bbc.com

NM Espresso: despre scumpirea energiei electrice în Moldova, vizita la Kiev a trei premieri din UE și despre creșterea prețurilor în lume

Războiul din Ucraina

Legea marțială a fost prelungită în Ucraina până la 25 aprilie. În ultimele 24 de ore, au continuat luptele pentru Harkov. Primarul localității Izium (regiunea Harkov) a anunțat despre o catastrofă umanitară în oraș. La Kiev au răsunat mai multe explozii, în oraș a fost instituită «ora marțială» pe o perioadă de 48 de ore. De la începutul războiului, populației civile din Ucraina i-au fost distribuite zeci de mii de arme de foc. MAI al Ucrainei a anunțat că toți cetățenii se pot adresa către secțiile de poliție pentru a primi arme. De când a izbucnit războiul din Ucraina, cinci jurnaliști, inclusiv doi străini, și-au pierdut viața.

Prim-miniștrii Poloniei, Cehiei și Sloveniei au ajuns la Kiev în seara de 15 martie. Scopul vizitei — «de a confirma sprijinul fără echivoc al UE pentru suveranitatea și independența Ucrainei, precum și pentru a prezenta un pachet de sprijin cetățenii Ucrainei». La fel, UE a anunțat cel de-al patrulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acesta prevede interzicerea exporturilor obiectelor de lux în Rusia și extinderea listei persoanelor care cad sub incidența sancțiunilor.

Iar SUA și-au exprimat «profunda îngrijorare în legătură cu actuala apropiere dintre China de Rusia». Washingtonul a avertizat Beijingul în privința asistenței militare și economice pentru Rusia. Și au acordat Ucrainei asistență în valoare de 13,6 miliarde de dolari.

Cronologia evenimentelor din 15 martie — în transmisiunea video «Războiul din Ucraina. Ziua 20».

Refugiați

Potrivit informațiilor ONU, 3 milioane de refugiați au plecat din Ucraina de la începutul războiului. Moldova a găzduit peste 100 de mii dintre aceștia. Avocata Tatiana Chebac trăiește deja de trei săptămâni într-un cort de la punctul de trecere a frontierei Palanca. Ea a povestit în articolul «Тут своя жизнь: люди рождаются, умирают, влюбляются» («Aici e viața lor: oamenii se nasc, mor, se îndrăgostesc»), ce s-a schimbat acolo în această perioadă, de ce numărul de cereri de azil este mai mare și de ce refugiații nu au nevoie de milă. Iar în materialul video din Odessa «А потом в дом прилетел снаряд» («Apoi un obuz a ajuns în casă»), noi am relatat, cum acest oraș a devenit un punct de tranzit pentru mai mulți locuitori ai raioanelor de est ale Ucrainei, unde este război.

Guvernul Moldovei va transfera 21,3 milioane de lei autorităților locale pentru acordarea de ajutor refugiaților din Ucraina. Aceste fonduri sunt donații din partea populației și a mediului de afaceri, colectate de către autorități. La fel, prin decizia autorităților, refugiații ucraineni vor putea să învețe gratuit în universitățile din Moldova. Însă acest lucru se referă doar la cetățenii Ucrainei. Peste 600 de copii ai refugiaților ucraineni au depus cerere pentru a învăța în liceele din Moldova. Cum se adaptează copiii ucraineni în școlile din Moldova, cu ce probleme și riscuri ar putea ei să se confrunte și cum acestea pot fi evitate — aflați din articolul NM «Дети из Украины пошли в школы Молдовы» («Copiii din Ucraina vor învăța în școlile din Moldova»).

Energia electrică

Tarifele la energia electrică ar putea fi majorate în Moldova de la 1 aprilie: pentru consumatorii Premier Energy (sudul și centrul țării) — de la 1,51 lei până la 2,17 lei pentru 1 kWh, pentru consumatorii FEE Nord — de la 2,08 lei până la 2,51 lei pentru 1 kWh. Aceste calcule au fost prezentate de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.

Carburanți

Carburanții continuă să se scumpească în Moldova: prețul de achiziție cu amănuntul al benzinei Ai-95 a crescut până la 27,72 lei pentru un litru (cu 13 bani), cel al motorinei — până la 26,91 lei pentru un litru (cu 28 de bani).

Prețuri

Banca Mondială a avertizat în privința creșterii bruște a prețurilor la produsele alimentare din cauza războiului din Ucraina și a sancțiunilor împotriva Rusiei. Acestea afectează întreaga economie mondială, însă va lovi în mod special asupra țărilor sărace, au menționat cei de la BM.

CCM

Curtea Constituțională din Moldova (CCM) a aprobat simplificarea procedurii de confiscare a averii funcționarilor acuzați de îmbogățire ilicită și de corupție. În același timp, cei de la CCM au remarcat că pentru aceasta, nu sunt necesare modificări în Constituție, așa cum a propus PAS. «De astăzi, sistemul justiției a obținut toate instrumentele necesare pentru a-i penaliza pe cei care s-au îmbogățit din activități ilegale», a menționat președintele Maia Sandu comentând decizia CCM.

Fără vize

Intrarea liberă sau printr-o procedură simplificată va fi posibilă cu pașaportul moldovenesc în 121 de țări. Însă multe direcții care sunt solicitate în Moldova, inclusiv cele turistice, rămân prea puțin accesibile din cauza regimului de vize. Cei de la MAEIE au comunicat pentru NM, care sunt țările cu care Moldova negociază în privința regimului fără vize și de ce astfel de negocieri nu se poartă, de exemplu, cu SUA.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 16 martie

  • Președintele României va sosi în vizită la Chișinău.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Consiliul Europei: Republica Moldova, printre statele europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare

Republica Moldova se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare, potrivit statisticilor penale anuale SPACE I pentru 2025, publicate de Consiliul Europei. Cu 245 de deținuți la 100 000 de locuitori, Republica Moldova ocupă locul al treilea în Europa, fiind depășită doar de Turcia și Azerbaidjan.

Raportul arată că la 31 ianuarie 2025, cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Turcia (458 de deținuți la 100 000 de locuitori), Azerbaidjan (271) și Republica Moldova (245). Moldova este urmată de Georgia (232), Ungaria (206) și Muntenegru (200).

În ceea ce privește gradul de ocupare a penitenciarelor, Republica Moldova se află aproape de media europeană. Sistemul penitenciar moldovenesc a raportat 87 de deținuți la 100 de locuri disponibile, în condițiile în care densitatea mediană europeană este de 89 de deținuți la 100 de locuri. Spre comparație, unele state europene se confruntă cu supraaglomerare severă, precum Franța și Turcia, cu câte 131 de deținuți la 100 de locuri.

Raportul evidențiază și faptul că Republica Moldova are una dintre cele mai tinere populații carcerale din Europa. Vârsta medie a deținuților moldoveni este de 30 de ani, cea mai scăzută dintre statele analizate, în timp ce media europeană este de 39 de ani.

Totodată, 4,2% dintre deținuții din penitenciarele moldovenești au vârsta de peste 65 de ani, un procent comparabil cu cel înregistrat în Portugalia și Norvegia.

Datele SPACE I mai arată că Republica Moldova se numără printre statele europene cu cele mai reduse proporții de deținuți străini. Aceștia reprezintă doar 1,9% din totalul populației carcerale, față de media europeană de 17%. Doar România are o pondere mai mică, de 1,1%.

Statisticile SPACE I sunt elaborate anual de Consiliul Europei și analizează evoluția populațiilor penitenciare din statele europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: