Andrei Mardari / NewsMaker

„Noi nu vom accepta jocul”. Transportatorii anunță că își vor continua protestele 

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) declară că protestele transportatorilor vor continua. Anunțul a fost făcut în data de 21 ianuarie, de Oleg Alexa, președintele Consiliului Asociației. Potrivit lui, transportatorii nu sunt de acord cu prevederile proiectului Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care propune posibilitatea stabilirii tarifelor mai mari la transportul auto de pasageri cu avizul pozitiv al consiliilor autorităților administrației publice locale. 

Oleg Alexa spune că proiectul Ministerului va îngreuna întreg procesul de implementare. „În primul rând, din proiect vedem că ministrul încearcă să transfere responsabilitatea pentru creșterea tarifului de la Minister la organele publice locale. La fel, în proiectul lor nu este indicat clar că transportatorul va putea aplica un tarif mai mare de 60 de bani cu condiția că va aduce acceptul Consiliului localității pentru care a fost deschisă ruta. Nu este corectă formularea și va îngreuna procesul de implementare”, a spus Alexa.

Totodată, potrivit lui, prevederile proiectului sunt ilegale. „Codul transportului rutier actual prevede foarte clar că Ministerul calculează și aplică tariful pentru serviciile de transport și serviciile de autogară. Ministerul nostru, timp de jumătate de an oferă ba un calcul, ba altul. Acum imaginați-vă primăriile fiecărui sat, ei ce au specialiști în transport? Da, ministrul recunoaște că vrea să crească tariful, dar dumnealui nu vrea să pună semnătura”, a spus președintele Consiliului.

Prin urmare, reprezentantul transportatorilor a declarat: „Calculele și jocul cu autoritățile publice locale înseamnă doar un lucru: acțiunile de protest ale transportatorilor vor continua. Noi nu vom accepta jocul acesta cu primăriile”, a comunicat el.

***

Potrivit IPN, în documentul publicat recent de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, pentru consultări publice, avizare și expertizare se arată că la serviciile regulate în trafic interraional, pentru categoria de confort II, vor putea fi stabilite tarife majorate până la 70 bani/km, pentru categoria de confort I – până la 80 bani/km. La serviciile regulate în trafic raional, pentru categoria de confort II – până la 90 bani/km, iar pentru categoria de confort I – până la 1 leu/km. Aceasta, pe fonul unor tarife generale de 70 bani/km pentru categoria de confort I și 60 bani/km pentru categoria de confort II.

Ultimul protest al transportatorilor a avut loc în data de 16 decembrie. Acțiunea a avut loc în Piața Marii Adunări Naționale și a fost organizată împotriva Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Transportatorii au claxonat timp de câteva minute pentru a atrage atenția autorităților. Totodată, aceștia au solicitat Ministerului efectuarea unor calcule pentru ajustarea tarifelor la călătoria cu transportul.

Un alt protest al transportatorilor auto a avut loc pe 25 noiembrie, în Piața Marii Adunări Naționale. Atunci, aceștia au acuzat guvernarea și de faptul că ar proteja scheme de corupție.

La rândul său, ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a spus că solicitările protestatarilor nu sunt justificate. „Spre exemplu, dacă la moment tariful Chișinău – Bălți este 80 MDL, ei doresc să fie 185. Un alt exemplu, Chișinău – Drochia, acum este 109 MDL, solicitarea este să fie 245 MDL. Aceste solicitări nu sunt justificate”, a declarat ministrul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: