NM espresso

NM Espresso: despre protestatarii agresivi, riscurile încetinirii ritmurilor de integrare în UE și despre zborurile spre Rusia

Natalia Titova
| 21 septembrie, 2022
08:22

«Orașul schimbărilor» și noul protest al lui Șor

Prima noapte a protestatarilor din centrul capitalei a rămas în urmă. Conduși de deputatul fugar Șor, care se află undeva pe litoralul cald al Israelului, aceștia, potrivit afirmațiilor lui Șor, pledează pentru «o viață bogată și frumoasă în Moldova». Ce-i drept, deocamdată în corturi și pe saltele de cauciuc, cu fumuar și wc direct pe trotuar. De dimineață, poliția a numit un astfel de comportament ca fiind «neadecvat» și «antisocial», iar mai târziu — și «agresiv». O protestatară a atacat o femeie polițist care asigura ordinea în orășelul de corturi, numit cu mândrie «Orașul schimbărilor». Dar oare ne dorim noi astfel de schimbări?

Organizatorii protestelor susțin că orașul corturilor se va menține atâta timp cât va fi nevoie pentru a da jos această guvernare. Iar pentru ca procesul să accelereze, urmează un nou protest la 25 septembrie, cu Șor la televizor, care «este mereu alături de protestatari». Apropo, ministrul justiției Litvinenco a declarat deja că Șor folosește oamenii care se află la limita sărăciei cu banii pe care i-a furat chiar de la aceștia și ar putea fi tras la răspundere nu doar pentru furtul miliardului, dar și pentru tentativa de a destabiliza situația din țară și amenințarea la adresa securității.

Apropo, aceiași oameni, potrivit organizatorilor protestului, «adună câte 30 de lei pentru a plăti microbuzul și pentru a ajunge la Chișinău». Însă cât costă, în realitate, organizarea protestului, cazarea și alimentarea protestatarilor — nu se știe. Dar se știe că pentru promovarea protestului pe Facebook s-au cheltuit peste 7 000 de euro.

Viitorul care este foarte aproape

Despre schimbări, dar deja de alt gen, s-a vorbit și la New York, unde se află într-o vizită președintele Republicii Moldova Sandu și vicepremierul și ministrul de externe Popescu.

Șefa statului a avut deja o întrevedere cu secretarul general al NATO, cu care a discutat despre securitatea din regiune și despre riscurile pentru Republica Moldova, precum și cu Samantha Power, administrator USAID, cu care a vorbit despre extinderea și diversificarea cooperării și despre problemele Republicii Moldova din energetică, justiție, agricultură și economie.

Și Siegfried Mureșan, deputatul Parlamentului European, a vorbit despre schimbările din Republica Moldova. Oficialul afirmă că dacă Republica Moldova va progresa în implementarea reformelor, chiar anul viitor ar putea începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Și a avertizat:

«Dacă în Republica Moldova vor veni la guvernare oameni politici, așa cum au fost în trecut, care nu-și respectă angajamentele și încearcă să inducă în eroare partenerii Republicii Moldova, nu va exista încredere și ritmul aderării va fi încetinit».

Despre viitorul european a vorbit și premierul Gavrilița, care a anunțat despre crearea Fondului de accelerare și creștere a economiei Moldovei (FACEM). Anul curent, au fost alocate 70 milioane de lei în aceste scopuri, iar în următorii ani, guvernul intenționează să majoreze capitalul FACEM până la 2,7 miliarde de lei.

Relațiile cu Rusia: gazele naturale și reluarea curselor aeriene

De la discuțiile despre viitor, să trecem la problemele stringente: încălzirea și gazele naturale. Ieri, 20 septembrie, a fost ziua de plată pentru gazele naturale consumate în prima jumătate a lunii septembrie. Republica Moldova datorează deja «Gazprom»-ului 35,89 milioane de dolari, dar a plătit doar 2 milioane de dolari. Anterior, «Gazprom» a declarat deja că mizează pe îndeplinirea obligațiilor contractuale de către Republica Moldova. În caz contrar, conform aceluiași contract, robinetul ar putea fi închis.

Apropo, primind scrisorile de acreditare de la ambasadorul nostru, președintele Rusiei a declarat că «în problemele ce țin de securitatea energetică a Republicii Moldova, partea rusă acționează în strictă conformitate cu toate acordurile». Și, bineînțeles, a amintit despre faptul că «Rusia a fost mereu o garanție a reglementării conflictului transnistrean».

Și încă ceva. În timpul apropiat, va fi totuși mai simplu de zburat spre Rusia. Compania Air Moldova a anunțat lansarea cursei Chișinău-Erevan. De notat că operatorul aerian este partenerul «Aeroflot»-ului din Rusia (compania aeriană efectuează cel puțin câte trei curse în fiecare zi spre/din Moscova la Erevan), de aceea Air Moldova va putea să vândă bilete în Rusia cu escală în Erevan.

Ce ați putea viziona?

NewsMaker continuă proiectul special «Citește, Moldova !». Noi vorbim, în două limbi, despre lectură și despre cărțile preferate. Și astăzi, vă propunem să citiți împreună cu activista Victoria Boțan, membră a Asociației «Motivație», un fragment din «Scrisoarea III» de Mihai Eminescu. Vizionați (și citiți) împreună cu noi.

Pe scurt despre ceea ce va fi astăzi

Președintele Republicii Moldova va ține un discurs la Adunarea Generală a ONU.
La ora 11:00, va avea loc lansarea programului național «Familia».
La ora 13:00, va avea loc o nouă ședință a CEC, în cadrul căreia va fi examinată chestiunea privind organizarea alegerilor locale planificate pentru ziua de 16 octombrie, în unele localități ale Republicii Moldova.
Un segment din strada Tighina din centrul Chișinăului va fi blocat pentru o perioadă de o lună, de aceea vor fi modificate traseele autobuzelor nr. 24, 31, 38, 39.

espresso, protestatari, rusia, top, zboruti

Știri similare

Politică

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Video

(VIDEO) Guțul folosește apă murdară/Moldova oferă reducere Ucrainei/Tiraspolul ascunde un fugar polonez?

Viață

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Ana-Maria Dolghii
| 12 august, 2026
19:17

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

„Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

„Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

„Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

„Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

„Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.