaccinului rusesc Sputnik V. «Nu ne interesează partea politică a acestei chestiuni. Pentru noi contează ca cetățenii care doresc să-și administreze un anumit vaccin, să poată face acest lucru», a spus ministrul sănătății, Ala Nemerenco.

Situația epidemiologică

1826 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 28 de lucrători medicali. Cele mai multe cazuri s-au depistat în stânga Nistrului (638), Chișinău (459) și Bălți (72). Alte 33 de persoane cu vârstele cuprinse între 33 și 87 de ani au decedat din cauza complicațiilor provocate de Covid.

Și despre ceea ce se va întâmpla astăzi, 28 octombrie

  • Va avea loc ședința parlamentului.
  • Consiliul Audiovizualului se va întruni în ședință.
  • Consiliul Municipal Chișinău se va convoca în ședință

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

CEC, despre solicitarea Tiraspolului privind secțiile de votare la parlamentare: „Se ia în considerare o serie de factori”

La stabilirea numărului secțiilor de votare în stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală (CEC) va ține cont de factori precum „dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”. Precizările au fost făcute de CEC pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru moldovenii din regiunea transnistreană, la alegerile parlamentare din toamnă.

La stabilirea numărului și amplasării secțiilor de votare, așa cum prevede cadrul legal, CEC ia în considerare o serie de factori esențiali, printre care dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”, a subliniat Comisia.

Totodată, CEC a menționat că „și pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aceste criterii, precum și propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate vor sta la baza hotărârii Comisiei privind organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului”.

Asigurarea condițiilor optime pentru ca cetățenii Republicii Moldova să își poată exercita dreptul constituțional de vot reprezintă o prioritate constantă pentru Comisia Electorală Centrală. Această preocupare vizează, în egală măsură, toți alegătorii, inclusiv cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitățile din stânga Nistrului, aflate temporar în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală își reafirmă misiunea de a organiza alegeri libere, corecte și transparente, în conformitate cu standardele democratice și cu respectarea deplină a legii”, se menționează în comentariul CEC.

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu nu se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: