kremlin.ru

NM‌ ‌Espresso:‌ ‌Despre‌ ‌„urmărirea”‌ ‌lui‌ ‌Plahotniuc,‌ ‌bătălia‌ ‌pentru‌ ‌diasporă‌ ‌și‌ ‌noile‌ ‌promisiuni‌ ‌ale‌ ‌ Kremlinului‌

Epidemia: situația

319 persoane din Moldova au fost diagnosticate astăzi cu coronavirus. Două cazuri din acestea au fost «importate» din Franța și România. Totodată, în ultimele 24 de ore, COVID-19 a fost depistat la alți 29 de lucrători medicali. Astfel, numărul total al persoanelor din țara noastră care s-au contaminat de la începutul pandemiei a ajuns până la 51 194, peste 38 de mii dintre ele s-au însănătoșit.

14 persoane au decedat din cauza coronavirusului în ultimele 24 de ore. Numărul total al victimelor COVID a crescut astfel până la 1301 persoane. Alți peste 700 de pacienți sunt în stare gravă. Printre victimele coronavirusului a fost și medicul neurolog Liudmila Smirnova de la Institutul Mamei și Copilului.

Între timp, președintele Igor Dodon a anunțat că guvernul nu va introduce noi restricții privind activitatea antreprenorilor și nu va sista procesul de studii în instituțiile de învățământ din cauza coronavirusului. Potrivit afirmațiilor sale, în prezent, spitalele fac față situației epidemiologice.

Alegerile prezidențiale: pregătire intensivă

Ultima sută de metri înainte de lansarea campaniei electorale: la 28 septembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) l-a înregistrat pe Igor Dodon în calitate de candidat la alegerile prezidențiale. De notat că el concurează în calitate de candidat independent, dar se bazează pe susținerea Partidului Socialiștilor.

În schimb, Andrian Candu, liderul Partidului Pro Moldova, nu a reușit să devină candidat la alegerile prezidențiale. Curtea de Apel Chișinău a lăsat în vigoare decizia CEC care a refuzat să-l înregistreze.

Și alegătorii pot să se pregătească de alegeri. Preturile de sector din municipiul Chișinău vor prelungi orarul de lucru al registratorilor până la ora 19.00, pentru ca locuitorii capitalei, care doresc să voteze la alegeri în altă parte decât la locul de reședință, să reușească să depună cererile după serviciu. Înregistrarea se poate face până la 1 octombrie inclusiv.

Și locuitorii din Transnistria vor putea vota la alegerile prezidențiale. CEC a anunțat despre deschiderea a 42 de secții de votare în Moldova, care îi vor accepta pe transnistreni.

Dar subiectul principal al agendei electorale din ultimele săptămâni a devenit participarea la votare a diasporei. Opoziția acuză guvernarea de încercarea de a falsifica alegerile din cauza deciziei CEC de a deschide mai multe secții de votare în Rusia. Socialiștii consideră că astfel, opoziția, în persoana Maiei Sandu, se pregătește să piardă alegerile prezidențiale. NM și experții au analizat, de ce politicienii polemizează atât de aprig despre votul diasporei și cum secțiile de votare din străinătate ar putea influența rezultatele alegerilor. Detalii despre aceasta — în articolul «Битва за диаспору» («Bătălia pentru diasporă»).

«Urmărirea» lui Plahotniuc

Renato Usatîi, liderul «Partidului Nostru», a anunțat că de la 10 septembrie, Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat, se află în Turcia, în Istanbul. Potrivit afirmațiilor lui Usatîi, Plahotniuc încearcă să ajungă de acolo în UE. Usatîi susține că Plahotniuc se întâlnește cu regularitate cu intermediari din partea lui Dodon. Administrația președintelui a refuzat să comenteze aceste declarații. Iar Usatîi a comunicat că a plecat «împreună cu niște prieteni spre Turcia, pentru a-l ajuta pe Plahotniuc să găsească drumul spre procuratura moldovenească».
Lucian Rogac, avocatul lui Plahotniuc, a spus că declarațiile lui Usatîi sunt neîntemeiate. Chiar dacă, potrivit site-ului Vamei și protecției frontierelor din Statele Unite, Plahotniuc într-adevăr a zburat din Miami la 28 august și a părăsit SUA.

«Urmărirea» inițiată de Usatîi încă nu s-a terminat. Seara, el a chemat Ministerul Afacerilor Interne să expedieze un demers către autoritățile Turciei, pentru a confirma locul unde se află Plahotniuc.

Dodon și Putin: noi promisiuni

În ajunul campaniei electorale, președintele Igor Dodon a avut o discuție în format videoconferință cu colegul său rus Vladimir Putin. Iar Putin a declarat că Rusia va oferi fermierilor din Moldova carburanți în valoare de 5,4 milioane de euro și că va ajuta țara noastră în combaterea coronavirusului. Deocamdată, nu a promis un vaccin.

Dosarul Sandler: detalii

Odată cu Igor Sandler, fostul director al gimnaziului internat nr. 13 din Chișinău, care a fost condamnat la 17,5 ani de închisoare pentru trafic de copii cu scopul de a fi exploatați sexual, a ieșit la libertate, prin decizie de judecată, și omul de afaceri Vladimir Drebot. Ancheta l-a considerat «cumpărător» de servicii sexuale prestate de minori. Curtea de Apel Chișinău a expediat dosarul celor doi spre reexaminare: acum, instanța va audia din nou toți martorii, inclusiv victima. Lui Sandler și Drebot nu le-am fost impusă nicio restricție privind deplasările lor. NM s-a interesat ce cred avocații ambelor părți în acest sens, cu ce s-ar putea încheia noul proces și ce preconizează să facă procuratura.

Și despre ce va fi astăzi, 29 septembrie

Consiliul Superior al Magistraturii se va întruni în ședință.
Casa Națională de Asigurări sociale va lansa un nou sistem pentru accesul cetățenilor
la contul personal.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: