Noii deputați propuși de PAS și PSRM mai așteaptă. Curtea Constituțională nu a ajuns la un consens privind validarea mandatelor

Curtea Constituțională s-a întrunit pe 28 decembrie în ședință pentru a valida două mandate de deputat – un candidat supleant de la Partidul Acțiune și Solidaritate și altul de la Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Într-un final, judecătorii au decis să amâne examinarea cauzei după ce la adoptarea hotărârii privind validarea mandatelor de deputat s-a constatat paritate de voturi. 

Doi judecători – pro, alți doi – contra 

Judecătorii Curții au avut pe agendă sesizarea privind validarea unor mandate de deputat. Comisia Electorală Centrală (CEC) a propus Curții validarea mandatelor de deputat a candidaților supleanți Ion Poia de pe lista Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Svetlana Popa de pe lista Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor.

Mandatele de deputat ale fracțiunilor au fost declarate vacante urmare a cererilor de demisie a deputaților Gheorghe Agheorghiesei de la PAS și Adrian Lebedinschi de la BCS.

În timpul ședinței, judecătoarea Liuba Șova l-a întrebat pe Alexandr Berlinschii dacă, în procesul pregătirii dosarului și sesizării, CEC a verificat condițiile de eligibilitate a candidaților. „CEC a contactat candidații supleanți. Din discuțiile telefonice, atât cu domnul Poia cât și cu doamna Popa, noi nu am constatat interdicții de a ocupa funcția de deputat”, a comunicat Berlinschii. „Comisia nu a constatat impedimente de a valida mandatele de deputat”, a adăugat ulterior reprezentantul CEC.

În continuare, Șova i-a spus reprezentantului instituției electorale că „pe site-ul oficial al autoritățile judecătorești există un dosar în privința doamnei Svetlana Popa”. „Doamna a fost recunoscută de comiterea contravenției prevăzute de Articolul 313 din Codul contravențional. Sunteți la curent cu aceste hotărâri?”, a întrebat Șova.

„Desigur că da. Așa cum este indicat și în acea hotărâre a instanței de judecată asupra doamnei Popa Svetlana este aplicată interdicția de a ocupa funcția de consilier în Consiliul Municipal Chișinău. Alte restricții în ceea ce ține de alte funcții elective nu sunt”, a răspuns Berlinschii.

Judecătorul Serghei Țurcan l-a întrebat pe Berlinschii dacă „interdicția de a ocupa funcția de consilier în CMC nu este o piedică pentru a exercita funcția de deputat”. „Noi nu am văzut impedimente”, a răspuns reprezentantul CEC.

Urmare a deliberărilor, Liuba Șova a declarat că la adoptarea hotărârii privind validarea mandatelor de deputat s-a constatat paritate de voturi. Astfel s-a decis amânarea examinării cauzei pentru data de 16 ianuarie 2024, ora 10:00.

Popa, găsită anterior vinovată de exces de putere

În septembrie 2023, socialista Svetlana Popa a fost găsită vinovată de exces de putere, a fost amendată cu 3000 lei, iar mandatul de consilier municipal a fost pus pe pauză.

Popa, cercetată pentru „exces de putere” în dosarul planurilor urbanistice zonale, a fost recunoscută vinovată de magistrații Curții de Apel Chișinău. Decizia a fost pronunțată pe 18 septembrie. Judecătorii au privat-o de dreptul de a exercita funcția de consilier în cadrul CMC pe un termen de 8 luni.

Amintim că pe 21 și 22 decembrie, Consiliul Municipal Chișinău a aprobat șase noi Planuri Urbane Zonale concomitent. În prima zi, consilierii au reușit să aprobe doar patru din cele șase documente din cauza unor dispute îndelungate între susținătorii și oponenții acestui proces. Reprezentanții partidului socialiștilor, Platformei Demnitate și Adevăr, Partidul Comuniștilor, Partidul Unității Naționale și Partidul Social Democrat European, precum și mai mulți consilieri neafiliați, au votat în favoarea planurilor. Restul au fost împotrivă, dar au fost în minoritate. Ulterior pe 28 decembrie, CNA a anunțat că va investiga legalitatea celor 6 PUZ-uri. Un demers în acest sens a fost depus de către fracțiunea PAS din CMC.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: