Externe

Normalizarea relațiilor bilaterale și încheierea războiului din Ucraina. Ce au discutat SUA și Rusia la Riyadh

Ana-Maria Dolghii
| 18 februarie, 2025
17:42

Delegațiile Statelor Unite ale Americii și Federației Ruse, reunite pentru discuții la Riyadh, Arabia Saudită, pe 18 februarie, au convenit, între altele, să colaboreze în continuare pentru normalizarea relațiilor bilaterale și formeze echipe de negociatori pentru soluționarea războiului din Ucraina. Informațiile au fost confirmate de reprezentanții celor două țări, transmite Meduza. Între timp, canalul american Fox News a comunicat, pe surse, că delegațiile SUA și Rusiei au propus un plan pentru încheierea invaziei ruse din Ucraina, care prevede un armistițiu, desfășurarea de alegeri prezidențiale ucrainene și un acord final.

Reuniunea din Riyadh a delegațiilor SUA și Federației Ruse au vizat punerea în discuție a mai multor subiecte, inclusiv încheierea războiului din Ucraina. Întâlnirea s-a desfășurat într-unul dintre palatele familiei regale saudite – Diriyah, în complexul Al-Basatin. Reprezentanții Ucrainei și țărilor europene nu au participat la întâlnire.

Federația Rusă a fost reprezentată de ministrul de Externe Serghei Lavrov, asistentul prezidențial Iuri Ușakov, precum și de șeful Fondului Rus de Investiții Directe (FRID), Kirill Dmitriev. Din delegația rusă au mai făcut parte directoru adjunct al Departamentului de Cooperare Paeuropeană al MAE, Dmitri Balakin, și consilierul ambasadei Rusiei în Canada, Vladimir Proskuriakov.

Din partea Statelor Unite ale Americii au participat secretarul de stat Marco Rubio, consilierul prezidențial pentru securitate națională Mike Waltz și trimisul special al președintelui pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.

Negocierile au durat aproximativ patru ore și jumătate. Potrivit agenției de presă de stat TASS, în timpul întâlnirii au avut loc două întreruperi: în primul caz este vorba despre o pauză de 15 minute, iar în al doilea – discuțiile au fost oprite pentru a lua prânzul.

Iurii Ușakov a declarat, după încheierea reuniunii, că delegațiile celor două țări au purtat o discuție „foarte serioasă”. Potrivit lui, negocierile au decurs „nu rău”. „Am convenit să luăm în considerare interesele unul altuia și, în același timp, să promovăm relațiile bilaterale. Atât Moscova, cât și Washingtonul sunt interesate de acest lucru”, a adăugat asistentul președintelui Rusiei.

Ușakov a mai menționat că părțile au vorbit despre pregătirea unei întâlniri între președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și președintele SUA, Donald Trump, subliniind însă că aceasta „puțin probabil că va avea loc săptămâna viitoare”. Echipe separate de negociatori din Rusia și SUA vor intra în contact pentru a discuta despre Ucraina. Cine va face parte din echipa rusă de negociere și când vor începe aceste contacte va decide Putin, a precizat Ușakov.

La rândul său, șeful FRID, Kirill Dmitriev, a declarat că „este prea devreme pentru a vorbi despre compromisuri, dar părțile au început să se asculte reciproc”. Conform lui, reprezentanții Rusiei și SUA au comunicat „cu respect” și „pe picior de egalitate”.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerul rus de Externe, Maria Zaharova a comunicat că Rusia și SUA au abordat în cadrul discuțiilor „întregul complex de probleme dificile”. Încă înainte de începerea reuniunii din Riyadh, Kirill Dmitriev a anunțat că Rusia a transmis Statelor Unite ale Americii o serie de propuneri în domeniul comerțului și economiei.

De cealaltă parte, purtătoarea de cuvânt a Departamentul de Stat al SUA, Tammy Bruce, a transmis că Washingtonul și Moscova au convenit să colaboreze pentru normalizarea relațiilor. Aceasta a adăugat că participanții la negocieri au decis să creeze un „mecanism de consultare pentru a elimina factorii de iritare” din relațiile bilaterale, cu scopul de a lua măsurile necesare pentru normalizarea activității reprezentanțelor diplomatice.

Referindu-se la invazia rusă din Ucraina, reprezentanta Departamentului de Stat a spus că, pentru a stabili o pace, „nu este suficient un singur apel telefonic sau o singură întâlnire”. „Trebuie să acționăm, iar astăzi am făcut un pas important înainte”, a afirmat Tammy Bruce. Potrivit ei, Lavrov și Rubio au convenit să creeze grupuri de negociere pentru soluționarea conflictului militar.

Aceasta a mai spus că părțile au convenit să „pună bazele unei colaborări viitoare pe probleme de interes geopolitic reciproc, precum și oportunități economice și de investiții istorice, care vor apărea ca urmare a încheierii de succes a conflictului din Ucraina”.

Șeful Departamentului de Stat, Marco Rubio, a declarat, la rândul său, că SUA și Federația Rusă au convenit să restabilească efectivele ambasadelor din Moscova și Washington.

Iar canalul Fox News a transmis, cu referire la mai multe surse diplomatice străine, apropiate de discuțiile din Arabia Saudită, că SUA și Federația Rusă au propus un plan de pace, format din trei etape, pentru încheierea războiului din Ucraina. Mai exact, ar fi vorba despre un armistițiu, apoi alegeri în Ucraina, după care semnarea unui acord final. Potrivit surselor Fox News, SUA și Rusia consideră că organizarea de noi alegeri în Ucraina este un „element cheie pentru succesul procesului de reglementare”. Acestea au subliniat că în Ucraina se consideră că în așa fel Vladimir Putin se străduie ca președinte să devină un candidat mai flexibil decât actualul lider ucrainean, Vladimir Zelenski. Trump și Putin consideră că șansele de realegere a lui Zelenski sunt reduse.

***

Amintim că, înaintea discuțiilor americano-ruse de la Riyadh, pe 17 februarie, la Paris, a avut loc un summit de urgență al liderilor țărilor europene. Evenimentul a reunit liderii Franței, Germaniei, Marii Britanii, Poloniei, Italiei, precum și conducătorii Comisiei Europene, Consiliului European și NATO.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că nicio „decizie obligatorie” nu a fost adoptată în timpul summit-ului. Iar prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, a reiterat că este pregătit să trimită forțe de menținere a păcii britanice în Ucraina.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

discuții, încheiere, normalizare, război, reuniune, riyadh, rubio, rusia, SUA, top, ucraina, Лавров, план

Știri similare

Politică

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Video

(VIDEO) Guțul folosește apă murdară/Moldova oferă reducere Ucrainei/Tiraspolul ascunde un fugar polonez?

Viață

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Ana-Maria Dolghii
| 12 august, 2026
19:17

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

„Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

„Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

„Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

„Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

„Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.