NM Espresso: despre deschiderea piscinelor în Moldova, încercarea de a fura 59 ha din jurul Chișinău Arena și despre o intervenție chirurgicală unică la o clinică din Chișinău

Epidemia: situația

362 de cazuri noi de COVID s-au înregistrat în ultimele 24 de ore în Moldova, în urma efectuării a 2572 de teste. Astfel, bilanțul celor care s-au contaminat a ajuns până la 26990 de persoane. 18918 dintre ele s-au vindecat, iar 835 au decedat. Peste 7200 de pacienți continuă tratamentul, 419 dintre ei fiind în stare gravă, iar 29 – conectați la aparatele de respirație asistată.

Autoritățile au decis că începând cu 10 august, piscinele din țară își vor relua activitatea. Însă acestea ar putea fi închise din nou dacă iarăși va crește numărul de persoane infectate din cauza nerespectării în piscine a măsurilor epidemiologice.

CC și președintele

Președintele Republicii Moldova nu va mai putea fi „deconectat pentru cinci minute”, însă ar putea fi suspendat din funcție și demis dacă el nu-și îndeplinește obligațiile sale constituționale. Curtea Constituțională va fi cea care va decide dacă președintele a încălcat „grav” Constituția. În articolul «Сильный слабый президента» („Președintele, puternic și nu prea”), NM a analizat, cum decizia CC va transforma sistemul politic al Moldovei și rolul președintelui și dacă nu va provoca noi situații de impas.

Michalko, „Dosarul Șor” și alții

Ministrul justiției Fadei Nagacevschi l-a susținut pe Peter Michalko, șeful Delegației UE, care a acuzat sistemul justiției din Moldova de tărăgănarea procesului în cazul lui Ilan Șor. Nagacevschi i-a criticat și pe deputații Partidului „Șor”, care au cerut, din această cauză, rechemarea lui Michalko: „Stimați deputați ai lui Șor, sunteți foarte curajoși! După ce ați furat miliardul, iar șeful vostru a fugit, demonstrând că nu este în stare să se apere [în instanță]”.

De asemenea, după ambasadele Franței, Poloniei și Suediei, Michalko a fost susținut și de ambasadele Germaniei și Olandei: „Una dintre obligațiile delegației UE este să reamintească despre angajamentul Moldovei de a elucida furtul miliardului”.

Opoziția și seceta

Platforma DA inițiază colectarea semnăturilor deputaților pentru a convoca ședința extraordinară a parlamentului, ca să fie discutată situația critică din agricultură. Cei de la DA au menționat că în Moldova nu a mai fost o secetă atât de severă în cei 30 de ani de independență. DA propune, printre altele, să fie reluată acordarea certificatelor de forță majoră și vacanțe fiscale pentru agricultori.

Chișinău Arena

Centrul Național Anticorupție va investiga tentativa de a fura peste 59 ha de pământ din jurul complexului Chișinău Arena. Anunțul a fost făcut de CNA, ca răspuns la demersul deputatului Alexandru Slusari. CNA a precizat că este vorba despre crearea intenționată a unor condiții pentru furt și că aici ar putea să fie implicați „reprezentanți ai partidelor politice, autorităților publice locale și centrale, instituțiilor independente, precum și persoane fizice și juridice”.

Transnistria

La Tiraspol a fost reținut Stepan Popovschi, jurist și apărător pentru drepturile omului, care a pichetat de unul singur Sovietul Suprem al Transnistriei. El a protestat împotriva deschiderii în Transnistria a dosarelor penale despre „extremism” și a dorit să atragă atenția autorităților asupra încălcării drepturilor și libertăților omului. Dar peste câteva ore, Popovschi a fost eliberat. El a povestit pentru NM, cum a fost, în articolul «Сначала все было вежливо, через час поступила команда брать» („La început, totul era amabil, peste o oră, a venit ordinul de a lua”).

Iar NM a publicat editorialul «Миф о правах» („Mitul despre drepturi”) semnat de Dmitrii Palamarciuc, șef de direcție la MAE al Transnistriei. După ce NM a publicat editorialul lui Alexandru Flenchea, fostul vicepremier pentru reintegrare, despre simplificarea procesului de înlocuire a permiselor de conducere pentru locuitorii din Transnistria, Ministerul de Externe din stânga Nistrului s-a adresat către redacția NM cu rugămintea de a publica replica părții transnistrene.

Grădinițele și școlile

Primarul de Chișinău, Ion Ceban și-a exprimat indignarea în legătură cu faptul că în 30 de grădinițe și școli din capitală s-au efectuat lucrări de reparație necalitative. El a declarat că actele de primire a  lucrărilor nu trebuie să fie semnate și a cerut să fie sancționați cei vinovați.

Intervenție chirurgicală unică la Chișinău

La Institutul de Neurochirurgie din Chișinău a fost efectuată o intervenție chirurgicală la care au renunțat în Germania și România. Medicul Grigore Zapuhlîh, directorul Institutului, a extras un glonte din capul unui tânăr din România, care a fost rănit cu mai mult de un an și jumătate în urmă. După intervenție, „el putea sta în picioare, putea sta așezat, a început să perceapă unele comenzi, iar la externare, a dat mâna mâna cu chirurgul”, au povestit cei de la spital.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: