bbc.com

NM Espresso: despre scumpirea energiei electrice în Moldova, vizita la Kiev a trei premieri din UE și despre creșterea prețurilor în lume

Războiul din Ucraina

Legea marțială a fost prelungită în Ucraina până la 25 aprilie. În ultimele 24 de ore, au continuat luptele pentru Harkov. Primarul localității Izium (regiunea Harkov) a anunțat despre o catastrofă umanitară în oraș. La Kiev au răsunat mai multe explozii, în oraș a fost instituită «ora marțială» pe o perioadă de 48 de ore. De la începutul războiului, populației civile din Ucraina i-au fost distribuite zeci de mii de arme de foc. MAI al Ucrainei a anunțat că toți cetățenii se pot adresa către secțiile de poliție pentru a primi arme. De când a izbucnit războiul din Ucraina, cinci jurnaliști, inclusiv doi străini, și-au pierdut viața.

Prim-miniștrii Poloniei, Cehiei și Sloveniei au ajuns la Kiev în seara de 15 martie. Scopul vizitei — «de a confirma sprijinul fără echivoc al UE pentru suveranitatea și independența Ucrainei, precum și pentru a prezenta un pachet de sprijin cetățenii Ucrainei». La fel, UE a anunțat cel de-al patrulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acesta prevede interzicerea exporturilor obiectelor de lux în Rusia și extinderea listei persoanelor care cad sub incidența sancțiunilor.

Iar SUA și-au exprimat «profunda îngrijorare în legătură cu actuala apropiere dintre China de Rusia». Washingtonul a avertizat Beijingul în privința asistenței militare și economice pentru Rusia. Și au acordat Ucrainei asistență în valoare de 13,6 miliarde de dolari.

Cronologia evenimentelor din 15 martie — în transmisiunea video «Războiul din Ucraina. Ziua 20».

Refugiați

Potrivit informațiilor ONU, 3 milioane de refugiați au plecat din Ucraina de la începutul războiului. Moldova a găzduit peste 100 de mii dintre aceștia. Avocata Tatiana Chebac trăiește deja de trei săptămâni într-un cort de la punctul de trecere a frontierei Palanca. Ea a povestit în articolul «Тут своя жизнь: люди рождаются, умирают, влюбляются» («Aici e viața lor: oamenii se nasc, mor, se îndrăgostesc»), ce s-a schimbat acolo în această perioadă, de ce numărul de cereri de azil este mai mare și de ce refugiații nu au nevoie de milă. Iar în materialul video din Odessa «А потом в дом прилетел снаряд» («Apoi un obuz a ajuns în casă»), noi am relatat, cum acest oraș a devenit un punct de tranzit pentru mai mulți locuitori ai raioanelor de est ale Ucrainei, unde este război.

Guvernul Moldovei va transfera 21,3 milioane de lei autorităților locale pentru acordarea de ajutor refugiaților din Ucraina. Aceste fonduri sunt donații din partea populației și a mediului de afaceri, colectate de către autorități. La fel, prin decizia autorităților, refugiații ucraineni vor putea să învețe gratuit în universitățile din Moldova. Însă acest lucru se referă doar la cetățenii Ucrainei. Peste 600 de copii ai refugiaților ucraineni au depus cerere pentru a învăța în liceele din Moldova. Cum se adaptează copiii ucraineni în școlile din Moldova, cu ce probleme și riscuri ar putea ei să se confrunte și cum acestea pot fi evitate — aflați din articolul NM «Дети из Украины пошли в школы Молдовы» («Copiii din Ucraina vor învăța în școlile din Moldova»).

Energia electrică

Tarifele la energia electrică ar putea fi majorate în Moldova de la 1 aprilie: pentru consumatorii Premier Energy (sudul și centrul țării) — de la 1,51 lei până la 2,17 lei pentru 1 kWh, pentru consumatorii FEE Nord — de la 2,08 lei până la 2,51 lei pentru 1 kWh. Aceste calcule au fost prezentate de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

Carburanți

Carburanții continuă să se scumpească în Moldova: prețul de achiziție cu amănuntul al benzinei Ai-95 a crescut până la 27,72 lei pentru un litru (cu 13 bani), cel al motorinei — până la 26,91 lei pentru un litru (cu 28 de bani).

Prețuri

Banca Mondială a avertizat în privința creșterii bruște a prețurilor la produsele alimentare din cauza războiului din Ucraina și a sancțiunilor împotriva Rusiei. Acestea afectează întreaga economie mondială, însă va lovi în mod special asupra țărilor sărace, au menționat cei de la BM.

CCM

Curtea Constituțională din Moldova (CCM) a aprobat simplificarea procedurii de confiscare a averii funcționarilor acuzați de îmbogățire ilicită și de corupție. În același timp, cei de la CCM au remarcat că pentru aceasta, nu sunt necesare modificări în Constituție, așa cum a propus PAS. «De astăzi, sistemul justiției a obținut toate instrumentele necesare pentru a-i penaliza pe cei care s-au îmbogățit din activități ilegale», a menționat președintele Maia Sandu comentând decizia CCM.

Fără vize

Intrarea liberă sau printr-o procedură simplificată va fi posibilă cu pașaportul moldovenesc în 121 de țări. Însă multe direcții care sunt solicitate în Moldova, inclusiv cele turistice, rămân prea puțin accesibile din cauza regimului de vize. Cei de la MAEIE au comunicat pentru NM, care sunt țările cu care Moldova negociază în privința regimului fără vize și de ce astfel de negocieri nu se poartă, de exemplu, cu SUA.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 16 martie

  • Președintele României va sosi în vizită la Chișinău.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc. 

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: