Noi reguli pentru BNM: consultări la numirea conducerii și implicarea șefului statului la demitere

Procedura de numire a membrilor organelor de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a fost modificată. Pe 2 aprilie, Parlamentul a votat în lectura a doua un proiect în acest sens. La numirea membrilor organelor de conducere va fi necesară consultarea președintelui Parlamentului, guvernatorului BNM sau a Comisiei pentru economie, buget și finanțe, în funcție de postul pentru care este înaintată candidatura. În procedura de demitere va fi implicat și președintele Republicii Moldova.

Conform reprezentanților Parlamentului, documentul a fost elaborat de Banca Națională, sub egida Fondului Monetar Internațional, și este promovat de Ministerul Finanțelor. Modificările legislative vizează detalierea unor aspecte referitoare la componența organelor de conducere, procedura de numire și demitere a membrilor acestora, calificarea, durata mandatelor și atribuțiile lor.

Astfel, în momentul numirii membrilor organelor de conducere, este necesară consultarea președintelui Parlamentului, guvernatorului BNM sau a Comisiei pentru economie, buget și finanțe, în funcție de postul pentru care este înaintată candidatura. Va fi elaborat un aviz în care se va menționa dacă persoana propusă îndeplinește condițiile.

În procedura de demitere va fi implicat și președintele Republicii Moldova. Astfel, pe lângă demiterea cu votul a 2/3 din numărul de deputați, va fi necesară și o decizie a șefului statului.

Conform reprezentanților Parlamentului, a fost exclus din componența Consiliului de supraveghere a BNM un membru care face parte și din Comitetul executiv. Este vorba despre viceguvernatorul Băncii Naționale. În același timp, membrii Consiliului de supraveghere care nu sunt și membri ai Comitetului executiv sunt numiți în funcție pe un termen de 5 ani, iar membrii Comitetului executiv – pe un termen de 7 ani, în ambele cazuri cu posibilitatea reînnoirii mandatului. 

Alte propuneri legislative vizează atribuțiile și desfășurarea ședințelor Consiliului de supraveghere, precum și regimul rezervelor obligatorii.

Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Dispozitivele aferente Consiliului de supraveghere se vor aplica membrilor numiți după intrarea în vigoare a legii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

gov.md

Reintegrarea Transnistriei: vicepremierul Chiveri, în discuție cu ambasadorul României la Chișinău

Chișinăul și Bucureștiul continuă discuțiile privind reintegrarea regiunii transnistrene. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a avut joi, 2 aprilie, o întrevedere cu ambasadorul România în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, în cadrul căreia a fost discutat subiectul.

Biroul politici de reintegrare a transmis într-un comunicat că, în cadrul discuțiilor, oficialii au abordat un „spectru larg” de subiecte axate pe situația actuală din raioanele de est ale Republicii Moldova.

În calitate de membru al Uniunii Europene, România are un rol deosebit în promovarea sprijinului comunitar pentru atingerea dezideratului de reintegrare. De asemenea, vicepremierul a evidențiat ajutorul acordat în gestionarea crizei ecologice de pe Nistru, care a contribuit la crearea unui cadru practic pentru apropierea celor două maluri”, a comunicat instituția.

Valeriu Chiveri și Cristian-Leon Țurcanu au mai evocat deschiderea de a consolida eforturile pentru susținerea și promovarea unor politici sustenabile în beneficiul cetățenilor din localitățile amplasate în perimetrul Zonei de Securitate.

La rândul său, diplomatul a transmis, într-o postare pe Facebook, că întrevederea cu Chiveri a fost „foarte bună” și că a reafirmat disponibilitatea României de a sprijini procesul de reintegrare al regiunii transnistrene.

Reintegrarea politică, economică și socială se desfășoară într-un context regional complicat, însă România și UE sunt alături de Republica Moldova în acest proces asiduu și complex”, a menționat ambasadorul.

gov.md

Amintim că, la începutul lunii martie, în cadrul unei vizite la București, Valeriu Chiveri a mai discutat despre regiunea transnistreană și evoluțiile din procesul de reintegrare cu ministra de Externe a României, Oana Țoiu.

În ultimele luni, Chișinăul a reluat discuțiile cu administrația nerecunoscută de la Tiraspol privind reglementarea diferendului transnistrean, după o pauză de peste 15 luni. Pe 26 februarie, Valeriu Chiveri s-a întâlnit cu reprezentantul politic al părții transnistrene, Vitalii Ignatiev, la sediul Misiunii OSCE de la Tiraspol. O nouă întrevedere este programată pentru mijlocul lunii aprilie. Între timp, mai multe grupuri de lucru pe mai multe domenii poartă discuții.

De asemenea, jurnalistul Vladimir Soloviov a publicat recent un document de 14 pagini privind soluționarea conflictului, pregătit de autoritățile de la Chișinău. Acesta prevede o perioadă de tranziție în procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Potrivit documentului, controlul asupra regiunii ar urma să fie preluat temporar de o administrație internațională, care să supravegheze demilitarizarea și democratizarea regiunii transnistreană. Ulterior, ar urma ca autoritățile constituționale de la Chișinău să preia treptat controlul deplin.

Vicepremierul Valeriu Chiveri a confirmat autenticitatea documentului, dar a subliniat că acesta nu este un plan de reintegrare propriu-zis, ci un non-paper aflat în consultare cu partenerii europeni. Oficialul a precizat că este vorba despre „testarea unor idei care ar putea fi luate în calcul pe viitor” și a recunoscut că unele prevederi au fost discutate cu partenerii europeni în timpul vizitei la Bruxelles.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: