Noi reguli pentru BNM: consultări la numirea conducerii și implicarea șefului statului la demitere

Procedura de numire a membrilor organelor de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a fost modificată. Pe 2 aprilie, Parlamentul a votat în lectura a doua un proiect în acest sens. La numirea membrilor organelor de conducere va fi necesară consultarea președintelui Parlamentului, guvernatorului BNM sau a Comisiei pentru economie, buget și finanțe, în funcție de postul pentru care este înaintată candidatura. În procedura de demitere va fi implicat și președintele Republicii Moldova.

Conform reprezentanților Parlamentului, documentul a fost elaborat de Banca Națională, sub egida Fondului Monetar Internațional, și este promovat de Ministerul Finanțelor. Modificările legislative vizează detalierea unor aspecte referitoare la componența organelor de conducere, procedura de numire și demitere a membrilor acestora, calificarea, durata mandatelor și atribuțiile lor.

Astfel, în momentul numirii membrilor organelor de conducere, este necesară consultarea președintelui Parlamentului, guvernatorului BNM sau a Comisiei pentru economie, buget și finanțe, în funcție de postul pentru care este înaintată candidatura. Va fi elaborat un aviz în care se va menționa dacă persoana propusă îndeplinește condițiile.

În procedura de demitere va fi implicat și președintele Republicii Moldova. Astfel, pe lângă demiterea cu votul a 2/3 din numărul de deputați, va fi necesară și o decizie a șefului statului.

Conform reprezentanților Parlamentului, a fost exclus din componența Consiliului de supraveghere a BNM un membru care face parte și din Comitetul executiv. Este vorba despre viceguvernatorul Băncii Naționale. În același timp, membrii Consiliului de supraveghere care nu sunt și membri ai Comitetului executiv sunt numiți în funcție pe un termen de 5 ani, iar membrii Comitetului executiv – pe un termen de 7 ani, în ambele cazuri cu posibilitatea reînnoirii mandatului. 

Alte propuneri legislative vizează atribuțiile și desfășurarea ședințelor Consiliului de supraveghere, precum și regimul rezervelor obligatorii.

Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Dispozitivele aferente Consiliului de supraveghere se vor aplica membrilor numiți după intrarea în vigoare a legii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

nokta

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, îl acuză pe secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, de manipulare și răspândirea unor informații false privind reforma administrației publice locale în autonomie. Reacția vine după ce Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială ar fi blocată în Găgăuzia din cauza lipsei unei Adunări Populare „reprezentative”.

Gaidarji respinge acuzațiile și susține că, în urmă cu câteva zile, a transmis Cancelariei de Stat o solicitare oficială pentru o întrevedere cu Buzu. Potrivit acestuia, întâlnirea urma să vizeze planurile Guvernului privind amalgamarea localităților din Găgăuzia, ținând cont de statutul special al autonomiei.

Președintele Adunării Populare afirmă că solicitarea sa nu a primit răspuns și că Buzu nu ar fi manifestat deschidere pentru un dialog cu autoritățile de la Comrat.

Adunarea Populară a Găgăuziei nu refuză dialogul. Noi am făcut primul pas. Am solicitat o întrevedere și am demonstrat deschidere și responsabilitate. Cel care a ales să nu răspundă și să manipuleze este domnul Buzu”, a declarat Gaidarji.

El susține că declarațiile secretarului general al Guvernului creează în mod artificial impresia că autoritățile găgăuze se opun reformei și cooperării cu autoritățile centrale.

Gaidarji s-a adresat și premierului Vasile Tofan, precum și donatorilor externi și Delegației Uniunii Europene la Chișinău, cărora le-a cerut să ia act de poziția sa. El consideră că declarațiile lui Buzu subminează reforma și transformă Adunarea Populară și autonomia într-o „problemă”.

Amintim că, pe 11 august, Alexei Buzu a declarat că reforma administrativ-teritorială bate pasul pe loc în Găgăuzia. Secretarul general al Guvernului a menționat că, deși au existat discuții și intenții privind amalgamarea voluntară, nu au fost adoptate decizii de inițiere. Oficialul spune că următorii pași vor fi analizați după alegerea unei Adunări Populare „reprezentative”.

***

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei erau programate inițial pentru noiembrie 2025, însă au fost amânate de două ori. În prezent, scrutinul este stabilit pentru 15 noiembrie 2026, însă nu este clar dacă acesta va putea avea loc la această dată.

Incertitudinea a apărut după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare să constituie și să controleze organul electoral al autonomiei. În urma deciziei, deputații PAS au înregistrat, pe 27 iulie, un proiect de modificare a Codului electoral, care a fost aprobat ulterior în prima lectură.

Documentul prevede că alegerile pentru APG vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală și vor introduce alegerea deputaților prin sistem proporțional, pe liste de partid. Totuși, această modificare nu se va aplica scrutinului din 15 noiembrie. Pentru a respecta principiul stabilității legislației electorale, actuala componență a APG va fi aleasă în continuare în circumscripții uninominale, iar sistemul proporțional va fi aplicat abia la următoarele alegeri.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că alegerile din Găgăuzia „ar putea avea loc până la sfârșitul anului”, fără să confirme data de 15 noiembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: