Moldovagaz

NM Espresso: despre mecanismul de integrare europeană a Moldovei, prețul gazelor naturale rusești și despre TikTok-ul «plecat pe front»

Războiul din Ucraina

Serviciul de Urgență al Ucrainei a anunțat că de când s-a declanșat războiul, în țară au fost deteriorate 3780 de blocuri de locuit, iar 651 de case au fost distruse complet. Primarul orașului Borispol (regiunea Kiev) a recomandat locuitorilor să plece din oraș. Luni, s-a reușit evacuarea a peste 8 mii de persoane din zonele de luptă prin coridoare coordonate.

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat că rezultatele negocierilor cu Rusia privind Crimeea și Donbass vor fi expuse la un referendum național. Totodată, Zelenski a ținut un discurs în fața deputaților din parlamentul Italiei și a cerut ca sancțiunile împotriva Rusiei să fie înăsprite și mai mult.

Legea din Rusia cu privire la «fake»-urile despre războiul din Ucraina a fost extinsă. Cei de la Kremlin au declarat că aud opiniile cetățenilor Rusiei care se declară împotriva războiului, dar aceștia sunt în minoritate. Potrivit datelor Kremlinului, 75 la sută din ruși susțin operațiunea militară din Ucraina.

UE și Moldova

În calea sa spre UE, Moldova va trebui să parcurgă aceleași etape de integrare ca și alte țări. UE monitorizează cu strictețe respectarea regulilor de aderare la UE, a declarat Șeful Delegației UE în Moldova Jānis Mažeiks, comentând cererea Moldovei de aderare la UE. Referindu-se la Transnistria, oficialul a menționat că UE stabilește relații cu Moldova în baza recunoașterii integrității teritoriale a țării.

România, Germania și Franța au inițiat crearea «Platformei de sprijin pentru Republica Moldova» și au chemat comunitatea internațională să acorde ajutor Moldovei să depășească criza umanitară și cea economică. Este vorba despre donațiile care vor sprijini Chișinăul în criza refugiaților, precum și în consolidarea economiei și a energeticii.

Moldova și războiul

Elveția va acorda Moldovei 1,9 milioane de euro pentru gestionarea fluxului de refugiați. Anunțul a fost făcut de către președintele Confederației Elvețiene Ignazio Cassis, în urma întrevederii cu președintele Maia Sandu la Chișinău. Cassis a mai spus că Asociația Europeană a Liberului Schimb (din care fac parte Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein) examinează oportunitatea semnării unui acord de liber schimb cu Republica Moldova. În același timp, cei doi președinți au comunicat că Ambasada Elveției la Kiev se va transfera temporar la Chișinău.

OMS a promis Moldovei 2 milioane de euro pentru soluționarea crizei migranților provocate de războiul din Ucraina. Potrivit datelor Chișinăului, peste 1,3 milioane de refugiați ucraineni au solicitat asistență medicală în Moldova, 400 de persoane dintre acestea au fost internate. Moldova speră că va acoperi aceste cheltuieli cu ajutorul partenerilor externi.

Refugiații

Odessa a devenit un punct de tranzit pentru mulți ucraineni care fug din calea războiului. De aici, ei pleacă în țările din Occident sau în Moldova. Istoriile câtorva refugiați — în noul reportaj NM de la Odessa «Обстановка — война» («Atmosfera — e război»).

Transnistria

Despre alertele cu bombă în Transnistria s-a anunțat și marți. De data aceasta, persoane necunoscute au anunțat despre dispozitive explozibile amplasate în centrele comerciale din Râbnița. Luni, persoane necunoscute au anunțat despre «bombe» în școlile din stânga Nistrului și au cerut eliberarea regiunii transnistrene de «ocupația rusă». Ce se știe despre toate acestea și ce declară în acest sens cei de la Tiraspol și Chișinău — aflați din articolul «Бомбы» в школах и торговых центрах” («Bombe în școli și în centrele comerciale»).

Gazele naturale

«Moldovagaz» a anunțat că în luna aprilie, prețul de achiziție al gazelor naturale rusești ar putea depăși 1000 de dolari pentru o mie de metri cubi. Cauzele — modificarea formulei de calcul a prețului în perioada caldă a anului și prețurile record la gazele naturale în Europa. Cei de la «Moldovagaz» nu au precizat dacă acest lucru se va răsfrânge asupra tarifului. Însă în noul tarif la gazele naturale, care a fost aprobat în luna ianuarie, este inclus prețul gazelor de 620 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Guvernul a anunțat că din luna aprilie, va înceta să mai compenseze facturile consumatorilor la gazele naturale. Și au dat asigurări că cel puțin în luna aprilie, nu vor majora tariful, în pofida creșterii prețului de achiziție al gazelor naturale.

Carburanți

Carburanții s-au mai ieftinit puțin în Moldova. Prețul de achiziție cu amănuntul al benzinei Ai-95 s-a redus cu 14 bani — până la 27,26 lei pentru un litru, iar cel al motorinei — cu 15 bani, până la 26,55 lei pentru un litru.

TikTok

Războiul din Ucraina e acum peste tot: în presă, rețelele de socializare, bloguri și mesagerii. Chiar și un serviciu aparent pur de divertisment precum TikTok a fost zguduit de război. NM a prezentat în articolul «TikTok ушел на фронт» («TikTok a plecat pe front»), ce poți găsi astăzi în această aplicație populară de divertisment și ce mai e în vogă acum pe TikTok.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 23 martie

  • Ședința Guvernului.
  • Ședința Consiliului Audiovizualului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md

BNM a crescut rata de bază: urmează credite mai scumpe și prețuri mai mari? ANALIZĂ

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat rata de bază de la 5% la 6,5%. NewsMaker explică ce impact va avea această decizie asupra creditelor și prețurilor, dar și de ce hotărârea regulatorului a fost criticată.

Ce se întâmplă cu rata de bază?

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază de la 5% la 6,5%. Totodată, cu 1,5 puncte procentuale au crescut și ratele la creditele overnight – până la 8,5%, precum și la depozite – până la 4,5%. În același timp, norma rezervelor obligatorii în lei și valută a rămas neschimbată – 18% și, respectiv, 26%.

Regulatorul și-a justificat decizia prin necesitatea de a reduce presiunea inflaționistă provocată de consecințele conflictului din Orientul Mijlociu: creșterea prețurilor mondiale la resurse energetice, produse alimentare și materii prime, precum și impactul asupra prognozelor privind activitatea economică regională și politicile monetare și fiscale ale principalelor economii ale lumii.

În plus, Banca Națională și-a revizuit prognoza inflației pentru acest an, majorând-o de la 5% la 7%, iar pentru anul viitor – de la 4,5% la 5,8%.

Menționăm că Banca Națională stabilește un coridor inflaționist de 5% ±1,5%. În martie anul acesta, inflația anuală a constituit 5,81%, ceea ce este cu 0,75% mai mult decât în februarie. În primul trimestru, inflația anuală a fost de 5,24%.

Principalele riscuri inflaționiste, potrivit Băncii Naționale, sunt conflictul din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, creșterea prețurilor mondiale la produsele alimentare din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, scumpirea îngrășămintelor, precum și posibile ajustări ale tarifelor la serviciile comunale.

Vor crește ratele la credite?

Deocamdată, Banca Națională constată o scădere a ratelor dobânzilor la noile credite. Rata medie la credite este de 9,06%, iar rata medie ponderată la depozite a crescut până la 5,11%.

În cazul creditului ipotecar preferențial Prima Casă, rata dobânzii este calculată în funcție de rata medie a noilor depozite atrase pe un termn de la șase până la 12 luni. În prezent, acest indicator este de 5,57%. Totuși, în ianuarie și februarie acesta era de 5,79%, iar în martie – de 5,61%.

Expertul economic IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat că, după majorarea ratei de bază, cel mai mult se vor scumpi împrumuturile guvernamentale.

„Când crește rata de bază, băncile comerciale își majorează imediat ratele. Aici legătura este aproximativ următoarea: dacă rata a crescut cu 1,5%, atunci pentru împrumuturile guvernamentale aceasta înseamnă aproximativ plus 1%”, a explicat expertul.

De asemenea, potrivit lui, vor avea de „suferit” și creditele de consum. „Ratele la acestea nu vor crește atât de mult. Nu este ceva grav și acesta este, de fapt, scopul Băncii Naționale – ca numărul creditelor să scadă, iar numărul depozitelor să crească”, spune Ioniță.

În același timp, în opinia sa, ratele dobânzilor pentru creditarea businessului nu se vor schimba semnificativ.

Directorul centrului analitic Expert-Grup, Adrian Lupușor, consideră că este de așteptat o creștere a ratelor la valorile mobiliare de stat.

Ce se întâmplă cu inflația?

Veaceslav Ioniță prognozează pentru acest an o inflație la nivel de 7–9%. „Asupra inflației influențează mai puternic creșterea cursului valutar decât scumpirea banilor. După inflația din 2022, [când ajungea la 34,6%], și de la începutul anului 2025 [după criza energetică], acum există riscuri de creștere a prețurilor la produsele alimentare și la energie. O inflație la nivel de 7–9% este resimțită, însă pentru economia moldovenească aceasta se încadrează în limitele normalității”, a declarat Ioniță.

Referindu-se la produsele alimentare, expertul a explicat că îngrășămintele sunt produse pe bază de gaz, motiv pentru care acestea s-au scumpit semnificativ.

La rândul său, expertul economic Marin Gospodarenco a remarcat că problema este că „veniturile nu cresc întotdeauna în același ritm cu prețurile”. „Astfel, decizia BNM este o măsură de protecție, nu de confort. Banca încearcă să protejeze stabilitatea prețurilor, însă în viața de zi cu zi oamenii simt imediat reversul medaliei: bani «scumpi», creditare mai prudentă și costuri ridicate ale vieții”, a explicat expertul.

De ce a fost criticată decizia Băncii Naționale?

Potrivit lui Adrian Lupușor, nu este clar de ce măsurile de combatere a inflației se limitează doar la majorarea ratei de bază și nu sunt însoțite de o comunicare mai activă din partea BNM. „O comunicare eficientă ar fi permis chiar și o majorare mai modestă [de doar 0,5%], dacă o asemenea decizie ar fi fost însoțită de un apel clar al BNM către business și populație să nu ia decizii financiare pripite, să aștepte încheierea șocului inflaționist, care este temporar, și să nu alimenteze spirala așteptărilor. Adesea, astfel de explicații și o poziție publică activă pot fi mult mai eficiente decât majorarea mecanică a ratei”, a declarat Lupușor.

De asemenea, potrivit expertului, nu este clar de ce decizia a fost luată la două luni după începutul crizei energetice din Orientul Mijlociu. „Pentru că era evident că este vorba despre un șoc inflaționist extern, care inevitabil va provoca efecte de «runda a doua» și va amplifica așteptările inflaționiste”, a explicat Lupușor.

Acesta a îndemnat, de asemenea, Banca Națională să se ocupe mai activ de cercetări fundamentale, „pentru a înțelege mai bine legătura dintre șocurile de ofertă și așteptările inflaționiste”. „Se pare că BNM adesea exagerează cu înăsprirea politicii din teama efectelor de «runda a doua», însă pentru încrederea în politică sunt necesare dovezi empirice”, a remarcat Lupușor.

Expertul a îndemnat Banca Națională, pentru mai multă transparență, să publice procesele-verbale ale ședințelor Comitetului executiv al Băncii, astfel încât să fie clar cine a participat la luarea deciziilor și ce argumente au fost aduse.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: