NM espresso

NM Espresso: despre folosirea „imaginii președintelui Sandu”, lipsirea de vot a Transnistriei și despre „războiul” DA și PAS împotriva judecătorilor CA

Igor Svitrov
| 11 iunie, 2021
08:05

Electorală: secții de votare

Curtea de Apel Chișinău așa și nu a reușit să examineze la ședința de joi cererile câtorva partide împotriva deciziei CEC de a deschide peste hotare mai puține secții de votare decât a propus MAEIE. Pe parcursul zilei, reclamanții au declarat despre recuzarea a trei magistrați.

Initial, DA și PAS au cerut recuzarea a doi judecători. CA a respins această cerere. Imediat după aceasta, Dorin Chirtoacă, liderul liberalilor, care candidează pe listele Alianței pentru Unirea Românilor, a cerut recuzarea tuturor magistraților din completul de judecători. CA a respins și această cerere. Ultima recuzare a fost din nou revendicată de Partidul DA. Cu aceasta, ziua de muncă s-a încheiat.

Ședința CA s-a desfășurat pe fundalul unui protest care a fost inițiat de Renato Usatîi, liderul „Partidului Nostru”. Participanții la protest au cerut ca în străinătate să fie deschise 190 de secții de votare, așa cum a propus MAEIE.

Iar cei de la DA au declarat că vor contesta la Curtea Supremă de Justiție decizia CEC de a majora numărul secțiilor de votare pentru locuitorii din Transnistria, dar și de a deschide secții de votare în localitățile care nu sunt controlate de Chișinău (este vorba despre Bender și comuna Corjova, raionul Dubăsari).

Electorală: Transnistria

Unele mass-media au revenit la declarația de acum o lună a lui Alexandru Tănase, fostul președinte al Curții Constituționale. Acesta a declarat că locuitorilor din Transnistria ar trebui să le fie interzis să voteze la alegerile din Moldova, pentru că „avem teritorii ocupate, avem oameni care ne sunt ostili”. NM a analizat, ce nu e în regulă în acest sens și de ce acest subiect este din nou actual.

„Imaginea președintelui Sandu”

Blocul PCRM-PSRM s-a adresat către Comisia Electorală Centrală cu o plângere împotriva PAS. Comuniștii și socialiștii consideră că PAS a încălcat legea folosind imaginea președintelui Maia Sandu în materialele de propagandă electorală. Blocul a cerut ca PAS să distrugă toate materialele de acest gen.

În replică, cei de la PAS au declarat că socialiștii înșiși folosesc imaginea președintelui Sandu, „vorbind neadevăruri despre ea de dimineața până seara”. Totodată, cei de la PAS au dat asigurări că vor continua să promoveze „programul de salvare a Moldovei de hoți și corupți, cu care Maia Sandu a câștigat la alegerile prezidențiale”.

Promo-LEX

Observatorii de la Promo-LEX au anunțat despre cel puțin 40 de cazuri de utilizare a resurselor administrative de către partidele participante la alegeri. Conform datelor Promo-LEX, cele mai multe încălcări de acest gen (34) au fost admise de blocul electoral PCRM-PSRM. Printre autorii încălcărilor sunt și PDM, PAS și blocul „Renato Usatîi”.

CSM

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale amendamentele la Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție (CSM), pe care majoritatea parlamentară neformală PSRM-„Șor” a adoptat-o în luna decembrie 2020. După aceasta, ei au numit patru membri noi ai CSM. CC a declarat neconstituționale și numirile respective. Și a suspendat mandatul celor patru membri ai CSM.

Agricultorii

Ministerul Agriculturii a solicitat guvernului să aloce 47 milioane de lei pentru a acoperi parțial pierderile pe care agricultorii le-au suportat din cauza ploilor torențiale, grindinei și a vântului puternic. Conform estimărilor Ministerului Agriculturii, din cauza intemperiilor, au fost afectate 3 mii de hectare de terenuri agricole. Este vorba despre porumb, floarea soarelui, grâu, orz, sfeclă de zahăr, livezi, legume și pomușoare. În același timp, ploile torențiale au spălat drumurile din localitățile rurale și au distrus câteva poduri.

Situația epidemiologică

60 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 4946 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei a ajuns până la 255 661 de persoane. 248 384 dintre acestea s-au vindecat, 6147 au decedat (2 – în ultimele 24 de ore). 1130 de persoane bolnave continuă tratamentul, 52 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 14 – conectate la aparatele de respirației asistată.

În Moldova a scăzut brusc numărul de îmbolnăviri de COVID. Se poate oare afirma că Moldova a învins coronavirusul sau nu vom putea evita un nou val de contaminări? Totuși, câte persoane din Moldova au fost bolnave de coronavirus? Igor Pokanevych, șeful oficiului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în Republica Moldova, ne-a vorbit despre acestea și despre multe altele în interviul «Молдову ждет новая вспышка ковида?» („Va fi un nou focar de COVID în Moldova?”).

Și despre ceea ce va fi astăzi, 11 iunie

BNM și BNR vor semna un acord de cooperare.

P.S. Newsletter-ul nostru matinal Espresso poate fi obținut prin poștă, în mod gratuit și în trei limbi concomitent. Este simplu – trebuie doar să vă abonați accesând linkul următor.

Știri similare

Viață

„Nu ține de personalul medical, ci de sistem”. Familia lui Gheorghe Urschi, după ce a solicitat transferul

Alegeri 2025

„Forțele pro-europene și cele pro-ruse sunt cap la cap”. Băsescu, despre scrutinul din R. Moldova

Externe

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Mihaela Conovali
| 14 septembrie, 2025
19:35

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.