bbc.com

NM Espresso: despre cronologia crizei energetice în Moldova, dezmințirea «Gazprom» și despre 60 milioane de euro de la UE

Gazele naturale

Compania PGNiG din Polonia va furniza încă 1,5 milioane metri cubi de gaze naturale către Moldova. Este cel de-al treilea lot de gaze naturale pe care Moldova le va primi din surse alternative (Moldova din dreapta Nistrului consumă anual peste 1 miliard de metri cubi de gaze naturale).

Publicația Financial Times a scris că «Gazprom» i-a propus Moldovei să-și ajusteze relațiile economice cu UE în schimbul unui preț avantajos la gazele naturale. Cei de la «Gazprom» au dezmințit această informație și au declarat că negocierile privind furnizarea gazelor naturale către Moldova poartă «un caracter exclusiv comercial». Comentând articolul din FT, cei de la Kremlin au declarat că este vorba despre «negocieri exclusiv comerciale și în acest caz nu există și nici nu poate fi vreo politizare».

Iar NM a sistematizat o cronologie a crizei energetice în Moldova, care a evoluat vertiginos: încă la mijlocul lunii septembrie, nimic nu prevestea un necaz, autoritățile susțineau că «Moldovagaz» a convenit cu «Gazprom» în privința prelungirii contractului și îndemnau populația să-și păstreze calmul. Iar la mijlocul lunii octombrie, în Moldova a fost instituită stare de urgență. Cum a ajuns Moldova în fața pericolului din cauza sistării furnizării de gaze — aflați din articolul «Молдове — труба» («Moldova, în pragul disperării?»).

Banii

UE va aloca Moldovei 60 milioane de euro pentru soluționarea crizei gazelor naturale. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen după întrevederea de la Bruxelles cu premierul Natalia Gavrilița. Der Leyen a mai declarat despre «sprijinul deplin pentru Moldova» din partea Uniunii Europene.

Banca Națională

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anunțat că va verifica, pentru prima dată, declarațiile de avere și interese personale ale conducerii Băncii Naționale. Până acum, ANI verifica doar declarațiile deputaților, miniștrilor, judecătorilor și procurorilor.

Procuratura

Magistrații au decis prelungirea arestului preventiv cu încă 15 zile în privința lui Ruslan Popov, adjunctul procurorului general, care a fost suspendat din funcție, fiind bănuit de îmbogățire ilegală. Avocații vor contesta această decizie la Curtea de Apel.

Avocatura

Nu e liniște nici în comunitatea avocaților. Acolo se duce bătălia pentru noua componență a Comisiei de Licențiere, care ia decizii privind eliberarea licențelor de avocat. Iar autoritățile încearcă să închidă ușa în avocatură pentru foștii judecători și procurori care au o reputație pătată. Detalii despre aceasta — în articolul «Таких не берут в адвокаты» («Ei nu sunt acceptați ca avocați»).

Convenția de la Istanbul

Un grup de preoți din Moldova a propus să fie înstrăinați de biserică deputații din partidul de la guvernare care au votat pentru ratificarea Convenției de la Istanbul. Și au cerut conducerii bisericii să le permită să nu se mai roage «pentru o asemenea guvernare». În replică, cei de la PAS au propus clericilor «ca în loc să se roage pentru sufletele deputaților din majoritatea parlamentară, să se roage pentru sufletele victimelor violenței domestice».

Vaccinarea

Ministerul Sănătății a reluat negocierile privind achiziția vaccinului rusesc Sputnik V. «Nu ne interesează partea politică a acestei chestiuni. Pentru noi contează ca cetățenii care doresc să-și administreze un anumit vaccin, să poată face acest lucru», a spus ministrul sănătății, Ala Nemerenco.

Situația epidemiologică

1826 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 28 de lucrători medicali. Cele mai multe cazuri s-au depistat în stânga Nistrului (638), Chișinău (459) și Bălți (72). Alte 33 de persoane cu vârstele cuprinse între 33 și 87 de ani au decedat din cauza complicațiilor provocate de Covid.

Și despre ceea ce se va întâmpla astăzi, 28 octombrie

  • Va avea loc ședința parlamentului.
  • Consiliul Audiovizualului se va întruni în ședință.
  • Consiliul Municipal Chișinău se va convoca în ședință

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: