Dezinformare VS «lovitură asupra populației vorbitoare de limba rusă»
În weekend și luni, 19 decembrie, în Moldova și în Rusia s-a vorbit despre decizia Comisiei pentru Situații Excepționale de a suspenda licența de emisie a șase posturi de televiziune (4 din 6 aparțin lui Șor și persoanelor din anturajul acestuia). Și pentru că toate cele șase canale au emis inclusiv în limba rusă (…), un act de cenzură politică fără precedent, o profanare a principiului pluralismului«. Și guvernarea a comentat această hotărâre. Pe scurt: opinia autorităților poate fi rezumată la poziția ministrului justiției Litvinenco, care a subliniat că «libertatea de exprimare este una, propaganda este cu totul altceva. (…) Statul nu doar că este în drept, ci este chiar obligat să reacționeze».
Reprezentanții postului de televiziune RTR Moldova au declarat deja că au contestat această decizie în instanță, iar emisiunile care erau difuzate la RTR Moldova pot fi vizionate deocamdată la Cinema 1.
Nici deputații APG nu sunt de acord cu decizia comisiei, aceștia publicând pe site-ul oficial o declarație în care au menționat că «cele șase posturi de televiziune închise pot continua să emită pe teritoriul Găgăuziei» (ce-i drept, mai târziu, au retras această frază din adresarea lor). Bașcanul autonomiei Vlah a declarat chiar că această decizie «este o provocare gravă pentru un stat de drept, pentru democrație și libertatea de exprimare». Aceasta a mai remarcat că așteaptă «o reacție a instituțiilor internaționale».
Și doar luni, președintele Consiliului Audiovizualului a susținut o conferință de presă în care a spus, de ce s-a luat o asemenea decizie. Potrivit afirmațiilor sale, toate cele șase posturi de televiziune au primit în repetate rânduri avertismente și amenzi pentru încălcarea prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale. Și a vorbit detaliat despre acestea. Totodată, a precizat că printre canalele care au fost sancționate «se regăsesc posturi cu programe locale, în limba română, prin urmare, nu este vorba, sub nicio formă, despre o luptă contra limbii ruse».
Probabil, dacă o asemenea conferință de presă ar fi fost organizată înainte de decizia de vineri a Comisiei pentru Situații Excepționale (decizia a fost publicată după ora 20), cetățenii ar fi avut mai puține întrebări despre legalitatea și cauzele acestei hotărâri.
Se pare însă că asta nu e tot. În aceeași zi, luni, deputatul PAS Mariana declarat că guvernarea nu are de gând să se oprească: «Trebuie să construim un zid între țara noastră și dictatura și dezinformarea promovată de Kremlin», a scris acesta pe Facebook.
Apropo, Comisia de la Veneția a comentat deja verificarea constituționalității acțiunilor partidului «Șor». Pe scurt: statul trebuie să instituie măsuri restrictive, inclusiv să interzică partide, dar numai prin respectarea Constituției Moldovei.
Ar putea Rusia să atace Moldova?
În același timp, în Moldova au reapărut discuțiile despre război și despre un posibil atac al Rusiei. Șeful SIS Musteață a declarat că «întrebarea nu este dacă Federația Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie un pic mai târziu, martie, aprilie», și totul, pentru a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană.
Ce-i drept, în aceeași zi, serviciul de presă al SIS s-a grăbit să precizeze că afirmațiile directorului sunt unul dintre scenarii, care depinde de modul în care vor continua acțiunile militare în Ucraina: «obiectivul Rusiei de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistreană este unul valabil și azi, iar o nouă ofensivă a Rusiei spre această direcție ar putea avea loc în anul 2023».
Cu alte cuvinte, este același scenariu pe care autoritățile l-au admis încă la începutul primăverii 2022.
Spre deosebire de șeful SIS din Moldova, ministrul de externe al României, care se află zilele acestea într-o vizită oficială în țara noastră, nu vede riscuri pentru Moldova și, potrivit afirmațiilor sale, el niciodată «nu speculează pe subiectul situațiilor ipotetice»: «Războiul pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei nu are succes. Vedem Rusia în defensivă, vedem Ucraina într-o poziție destul de bună în teatrul de operațiuni», consideră oficialul.
Ce ați putea să citiți?
Cea mai mare organizație religioasă din Moldova — Biserica ortodoxă moldovenească — încă face parte din componența Bisericii ortodoxe ruse cu centrul la Moscova și se subordonează patriarhului Moscovei și al întregii Rusii Kirill. Iar noi am clarificat, cum corelează poziția bisericii moldovenești față de războiul din Ucraina cu Moscova, ce cred, de fapt, preoții despre ceea ce se întâmplă, dacă biserica mai poate influența opinia cetățenilor Moldovei și cum folosește această resursă.
Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi
- La ora 10:00, va începe Conferința «Prevenirea și diminuarea corupției în sistemul de învățământ din Moldova. Propuneri pentru noua strategie anticorupție».
- La ora 13:00 vor începe consultările publice organizate de Comisia protecție socială, sănătate și familie în privința unui proiect de lege, care prevede trecerea spitalelor raionale în subordinea Ministerului Sănătății.
