Noii deputați propuși de PAS și PSRM mai așteaptă. Curtea Constituțională nu a ajuns la un consens privind validarea mandatelor

Curtea Constituțională s-a întrunit pe 28 decembrie în ședință pentru a valida două mandate de deputat – un candidat supleant de la Partidul Acțiune și Solidaritate și altul de la Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Într-un final, judecătorii au decis să amâne examinarea cauzei după ce la adoptarea hotărârii privind validarea mandatelor de deputat s-a constatat paritate de voturi. 

Doi judecători – pro, alți doi – contra 

Judecătorii Curții au avut pe agendă sesizarea privind validarea unor mandate de deputat. Comisia Electorală Centrală (CEC) a propus Curții validarea mandatelor de deputat a candidaților supleanți Ion Poia de pe lista Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Svetlana Popa de pe lista Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor.

Mandatele de deputat ale fracțiunilor au fost declarate vacante urmare a cererilor de demisie a deputaților Gheorghe Agheorghiesei de la PAS și Adrian Lebedinschi de la BCS.

În timpul ședinței, judecătoarea Liuba Șova l-a întrebat pe Alexandr Berlinschii dacă, în procesul pregătirii dosarului și sesizării, CEC a verificat condițiile de eligibilitate a candidaților. „CEC a contactat candidații supleanți. Din discuțiile telefonice, atât cu domnul Poia cât și cu doamna Popa, noi nu am constatat interdicții de a ocupa funcția de deputat”, a comunicat Berlinschii. „Comisia nu a constatat impedimente de a valida mandatele de deputat”, a adăugat ulterior reprezentantul CEC.

În continuare, Șova i-a spus reprezentantului instituției electorale că „pe site-ul oficial al autoritățile judecătorești există un dosar în privința doamnei Svetlana Popa”. „Doamna a fost recunoscută de comiterea contravenției prevăzute de Articolul 313 din Codul contravențional. Sunteți la curent cu aceste hotărâri?”, a întrebat Șova.

„Desigur că da. Așa cum este indicat și în acea hotărâre a instanței de judecată asupra doamnei Popa Svetlana este aplicată interdicția de a ocupa funcția de consilier în Consiliul Municipal Chișinău. Alte restricții în ceea ce ține de alte funcții elective nu sunt”, a răspuns Berlinschii.

Judecătorul Serghei Țurcan l-a întrebat pe Berlinschii dacă „interdicția de a ocupa funcția de consilier în CMC nu este o piedică pentru a exercita funcția de deputat”. „Noi nu am văzut impedimente”, a răspuns reprezentantul CEC.

Urmare a deliberărilor, Liuba Șova a declarat că la adoptarea hotărârii privind validarea mandatelor de deputat s-a constatat paritate de voturi. Astfel s-a decis amânarea examinării cauzei pentru data de 16 ianuarie 2024, ora 10:00.

Popa, găsită anterior vinovată de exces de putere

În septembrie 2023, socialista Svetlana Popa a fost găsită vinovată de exces de putere, a fost amendată cu 3000 lei, iar mandatul de consilier municipal a fost pus pe pauză.

Popa, cercetată pentru „exces de putere” în dosarul planurilor urbanistice zonale, a fost recunoscută vinovată de magistrații Curții de Apel Chișinău. Decizia a fost pronunțată pe 18 septembrie. Judecătorii au privat-o de dreptul de a exercita funcția de consilier în cadrul CMC pe un termen de 8 luni.

