Andrei Mardari | NewsMaker

CC, din nou „în prima linie a bătăliei politice”? Reacții după ce Guvernul și Parlamentul și-a desemnat candidații

Mai mulți politicieni, reprezentanți ai sistemului de justiție și partide politice au reacționat critic după ce Guvernul, Parlamentul și Consiliul Superior al Magistraturii au anunțat candidații pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Aceștia au invocat lipsa de transparență în procesul de desemnare și au acuzat partidul de guvernare de „capturarea” Înaltei Curți. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a respins acuzațiile. Potrivit ei, „toate candidaturile înaintate au competențele profesionale și pregătirea juridică necesare pentru a respecta Constituția și a-și exercita mandatul cu imparțialitate”.

CC riscă să redevină câmp de luptă politică? Ce cred juriștii

Lista candidaților propuși de Guvern și Parlament pentru funcția de judecător constituțional a fost întâmpinată cu rezerve de mai mulți juriști. Fostul ministru al Justiției și ex-președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a criticat lipsa de transparență în procesul de desemnare a candidaților.

„Cea mai gravă problemă rămâne caracterul monocolor al Curții – expresia juridică fidelă a unei guvernări monopartinice. Într-o democrație, componența unei Curți Constituționale este echilibrată deliberat de legiuitor, prin mecanisme care previn controlul acesteia de o singură forță politică. La noi, această prudență constituțională lipsește cu desăvârșire. Toamna vine cu alegeri. Dacă PAS va reuși să păstreze monopolul asupra puterii, sistemul își va continua cursul aparent liniștit. Dar dacă pierde controlul, vom intra într-un peisaj instituțional tensionat, poate exploziv: conflicte între Președinte și Parlament, blocaje, crize de legitimitate. Iar Curtea Constituțională va fi aruncată – din nou – în prima linie a bătăliei politice”, a scris fostul judecător constituțional pe rețelele de socializare.

Cu o reacție a venit și deputata neafiliată Olesea Stamate, aleasă în Parlament pe listele PAS. Menționăm că Stamate a înaintat un proiect de lege privind instituirea unui mecanism de selecție publică a judecătorilor constituționali, dar acesta a fost respins de majoritatea parlamentară în ziua în care Guvernul și Parlamentul și-au prezentat candidații.

„Regretabil. Și foarte departe de valorile pe care le-a declarat PAS la fondare și în toate campaniile electorale. Transparența, meritocrația și depolitizarea instituțiilor cheie, au rămas simple declarații. Care poate fi nivelul de încredere a cetățenilor în Curtea Constituțională când guvernarea numește unul dintre vice-președinții partidului de guvernare, judecător constituțional”, a scris fosta deputată PAS și ex-președinta Comisiei parlamentare de profil, Olesea Stamate, pe rețelele sociale.

Fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, în prezent membru al partidului condus de fostul premier Ion Chicu – PDCM – a declarat, la rândul său, că numirile propuse de guvernare ar compromite eforturile de restabilire a încrederii în sistemul de justiție.

„Doar desemnarea lui Litvinenco, cât face pentru o Curte cu adevărat independentă și credibilă. Dar sincronizarea anunțurilor Guvernului și Parlamentului cu privire la nominalizarea candidaților la funcția de judecător la Curtea Constituțională, cât de minunată și conformă valorilor democratice este. Dar dacă serios, cu nominalizările anunțate se anulează orice efort de restabilire a încrederii în justiție”, a scris fostul ministru într-o postare pe Facebook.

Avocata și fosta șefă adjunctă a CNA, Cristina Ciubotaru, a reacționat critic, la rândul său, inclusiv la concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea funcției de judecător la Curtea Constituțională, la care s-a înscris un singur candidat. Aceasta a pus la îndoială, într-o postare pe rețele, profesionalismul viitorilor judecători constituționali: „Vin alegerile…. Loialitatea politică a Curții Constituționale este de neprețuit. Cât privește profesionalismul noilor judecători constituționali – vor putea semna măcar și cu semnul crucii deciziile, numai în favoarea partidului să fie”.

Opoziția, apel către candidați: „Nu acceptați acest joc”

Desemnarea noilor candidați la Curtea Constituțională a generat reacții și în rândul politicienilor din opoziție. Partidul Național Moldovenesc, condus de Dragoș Galbur, a condamnat modul în care guvernarea a decis reînnoirea și completarea componenței Curții Constituționale. El a acuzat PAS de „capturarea instituției” și de „lipsă de transparență”. Totodată, Galbur a îndemnat judecătorii nou-numiți „să nu accepte acest joc”.

„Asistăm, practic, la instaurarea unei Curți monocolore, în care echilibrul de forțe – obligatoriu într-o democrație – este înlocuit cu fidelitatea față de un partid. Aceasta nu mai este o instituție de arbitraj constituțional, ci un instrument de control politic. (…) Moldova are nevoie de instituții independente, nu de slugi cu robă”, comunică PNM.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), condusă de Igor Munteanu, a calificat recentele numiri la Curtea Constituțională drept o demonstrație de lipsă de respect față de statul de drept și principiile democrației.

„Modul în care guvernarea PAS a decis să confirme noua componență a Curții Constituționale nu este doar regretabil, ci și profund periculos pentru viitorul statului de drept. Deciziile-cheie privind componența Curții au fost luate în absența oricărei consultări publice sau explicații detaliate. Fără nici măcar o aparență de meritocrație. Totul a fost orchestrat fără concurs deschis, într-un stil cazon, care amintește mai degrabă de execuții politice decât de numiri constituționale. E o formă de cinism greu de mascat și o dovadă de vanitate politică primejdioasă”, susține CUB.

PAS respinge acuzațiile: toate candidaturile desemnate sunt competente

Contactată de NM pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare, Acțiune și Solidaritate, Adriana Vlas, a precizat că judecătorii constituționali se numesc pentru o perioadă de 6 ani, „sunt independenți în exercitarea mandatului și se supun numai Constituției”.

„Toate candidaturile înaintate au competențele profesionale și pregătirea juridică necesare pentru a asigura în mandatul lor respectarea Constituției și a-și îndeplini funcția cu imparțialitate”, a precizat ea.

De altfel, același mesaj a fost transmis de premierul Dorin Recean și speakerul Igor Grosu, care au anunțat în ajun cei patru candidați ai Guvernului și, respectiv, ai Parlamentului, la funcția de judecător al Înaltei Curți.

Precizăm că, recent, deputatul PAS Radu Marian a declarat pentru NM că noii membri ai Curții Constituționale – mandatele cărora expiră în august – „vor fi numiți după criterii profesionale, așa încât să asigure respectarea Constituției”. Parlamentarul a respins atunci și criticile opoziției, care susține că PAS ar încerca să-și „subordoneze” Curtea Constituțională, calificând aceste afirmații drept „false”.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. 

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

Tot pe 19 iunie, premierul Dorin Recean a anunțat că Domnica Manole și Sergiu Litvinenco sunt candidaturile Guvernului pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională. Decizia va fi luată la următoarea ședință a Guvernului.

După Guvern, și Parlamentul și-a anunțat candidații pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională (CC), propunându-i pe actualii membri ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca. Potrivit șefului legislativului, Igor Grosu, cei doi întrunesc competențele profesionale necesare pentru a asigura un nou mandat în cadrul instituției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: PAS negociază o coaliție, Moldova își întărește apărarea antiaeriană, Chișinăul a sărbătorit 589 de ani

Alegeri: înregistrarea candidaților

Comisia Electorală Centrală va începe pe 20 iulie recepționarea actelor pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare. Partidele și blocurile trebuie să prezinte liste care vor include între 51 și 111 persoane, respectând echilibrul de gen de cel puțin 40% pentru fiecare sex.

PAS: coaliție

Partidul de guvernământ PAS a început negocierile privind o posibilă coaliție în viitorul Parlament. Potrivit liderului PAS, Igor Grosu, partidul este deschis la colaborare doar cu forțele care susțin integrarea europeană, excluzând orice alianță cu Partidul MAN al primarului Ion Ceban și cu «Partidul Nostru» al lui Renato Usatîi. Grosu a confirmat că va conduce lista electorală PAS, iar al doilea pe listă va fi premierul Dorin Recean.

Grosu a declarat că PAS poartă negocieri pentru o coaliție cu blocul «Împreună», dar, dintre partidele din acest bloc, doar «Platforma Demnitate și Adevăr» (DA) ia în considerare participarea în alegeri pe lista PAS. Liderul DA, Dinu Plîngău, a confirmat discuțiile, spunând că acestea durează de câteva luni și că scopul lor este «să împiedice venirea la putere a forțelor pro-ruse».

Partidul Social-Democrat European (PSDE, fostul Partid Democrat) a criticat tentativa PAS de a include reprezentanți DA pe lista sa, calificând-o nu drept o consolidare, ci o monopolizare a taberei pro-europene. PSDE consideră că «PAS caută nu o alianță autentică, ci o subordonare politică».

Răspunzând criticilor privind includerea pe listă a unor muzicieni și sportivi cunoscuți, Grosu a spus că este mai important ca un deputat să reprezinte societatea și să contribuie la dezvoltarea țării prin experiența sa, decât să știe să scrie legi.

Blocul lui Șor și sancțiunile UE

Blocul «Victorie» al lui Ilan Șor a condamnat sancțiunile UE împotriva blocului și a liderilor partidelor fondatoare. Șor a numit sancțiunile «o ingerință brutală» în alegeri și a promis că le va contesta în instanțele UE și CEDO. Anterior, intenții similare au fost anunțate de Victoria Furtună de la Partidul «Moldova Mare» și de liderul Partidului «Șansă», Alexei Lungu.

Apelul veteranilor

Veteranii războiului din Transnistria au acuzat Kremlinul și partidele pro-ruse de «declanșarea unui război hibrid» împotriva Moldovei și au cerut «retragerea necondiționată a trupelor ruse» de pe malul stâng al Nistrului.

Veteranii au cerut, de asemenea, crearea unor «alianțe internaționale de apărare pentru protejarea suveranității și cursului european al Moldovei».

Grosu le-a mulțumit veteranilor pentru sprijinul acordat direcției pro-europene a Moldovei și a promis să lupte împreună cu ei împotriva propagandei ruse și a politicienilor pro-ruși.

Ministerul Apărării: apărare antiaeriană și NATO

Ministerul Apărării a anunțat că a luat măsurile necesare pentru întărirea apărării antiaeriene, în contextul încălcării repetate a spațiului aerian de rachetele și dronele rusești. Care anume măsuri au fost luate, ministerul nu a precizat «din motive de securitate».

Potrivit presei, este vorba despre achiziția a 44 de sisteme portabile antiaeriene Piorun din Polonia.

De asemenea, ministerul a anunțat că militarii moldoveni vor participa la exercițiile NATO Agile Spirit 2025 din Georgia, alături de soldați din 13 țări, inclusiv SUA, România, Polonia și Turcia.

Vetting-ul și Drăgălin

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis că fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin, nu a trecut vetting-ul deoarece a demisionat după începerea verificărilor. Cinci din opt membri ai CSP au susținut această decizie. Alina Nesterov, membră a CSP, a propus sesizarea Curții Constituționale în privința constituționalității normelor privind demisia voluntară și vetting-ul.

Ceban și România

Ministra de externe a României, Oana Toiu, a declarat că primarului Chișinăului, Ion Ceban, i s-a interzis accesul în România și în spațiul Schengen din cauza «legăturilor complexe documentate» cu Rusia, considerate o amenințare la adresa securității naționale.

Ceban a calificat acuzațiile ca neîntemeiate și motivate politic. El a spus că nu i s-au prezentat dovezi și că interdicția este o tentativă de influențare a opiniei publice înaintea alegerilor parlamentare din Moldova.

Chișinău — 589 de ani

Ieri s-au împlinit 589 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului, într-un act al domnitorilor moldoveni Ilie și Ștefan din anul 1436, unde orașul este menționat ca o mică așezare pe rutele comerciale. Acest document vechi, scris în limba slavonă și păstrat în arhivele din Varșovia, confirmă importanța istorică a Chișinăului încă dinainte de dezvoltarea sa urbană.

Cu această ocazie, primăria a publicat fotografii cu orașul de acum o sută de ani și din prezent.

Seceta în Moldova

Situația culturilor de porumb și floarea-soarelui este «critică», potrivit Ministerului Agriculturii. Cauza — seceta prelungită și căldura extremă. Pentru a evita pierderi suplimentare din recoltă, este necesară modernizarea urgentă a sistemelor de irigare și introducerea tehnologiilor agricole moderne, a precizat ministerul.

Energetică

Hidrocentrala de la Costești ar putea să își dubleze producția de energie prin construirea unor stații eoliene și solare plutitoare cu o capacitate între 5 și 10 MW, a anunțat Ministerul Energiei. Proiectul mai prevede instalarea de acumulatoare pentru stocarea energiei, ceea ce va crește fiabilitatea și eficiența întregului complex energetic.

Teleradio-Moldova: un nou scandal

Adjuncta directorului Teleradio-Moldova, Ecaterina Covali, a demisionat. Informația a fost făcută publică de Corneliu Popovici, membru al Consiliului TRM, care a spus că Covali a fost «forțată să plece» după ce a semnalat nereguli în activitatea directorului general, Vlad Țurcanu. Popovici a acuzat conducerea de presiuni asupra «puținilor profesioniști» și a cerut demisia lui Țurcanu, dar propunerea sa nu a fost susținută de ceilalți membri ai consiliului.

Mitropolia Moldovei

Mitropolia a anunțat că va organiza un Drum al Crucii și al Pocăinței în jurul Chișinăului între 18 și 19 iulie, subliniind că evenimentul are un caracter strict religios și nu este legat de politică. Mitropolia i-a chemat pe credincioși să participe la acest eveniment anual.

Agenda zilei, 18 iulie:

13:00 — Conferință de presă a Ministerului Educației
14:00 — Ședință a Comisiei Electorale Centrale

Bună dimineața!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: