NM espresso

NM Espresso: despre folosirea „imaginii președintelui Sandu”, lipsirea de vot a Transnistriei și despre „războiul” DA și PAS împotriva judecătorilor CA

Igor Svitrov
| 11 iunie, 2021
08:05

Electorală: secții de votare

Curtea de Apel Chișinău așa și nu a reușit să examineze la ședința de joi cererile câtorva partide împotriva deciziei CEC de a deschide peste hotare mai puține secții de votare decât a propus MAEIE. Pe parcursul zilei, reclamanții au declarat despre recuzarea a trei magistrați.

Initial, DA și PAS au cerut recuzarea a doi judecători. CA a respins această cerere. Imediat după aceasta, Dorin Chirtoacă, liderul liberalilor, care candidează pe listele Alianței pentru Unirea Românilor, a cerut recuzarea tuturor magistraților din completul de judecători. CA a respins și această cerere. Ultima recuzare a fost din nou revendicată de Partidul DA. Cu aceasta, ziua de muncă s-a încheiat.

Ședința CA s-a desfășurat pe fundalul unui protest care a fost inițiat de Renato Usatîi, liderul „Partidului Nostru”. Participanții la protest au cerut ca în străinătate să fie deschise 190 de secții de votare, așa cum a propus MAEIE.

Iar cei de la DA au declarat că vor contesta la Curtea Supremă de Justiție decizia CEC de a majora numărul secțiilor de votare pentru locuitorii din Transnistria, dar și de a deschide secții de votare în localitățile care nu sunt controlate de Chișinău (este vorba despre Bender și comuna Corjova, raionul Dubăsari).

Electorală: Transnistria

Unele mass-media au revenit la declarația de acum o lună a lui Alexandru Tănase, fostul președinte al Curții Constituționale. Acesta a declarat că locuitorilor din Transnistria ar trebui să le fie interzis să voteze la alegerile din Moldova, pentru că „avem teritorii ocupate, avem oameni care ne sunt ostili”. NM a analizat, ce nu e în regulă în acest sens și de ce acest subiect este din nou actual.

„Imaginea președintelui Sandu”

Blocul PCRM-PSRM s-a adresat către Comisia Electorală Centrală cu o plângere împotriva PAS. Comuniștii și socialiștii consideră că PAS a încălcat legea folosind imaginea președintelui Maia Sandu în materialele de propagandă electorală. Blocul a cerut ca PAS să distrugă toate materialele de acest gen.

În replică, cei de la PAS au declarat că socialiștii înșiși folosesc imaginea președintelui Sandu, „vorbind neadevăruri despre ea de dimineața până seara”. Totodată, cei de la PAS au dat asigurări că vor continua să promoveze „programul de salvare a Moldovei de hoți și corupți, cu care Maia Sandu a câștigat la alegerile prezidențiale”.

Promo-LEX

Observatorii de la Promo-LEX au anunțat despre cel puțin 40 de cazuri de utilizare a resurselor administrative de către partidele participante la alegeri. Conform datelor Promo-LEX, cele mai multe încălcări de acest gen (34) au fost admise de blocul electoral PCRM-PSRM. Printre autorii încălcărilor sunt și PDM, PAS și blocul „Renato Usatîi”.

CSM

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale amendamentele la Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție (CSM), pe care majoritatea parlamentară neformală PSRM-„Șor” a adoptat-o în luna decembrie 2020. După aceasta, ei au numit patru membri noi ai CSM. CC a declarat neconstituționale și numirile respective. Și a suspendat mandatul celor patru membri ai CSM.

Agricultorii

Ministerul Agriculturii a solicitat guvernului să aloce 47 milioane de lei pentru a acoperi parțial pierderile pe care agricultorii le-au suportat din cauza ploilor torențiale, grindinei și a vântului puternic. Conform estimărilor Ministerului Agriculturii, din cauza intemperiilor, au fost afectate 3 mii de hectare de terenuri agricole. Este vorba despre porumb, floarea soarelui, grâu, orz, sfeclă de zahăr, livezi, legume și pomușoare. În același timp, ploile torențiale au spălat drumurile din localitățile rurale și au distrus câteva poduri.

Situația epidemiologică

60 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 4946 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei a ajuns până la 255 661 de persoane. 248 384 dintre acestea s-au vindecat, 6147 au decedat (2 – în ultimele 24 de ore). 1130 de persoane bolnave continuă tratamentul, 52 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 14 – conectate la aparatele de respirației asistată.

În Moldova a scăzut brusc numărul de îmbolnăviri de COVID. Se poate oare afirma că Moldova a învins coronavirusul sau nu vom putea evita un nou val de contaminări? Totuși, câte persoane din Moldova au fost bolnave de coronavirus? Igor Pokanevych, șeful oficiului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în Republica Moldova, ne-a vorbit despre acestea și despre multe altele în interviul «Молдову ждет новая вспышка ковида?» („Va fi un nou focar de COVID în Moldova?”).

Și despre ceea ce va fi astăzi, 11 iunie

BNM și BNR vor semna un acord de cooperare.

P.S. Newsletter-ul nostru matinal Espresso poate fi obținut prin poștă, în mod gratuit și în trei limbi concomitent. Este simplu – trebuie doar să vă abonați accesând linkul următor.

Știri similare

Video

(VIDEO) Va plăti Transnistria pentru gaz?/ Sandu „amenință” avocații?/ Lui Putin i s-a permis intrarea în UE

Viață

Stație meteorologică nouă la Hâncești. Agricultorii vor primi avertizării timpurii despre fenomenele climatice extreme

Bani

Moldova exportă mai mult. Ce se ascunde în spatele cifrelor optimiste? (ANALIZĂ)

Nicolai Paholinițchii
| 17 octombrie, 2025
18:17

În august, pe fondul creșterii continue a deficitului comercial al Moldovei, exportul de mărfuri a crescut considerabil, iar ritmul scăderii acestuia de la începutul anului s-a redus. NewsMaker explică cu ce și cum a făcut comerț Moldova în acest an și de ce experții numesc saltul exporturilor din august „necalitativ”.

Ce se întâmplă cu comerțul extern al Republicii Moldova?

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în august anul acesta exportul din Moldova a crescut cu 22% comparativ cu august anul trecut, atingând 332,6 milioane de dolari. În același timp, opt luni ale anului (ianuarie–august), exportul s-a redus cu 2,45% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024 și a constituit 2,28 miliarde de dolari.

Importul de mărfuri în ianuarie–august anul acesta a crescut comparativ cu anul trecut cu 18,3%: de la 5,8 miliarde la 6,9 miliarde de dolari. Deficitul balanței comerciale, astfel, s-a mărit într-un an (din august 2024 până în august 2025) aproape cu o treime — de la 3,5 miliarde la 4,6 miliarde de dolari.

Ponderea principală a exporturilor (67,54%) revine țărilor Uniunii Europene, ceea ce constituie 1,54 miliarde de dolari (cu 0,23% mai mult decât anul trecut), ponderea CSI a constituit 6,29%. Dacă vorbim despre țări, cel mai mult Moldova exportă în România — 29,6% din exportul total, în Italia și Turcia — câte 9,4%, în Cehia — 8,6%, în Ucraina — 7,9%. Ponderea Germaniei constituie 3,6%, a Rusiei — 3,1%, iar a Bulgariei — 3%.

În structura exporturilor, conform rezultatelor pentru primele opt luni ale anului, lideri sunt următoarele mărfuri: mașini și aparate electrice și părțile acestora — 16%, semințe și fructe oleaginoase — 14%, legume și fructe — 10,2%, cereale și produse din cereale — 8,9%, îmbrăcăminte și accesorii — 8,5%, băuturi alcoolice și nealcoolice — 6,4%, mobilă și componentele acesteia — 3,7%, articole din substanțe minerale nemetalice — 3,0%, petrol, produse petroliere și produse similare — 2,2%.

Cel mai mult, în opt luni, a scăzut exportul de grăsimi și uleiuri vegetale (–64,6%), petrol și produse petroliere (–43,9%) și cereale și produse din cereale (–16,6%). În același timp, a crescut exportul de semințe și fructe oleaginoase — de 1,7 ori (până la 320 milioane de dolari), de minereuri metalice și deșeuri de metale — cu 43,4%, precum și de instrumente și aparate profesionale, științifice și de măsurare și control — cu 31,1%, și de produse metalice prelucrate — cu 23,6%.

În statistica recentă a exporturilor și importurilor este interesant faptul că în august s-a înregistrat o creștere semnificativă a exportului după o scădere considerabilă la începutul anului. Astfel, în ianuarie–februarie anul acesta, exportul a scăzut cu 14,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut; în ianuarie–aprilie — cu 11,3%; în ianuarie–iunie — cu 0,1%; în ianuarie–iulie — cu 5,7%; iar în ianuarie–august — cu 2,45%. Astfel, se poate spune că ritmul de scădere al exporturilor s-a încetinit.

Ce este în neregulă?

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a declarat pentru NewsMaker că, în pofida creșterii semnificative a exporturilor în luna august, aceasta a fost una „necalitativă”. „În august, exportul a crescut cu 60 de milioane de dolari, dar cea mai mare parte a acestei creșteri este reprezentată de floarea-soarelui și cereale. Am avut o recoltă bună, și în loc să o transformăm în ulei de floarea-soarelui, am exportat semințe”, a explicat Ioniță.

Dintre aspectele pozitive, expertul menționează creșterea exporturilor de îmbrăcăminte din Republica Moldova. Potrivit lui, în pofida scăderii semnificative de la începutul anului, exporturile ar putea înregistra, până la sfârșitul lui 2025, o creștere comparativ cu anul 2024, când acestea au însumat 2,7 miliarde de dolari. Totuși, a precizat el, volumul exporturilor nu va atinge nivelul record din 2022 — de 4,3 miliarde de dolari.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!