Amintim că pe 21 și 22 decembrie, Consiliul Municipal Chișinău a aprobat șase noi Planuri Urbane Zonale concomitent. În prima zi, consilierii au reușit să aprobe doar patru din cele șase documente din cauza unor dispute îndelungate între susținătorii și oponenții acestui proces. Reprezentanții partidului socialiștilor, Platformei Demnitate și Adevăr, Partidul Comuniștilor, Partidul Unității Naționale și Partidul Social Democrat European, precum și mai mulți consilieri neafiliați, au votat în favoarea planurilor. Restul au fost împotrivă, dar au fost în minoritate. Ulterior pe 28 decembrie, CNA a anunțat că va investiga legalitatea celor 6 PUZ-uri. Un demers în acest sens a fost depus de către fracțiunea PAS din CMC.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

„Avem suficienți bani”: Munteanu explică de ce Moldova a ratat creditul de circa 3 miliarde lei de la FMI

Republica Moldova dispune de suficiente resurse financiare și nu se află într-o situație de criză, motiv pentru care nu a primit ultima tranșă din programul Fondului Monetar Internațional (FMI). Explicațiile au fost oferite de premierul Alexandru Munteanu în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1. Mai mult, șeful Guvernului a negat faptul că Moldova nu a primit ultimii bani de la FMI din cauza unor probleme din justiție.

„Într-adevăr, Fondul Monetar a încercat să înțeleagă care este procesul, dar faptul că ultima tranșă n-a venit în Republica Moldova n-a fost cauzată de careva probleme pe planul de justiție, din cauza alegerilor și altor condiții mai mult subiective, iar programul expiră acum în decembrie. Uitați-vă, mesajul Fondului Monetar a fost că avem suficienți bani; noi nu avem nevoie de Fondul Monetar, fiindcă Fondul Monetar vine în situații de urgență, de crize macroeconomice și, practic, e precursor la restul programelor cu care vin donatorii bilaterali și multilaterali”, a declarat oficialul.

Alexandru Munteanu a subliniat că FMI are rolul de a analiza starea macroeconomică a unei țări și de a oferi un fel de certificare privind sănătatea economică generală.

„Deci, în cazul nostru, Fondul Monetar ne-a spus: «Voi, cred că vă descurcați, vreți un program». Eu și colegii împreună ne-am consultat și le-am spus: «Da, cu siguranță vrem să avem un program. Nu e neapărat să vină cu o finanțare, dar din punctul de vedere al unui certificat, pe care îl obținem din partea Fondului Monetar, acesta arată că ne aflăm într-o stare macroeconomică pozitivă»”, a mai explicat prim-ministrul”, a mai explicat prim-ministrul.

Săptămâna trecută, pe 17 decembrie, la încheirea vizitei sale la Chișinău, șefa Misiunii FMI, Alina Iancu a declarat că ratarea ultimei tranșe de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional este direct legată de restanțele Republicii Moldova în domeniul guvernanței, al luptei împotriva corupției și de capacitățile limitate în gestionarea banilor publici. Deși autoritățile au făcut progrese pe parcursul programului, care a durat patru ani, acestea nu au fost suficiente în etapa finală, iar unele instituții-cheie, precum Procuratura Anticorupție, au rămas fragile, potrivit acesteia.

Reprezentanții FMI, au mai spus că autoritățile de la Chișinău au reușit să încheie cu succes șase revizuiri ale programului, însă, în faza finală, nu a mai existat timp suficient pentru a recupera întârzierile în domenii-cheie.

FMI avertizează și asupra creșterii deficitului bugetar în anii următori, în contextul unor investiții publice mai mari. Potrivit Alinei Iancu, investițiile sunt necesare, însă trebuie prioritizate atent, având în vedere că Republica Moldova „rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la UE”.

Fondul a constatat probleme și în planificarea bugetară, inclusiv rectificări frecvente și realocări din bugetul neexecutat către cheltuieli curente. „Planificarea bugetară trebuie să fie făcută într-un mod mai riguros, executarea să fie făcută eficient și cu respectarea normelor juridice. Posibil ulterior să fie necesară o revizuire a normelor juridice, dar la moment trebuie să fie cel puțin respectate”, a conchis Iancu.
Concluziile detaliate ale misiunii FMI urmează să fie publicate la începutul lunii martie 2026.
***
NewsMaker a analizat anterior de ce Moldova a ratat finanțarea de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea FMI, care a fost rolul Procuraturii Anticorupție în această deciziei și din ce surse Guvernul acoperă lipsa fondurilor externe. Detalii – AICI. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: