telegraph.md

Noua Lege a cetățeniei R. Moldova a intrat în vigoare: ce trebuie să știi

Agenția Servicii Publice (ASP) a anunțat că pe 24 decembrie a intrat în vigoare noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova. Instituția a explicat noile reguli și motivele pentru care acestea sunt necesare.

Potrivit ASP, începând cu 24 decembrie 2025, toate cererile pentru serviciile în materie de cetățenie vor fi recepționate exclusiv în baza unei programări prealabile. Programarea se face pe site-ul ASP, compartimentul „Programarea la servicii”, domeniul „Acte de identitate”, serviciul „În materie de cetățenie”.

Ulterior, depunerea cererilor va fi posibilă doar în centrele multifuncționale din municipiul Chișinău:

  • Centrul multifuncțional nr.1 (CM Buiucani), str. Mihai Viteazul, nr. 11/1.
  • Centrul multifuncțional nr.2 (CM Rîșcani), str. A. Pușkin, nr. 47.
  • Centrul multifuncțional nr.3 (CM Ciocana) str. Mihail Sadoveanu, nr. 17.
  • Centrul multifuncțional nr.4 (CM Botanica), bd. Decebal, nr. 6.
  • Centrul multifuncțional nr.5 (CM Centru), str. Alexandru cel Bun, nr. 56.

Prevederile noii legi a cetățeniei Republicii Moldova

Conform ASP, proiectul de lege exclude posibilitatea depunerii cererilor prin intermediari sau prin procură. „Măsura vizează eliminarea schemelor corupte în care „intermediarii” rezolvau problema contra cost. Conform noilor reglementări, persoanele care aplică pentru cetățenia Republicii Moldova pot depune cererea personal la subdiviziunile Agenției Servicii Publice sau la misiunile diplomatice și oficiile consulare, în funcție de domiciliu sau locul aflării acestora. În cazul copiilor și a altor persoane asupra cărora este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei, cererea se va depune de către reprezentantul legal al acestora”, a adăugat Agenția.

Agenția Servicii Publice a mai declarat că orice persoană care dorește să devină cetățean al Republicii Moldova va trebui să demonstreze cunoașterea limbii române și a Constituției Republicii Moldova. „Verificările vor fi riguroase și efective, nu doar formale”, a precizat instituția.

Potrivit ASP, au fost introduse mecanisme mai stricte de verificare a identității și a temeiurilor solicitanților, printre care: verificarea riguroasă a identității solicitantului; verificarea autenticității actelor prezentate; analiza istoricului de călătorii și a capacității financiare; evaluarea capacităților financiare; lipsa antecedentelor penale.

***

Necesitatea elaborării unei noi legi a cetățeniei a fost discutată încă din anul 2023. Proiectul noii legi a fost înaintat Parlamentului în iunie 2025 de un grup de deputați ai partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Până la mijlocul lunii iulie, documentul a fost adoptat în două lecturi, iar pe 18 septembrie a fost promulgat de președinta Maia Sandu. NewsMaker a explicat AICI ce anume se schimbă și cât de mult aceste modificări vor complica obținerea cetățeniei Republicii Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: