Nouă instituții de învățământ din țară, plasate în carantină. Care este situația în grădinițe

Majoritatea instituțiilor de învățământ din țară activează exclusiv în regim online. Acest lucru reiese din datele publicate de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

Conform ultimelor date actualizate, la data de 9 aprilie, instituțiile de învățământ din Republica Moldova activează în felul următor:

– 494 (39,84%) instituții de învățământ general activează exclusiv online;

– 327 (26,37%) instituții activează cu program cu participare fizică a elevilor claselor primare, precum și a unui contingent de 50% din numărul total de elevi ai claselor absolvente;

– 148 (11,94 %) instituții desfășoară procesul educațional cu prezența fizică a elevilor din învățământul primar și elevilor din clasele absolvente;

– 271 (21,85%) instituții activează cu prezența fizică a elevilor în instituțiile de învățământ, cu respectarea strictă a normelor de sănătate publică privind prevenirea și răspândirea COVID-19.

Totodată, la data de 9 aprilie, nouă instituții de învățământ din țară au fost plasate în carantină.

În instituțiile de învățământ primar, gimnazial și liceal, numărul elevilor testați pozitiv cu COVID-19 este de 189 (0,06%), iar 1853 (0,55%) elevi au fost plasați în regim de autoizolare. 248 (0,92 %) cadre didactice au fost confirmate pozitiv cu noul coronavirus și 131 (0,49%) se află în autoizolare. 128 de persoane care fac parte din personalul auxiliar s-au îmbolnăvit de COVID-19, iar alte 76 se află în autoizolare.

În perioada 5-9 aprilie, în instituţiile de învăţământ superior au fost confirmați pozitiv trei studenți, două cadre didactice și opt cadre auxiliare, iar în autoizolare au fost plasați doi studenți.

În învățământul profesional tehnic, în perioada 5-9 aprilie au fost confirmați pozitiv cu COVID-19, 16 de elevi, 6 cadre didactice și 15 persoane din alte categorii de personal.

În învățământul de educație timpurie, 27 (1,80%) de grădinițe și 77 (1,19%) de grupe de copii se află în carantină. 26 (0,02%) de copii sunt confirmați pozitiv cu COVID-19, iar alți 2500 (1,67%) de copii se află în autoizolare. 119 (0,92%) cadre didactice au fost confirmate pozitiv cu noul coronavirus. În autoizolare se află 161 (1,25%) de cadre didactice. Din personalul nedidactic și auxiliar au fost infectate cu noul virus 117 (0,63%) persoane, iar alte 235 (1,26%) se află în autoizolare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

calm.md

„Există o grabă, trebuie să fie un proces mai lung”. Directorul executiv CALM critică reforma administrației publice locale

O reformă este necesară, însă, în acest proces, trebuie să mergem treptat. În prezent, în procesul de reformă a administrației publice locale există o anumită grabă. Declarațiile au fost făcute de directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, la ediția din 17 februarie a emisiunii Rezoomat de la RealitateaTV. Potrivit lui Furdui, în Moldova deseori se vine cu comparații cu diferite țări, însă acestea mai întâi și-au rezolvat problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. „La noi punem căruța înaintea cailor”, a declarat Furdui.

„O reformă este necesară, cu siguranță. Întrebarea principală, în cazul dat, este: în ce direcție o luăm, cum facem reforma aceasta ca, cu adevărat, să ajungem la un model care să fie, în primul rând, agreat de marea majoritate, care să nu genereze tulburări, dezechilibre, un haos administrativ? Să fie o reformă care să nu aducă înrăutățirea situației cetățenilor”, a declarat Furdui.

Potrivit lui Furdui, „este foarte bine că secretarul general, Guvernul, a început consultări prealabile, cum motivează dumnealor, în vederea elaborării unui concept”. „Admitem că va fi prezentat acest concept, cum ni se promite, în luna martie. Va exista timp pentru a fi consultat serios? Sunt întrebări, pentru că noi vedem că există o anumită grabă. Există un calendar că până în iunie trebuie finalizat, practic, procesul”, a menționat el.

Directorul executiv al CALM a spus că, în acest proces, trebuie „să mergem treptat”, să fie „un proces mai lung, mai clar, mai explicativ pentru cetățeni”. „Primul mit că: UE ne cere nouă reforma administrativ-teritorială. Cel mai mare neadevăr. (…) Pentru că, la nivelul UE, reforma administrației și modul cum e organizată administrația publică, inclusiv teritorială, nu este în competența UE. (…) Mi se pare că e un mit foarte periculos, pentru că, în cazul când apar probleme, cei care pedalează pe ideea că UE ne impune nouă această reformă și noi trebuie, în grabă, să o facem, e o mare greșeală strategică. (…) Ulterior, insuccesul sau anumite probleme legate de această reformă vor fi pur și simplu asociate cu UE. Vă închipuiți cum asta, mai departe, o să influențeze atitudinea oamenilor asupra acestui proces?”, a adăugat Furdui.

Furdui a mai spus că „la noi, deseori, se vine cu comparații cu diferite țări. „Se dă exemplu, deseori, a Estoniei. (…) Dar, stă știe lumea că, înainte ca ei să facă reformele, au parcurs o etapă destul de lungă de timp. Nu într-un an au făcut-o, nu în doi ani. Doi, au primit cel puțin 20 de miliarde numai din partea Uniunii Europene, plus la asta cam tot atât au primit de la prietenii lor din Țările Nordice. Au rezolvat, în mare parte, problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. După asta, au ajuns la concluzia aceasta. (…) La noi punem căruța înaintea cailor. Noi, înainte ca să creăm niște servicii minime/elementare, noi zicem invers: dintâi facem reforme și, după asta, o să fericim oamenii”, a declarat Furdui.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a declarat că procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. Acesta a spus că „e normal să existe îngrijorări” și că „de aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună”. Conceptul urmează să fie prezentat către începutul lunii martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna.

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. Conform conceptului de reformă discutat public, Republica Moldova ar urma să fie reorganizată în cinci regiuni sau, alternativ, în zece raioane. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: