Energia electrică și gazele naturale — știri bune și rele
Începem cu știrea proastă. N-a trecut nicio lună de la ultima majorare a tarifului la gazele naturale și acest subiect a revenit în discuție. Vadim Ceban, președintele «Moldovagaz», a fost nemulțumit și de majorarea precedentă a tarifului. Atunci, tariful a fost majorat până la 18,62 de lei și nu până la 24 de lei, așa cum a cerut compania. Iar acum, există și motiv pentru a solicita o nouă majorare — în luna iulie, Republica Moldova va achiziționa gaze naturale de la «Gazprom» la prețul de 980 de dolari. Este cu 100 de dolari mai mult decât în luna iunie. Și președintele «Moldovagaz» consideră că are toate temeiurile pentru a cere creșterea tarifului. Întrucât în tariful actual este inclus preț actual de achiziție — 696 de dolari pentru 1000 de metri cubi.
Deci, vin vremuri grele pentru consumatori, în special pentru cetățeni de rând care nu pot achita imediat toate facturile. Deși starea de urgență a fost prelungită în țara noastră, autoritățile au anulat interdicția privind deconectarea rău-platnicilor de la serviciile locativ-comunale. Iar aceasta înseamnă că de la 1 august, consumatorii care nu vor plăti la timp vor fi deconectați de la gazele naturale și de la energia electrică.
Apare întrebarea: și de ce este necesar regimul stării de urgență? Iată că cei din opoziția de stânga nu înțeleg acest lucru și chiar protestează. Deputatul PSRM Vasile Bolea a contestat la Curtea Constituțională decizia cu privire la prelungirea stării de urgență. Acesta consideră că nu sunt necesare niciun fel de motive pentru instituirea celei de-a cincea stări de urgență din ultimele șase luni și chiar este periculos, așa cum demonstrează exemplul altor țări.
În opinia socialistului, nu există nici criză a refugiaților, nici pericol de sistare a livrărilor de gaze naturale din Rusia. Ba mai mult, deputatul acuză guvernul că acesta nu a îndeplinit condițiile contractului cu «Gazprom» — n-a organizat la timp auditul promis la «Moldovagaz». Bolea consideră că acest lucru a provocat incertitudini în raport cu concernul rus.
Iar acum, despre cele bune. La 30 iunie, a fost lansată achiziționarea de probă de către România a energiei electrice din Ucraina prin sistemele energetice ale Republicii Moldova și Ucrainei. Acesta este rezultatul sincronizării sistemelor energetice cu UE. Deocamdată, Ucraina a început să exporte în România volume modeste — 100 MW. Dar pe viitor, intenționează să câștige circa 2 miliarde de dolari anual din exporturile de electricitate în UE.
Comercializarea energiei electrice direct din România în Republica Moldova va începe mai târziu, după ce vor fi elaborate regulile de organizare a licitațiilor.
Declarația Tiraspolului despre situația din regiune: opiniile experților
Ex-ministrul de externe din regiunea transnistreană Vladimir Iastrebceak: «Declarația Consiliului suprem a fost o reacție la declarațiile expuse la Kiev și la Chișinău. Este și declarația domnului Zelenski despre lovituri și pălmuire, și tăcerea doamnei Sandu drept răspuns. Aceste și alte câteva declarații».
Ex-viceministrul pentru reintegrare al Republicii Moldova, Alexandru Flenchea: «În primul rând, de această declarație [a Consiliului suprem al Transnistriei] ar trebui să ia cunoștință cei de la Moscova. Este un semnal că își doresc pace, că ei declară „Nu“ războiului. Cred că cei de la Kremlin ar trebui să citească atent textul [declarației] protejaților lor, așa cum se consideră, și să termine războiul».
Modernizarea armatei — va fi
Iată și banii pentru consolidarea capacității de apărare — un subiect atât de mult discutat. Consiliul European a acceptat să acorde 40 milioane de euro pentru dotarea și instruirea armatei moldovenești. Despre furnizarea de arme letale deocamdată nu se vorbește.
Chișinău: cine încă n-a transmis 6 lei pentru călătorie?
Speranțele chișinăuienilor precum că 6 lei pentru o călătorie cu transportul public de la 1 iulie este un coșmar care în curând se va destrăma nu se îndeplinesc deocamdată. Această speranță a apărut atunci când, într-o nouă încăierare cu primarul Ceban, guvernul a solicitat Curții de Apel să anuleze majorarea. Cei de la CA s-au gândit timp de trei zile, iar în ajunul zilei X, au anunțat că transmit această plângere Judecătoriei sectorului Buiucani.
Astfel, chiar de astăzi, veți putea observa în transport chipurile nemulțumite/triste ale pasagerilor.
Fermierii, îngrijorați de studiile lor
«Lipsă de respect față de o ramură strategică» — Asociația Fermierilor a apreciat astfel absorbția Universității Agrare de către Universitatea Tehnică. Asociația condusă de către ex-deputatul DA Alexandr Slusari a cerut guvernului să anuleze această inițiativă. În plus, fermierii au cerut Ministerului Agriculturii să vină cu o reacție la atentatul asupra izvorului de cunoștințe ale viitorilor fermieri.
Apropo despre Ministerul Agriculturii. Cineva a lansat zvonul precum că ministrul Viorel Gherciu intenționează să demisioneze. La rândul său, Gherciu a respins informația: nu a avut și nici nu are de gând să plece.
Cu navele și șlepurile pe Nistru și Prut
PAS propune restabilirea navigației pe aceste două râuri. Motivându-și inițiativa prin costurile scăzute ale transportului de mărfuri pe cale fluvială, partidul de la guvernare propune să fie construite cheiuri și drumuri în zonele protejate ale râurilor, dar și să fie inițiate lucrări de extracție de nisip și prundiș, pentru a adânci canalul de navigație.
Ecologiștii s-au pronunțat strict împotrivă. Ilia Trombițki, președintele Asociației Păstrătorilor Râului Nistru ECO-TIRAS, consideră că lucrările de curățare a râurilor vor avea un impact negativ asupra ecosistemului râurilor. «Nisipul și prundișul din Nistru și Prut sunt un filtru natural al apei fluviale». De ce e nevoie de relansarea navigației și de ce nu trebuie să se facă acest lucru — aflați din articolul «В Молдове хотят возродить судоходство по Днестру и Пруту. Кто и почему против» («În Moldova, se dorește relansarea navigației pe Nistru și Prut. Cine și de ce este împotrivă»).
Și despre ceea ce va fi astăzi, 1 iulie
- Curtea de Conturi va studia auditul rapoartelor financiare ale MAI.
- Ședința Consiliului Audiovizualului. Va fi examinată, printre altele, veridicitatea informării de către unele posturi de televiziune.
- Conferința de presă a ministrului educației. Acesta va vorbi despre modernizarea instituțiilor universitare din țară.