novostipmr. com

NM Espresso: despre televiziunile (ne) închise ale lui Șor, pedeapsa pentru «separatism» și despre cel mai devastator cutremur din Moldova

Delegația Moldovei, la Bruxelles 

La 7 februarie, șefa cabinetului de miniștri Gavrilița a prezentat Moldova la Bruxelles, la cea de-a 7-a reuniune a Consiliului de Asociere Moldova — Uniunea Europeană. Ea a avut o întrevedere cu Charles Michel, președintele Consiliului European. Ca și până acum, părțile au discutat despre crizele cu care ne confruntăm, pericolele la adresa securității și resursele limitate ale Moldovei.

De remarcat că în aceste zile, la Bruxelles se vorbește adesea despre Moldova. Astfel, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a comentat declarațiile lui Lavrov despre faptul că Occidentul încearcă să transforme Moldova în «anti-Rusia»: «Este păcat că domnul Lavrov, care a fost cândva un diplomat respectat, merge pe această cale. Aceste declarații îl discreditează din punct de vedere intelectual».

În timp ce reprezentanții Moldovei se întâlnesc cu reprezentanții UE la Bruxelles, opoziția moldovenească se întâlnește cu diplomații europeni acasă, la Chișinău. Cei din Partidul Socialiștilor au comunicat că s-au întâlnit cu ambasadorii Germaniei și Franței. Bineînțeles, s-au plâns acestora de acțiunile autorităților în ce privește implementarea reformei justiției, «practica nedemocratică în reformarea Codului electoral și subordonarea politică a mass-media». De notat că versiunile ambasadelor despre această întâlnire încă nu au fost publicate.

Dar să revenim la mass-media. Câteva zeci de reprezentanți ai organizației social-politice «Mișcare pentru popor», ai cărei fondatori sunt activiștii partidului «Șor» (sunt aceiași care au înființat, vara trecută, o mișcare cu o denumire la fel de promițătoare — «Viață nouă») și alți politicieni, au organizat un flashmob lângă sediul «Teleradio Moldova». Aceștia au acuzat respectivul post de televiziune de reflectarea unilaterală a evenimentelor din Moldova și au cerut ca acțiunea de astăzi să fie difuzată (acest lucru a fost posibil?). Într-un comentariu pentru NM, directorul companiei a respins toate acuzațiile de cenzură și a declarat că «știrea despre flashmob va fi difuzată în unul dintre buletinele de știri». Și da, posturile de televiziune închise evită cu succes interdicțiile, iar unele programe de-ale acestora pot fi vizionate la tv, ca și până acum.


Cine va fi pedepsit pentru separatism?

Deputații parlamentului au votat încă la 2 februarie, în lectură finală, modificările Codului penal, care conține și articolul «Separatism». Însă chiar și peste o săptămână, acesta continuă să fie discutat pe larg în Moldova. Cei de la Tiraspol au declarat deja că au pregătit o declarație pentru garanții și intermediarii la negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean și au promis că «vor utiliza toate metodele pentru a soluționa această situație pe cale pașnică». Și la Chișinău se vorbește despre «calea pașnică de soluționare a conflictului», dar… noul articol ar putea deveni și «un suport în procesul de negocieri», dar «ar putea provoca dificultăți în negocieri». Cu alte cuvinte, nu-i chiar atât de simplu. Cum — citiți în investigația NM.

De la politică — la economie. Oricare ar fi retorica Tiraspolului, producătorii din stânga Nistrului se orientează tot mai mult spre piețele europene. Astfel, în anul 2022, exporturile din regiune în țările UE au constituit 67,1% (în top-5 țări UE: România, Polonia, Italia, Germania și Slovacia).


Tragedia din Turcia și Siria 

Pe tot parcursul zilei de ieri, salvatorii au continuat să curățe dărâmăturile și să-i salveze pe cei care au supraviețuit. E imposibil să vezi fără lacrimi imaginile sinistre din Siria și din Turcia: o femeie din Aleppo a născut sub ruine și micuțul a rămas orfan, un tată stă lângă fiica îngropată de vie — aceasta nu a putut fi salvată… E imposibil să ne imaginăm, câte tragedii din astea mai sunt.

Spre seară, numărul victimelor cutremurelor din Turcia a crescut până la 5434 de persoane, 31777 de persoane au fost rănite, în Siria s-au înregistrat 1712 victime, dar, potrivit datelor OMS, numărul celor care și-au pierdut viața ar putea depăși 20 mii de persoane.

Arhiva Națională a Moldovei a decis să prezinte, cum a fost cel mai devastator cutremur din regiunea noastră. Atunci, la 10 noiembrie 1940, în România s-a produs cel mai puternic seism din istoria contemporană a țării (magnitudinea de 7,4 grade, durata — 45 de secunde). Cutremurul a provocat circa o mie de victime, alte patru mii de persoane au fost rănite.


Pe scurt, despre alte știri 

Banca Națională a Moldovei a scăzut rata de bază cu 3%. S-a redus cu 3% și rata dobânzii la depozitul overnight și la împrumuturile overnight — până la 15% și, respectiv, 19%.

«Premier Energy» nu va deconecta deocamdată «Apă-Canal Chișinău»de la energia electrică. Compania și întreprinderea municipală poartă negocieri în privința datoriei.

«Poșta Moldovei» va trimite o comisie specială la Basarabeasca, pentru a evalua starea oficiului poștal din localitate. Anterior, noi am relatat despre starea deplorabilă a clădirii.


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

Delegația Moldovei, în frunte cu premierul Gavrilița, se va afla în continuare la Bruxelles, unde prim-ministrul va avea noi întrevederi cu lideri ai UE. Cu această ocazie, ședința guvernului care, de regulă, se organizează în zilele de miercuri, va avea loc joi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: