telegraph.md

Noua Lege a cetățeniei R. Moldova a intrat în vigoare: ce trebuie să știi

Agenția Servicii Publice (ASP) a anunțat că pe 24 decembrie a intrat în vigoare noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova. Instituția a explicat noile reguli și motivele pentru care acestea sunt necesare.

Potrivit ASP, începând cu 24 decembrie 2025, toate cererile pentru serviciile în materie de cetățenie vor fi recepționate exclusiv în baza unei programări prealabile. Programarea se face pe site-ul ASP, compartimentul „Programarea la servicii”, domeniul „Acte de identitate”, serviciul „În materie de cetățenie”.

Ulterior, depunerea cererilor va fi posibilă doar în centrele multifuncționale din municipiul Chișinău:

  • Centrul multifuncțional nr.1 (CM Buiucani), str. Mihai Viteazul, nr. 11/1.
  • Centrul multifuncțional nr.2 (CM Rîșcani), str. A. Pușkin, nr. 47.
  • Centrul multifuncțional nr.3 (CM Ciocana) str. Mihail Sadoveanu, nr. 17.
  • Centrul multifuncțional nr.4 (CM Botanica), bd. Decebal, nr. 6.
  • Centrul multifuncțional nr.5 (CM Centru), str. Alexandru cel Bun, nr. 56.

Prevederile noii legi a cetățeniei Republicii Moldova

Conform ASP, proiectul de lege exclude posibilitatea depunerii cererilor prin intermediari sau prin procură. „Măsura vizează eliminarea schemelor corupte în care „intermediarii” rezolvau problema contra cost. Conform noilor reglementări, persoanele care aplică pentru cetățenia Republicii Moldova pot depune cererea personal la subdiviziunile Agenției Servicii Publice sau la misiunile diplomatice și oficiile consulare, în funcție de domiciliu sau locul aflării acestora. În cazul copiilor și a altor persoane asupra cărora este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei, cererea se va depune de către reprezentantul legal al acestora”, a adăugat Agenția.

Agenția Servicii Publice a mai declarat că orice persoană care dorește să devină cetățean al Republicii Moldova va trebui să demonstreze cunoașterea limbii române și a Constituției Republicii Moldova. „Verificările vor fi riguroase și efective, nu doar formale”, a precizat instituția.

Potrivit ASP, au fost introduse mecanisme mai stricte de verificare a identității și a temeiurilor solicitanților, printre care: verificarea riguroasă a identității solicitantului; verificarea autenticității actelor prezentate; analiza istoricului de călătorii și a capacității financiare; evaluarea capacităților financiare; lipsa antecedentelor penale.

***

Necesitatea elaborării unei noi legi a cetățeniei a fost discutată încă din anul 2023. Proiectul noii legi a fost înaintat Parlamentului în iunie 2025 de un grup de deputați ai partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Până la mijlocul lunii iulie, documentul a fost adoptat în două lecturi, iar pe 18 septembrie a fost promulgat de președinta Maia Sandu. NewsMaker a explicat AICI ce anume se schimbă și cât de mult aceste modificări vor complica obținerea cetățeniei Republicii Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Substanța petrolieră din Nistru: Ucraina a blocat scurgerea? Ce spun reprezentanții Chișinăului

Autoritățile din Republica Moldova au o comunicare cu cele ucrainene. Ucraina, ca și Republica Moldova, a instalat baraje de protecție. În același timp, substanța petrolieră continuă să fie prezentă, iar țara noastră trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat dacă Republica Moldova colaborează cu autoritățile din Ucraina și dacă partea ucraineană a sigilat sau blocat scurgerea care a ajuns până în țara noastră.

„Avem o comunicare cu partea ucraineană. Respectiv, și ei au instalat anumite baraje de protecție, dar în acest moment tot ce putem să vă spunem este că această substanță continuă să fie prezentă în așa fel încât noi trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate”, a răspuns Hajder.

Întrebat dacă filtrele de protecție instalate în țara noastră au un termen de valabilitate și dacă periodic acestea trebuie schimbate, oficialul a răspuns: „Cu siguranță. Asta este una dintre metodele aplicate. De aceea, în următoarele ore va sosi un nou ajutor suplimentar din partea României, pentru a ne asigura că există resurse necesare și echipament necesar de a schimba aceste filtre”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: