Compania continuă să își extindă rețeaua în Moldova. Acum, clienții pot primi colete nu numai la oficiile și poștomatele Nova Poshta, ci și la punctele de eliberare a coletelor care activează în incinta magazinelor, benzinăriilor, librăriilor, etc.
«Am devenit prima companie logistică din Moldova, care a început să dezvolte noul format — puncte de eliberare Pick Up, în colaborare cu afacerile locale. 50 de puncte Pick Up deja activează. Acum, clienții noștri pot recepționa coletele Nova Poshta până la 10 kg în supermarket-uri, magazine alimentare și nealimentare, cafenele, stații PECO, dar și alte locații. Astăzi, fiecare al zecelea colet este eliberat de la punctul Pick Up al partenerilor. În acest an vom continua să extindem rețeaua și vom deschide încă 400 de puncte de eliberare, astfel vom acoperi majoritatea localităților din țară, pentru a fi și mai aproape de clienții noștri» — ne spune Serghei Shapran, CEO al Nova Poshta Moldova.
Pentru a comanda livrarea coletului la punctul Pick Up, trebuie să:
— alegeți cel mai apropiat punct Pick Up pe site;
— înregistrați un colet cu o greutate de până la 10 kg și cu o valoare declarată de până la 5.000 de lei;
— achitați online pentru colet.
Pentru dezvoltarea rețelei, Nova Poshta invită spre colaborare partenerii din regiunile Moldovei. Datorită colaborării, partenerii vor putea să-și mărească numărul de vizitatori, vor crește vânzările și vor primi recompense pentru coletele eliberate.
Compania va asigura suportul logistic și tehnic, întreținere și instruire. Pentru Nova Poshta, aceasta este o oportunitate de a-și extinde rețeaua și de a oferi servicii acolo unde este le este convenabil clienților.
Pentru a deveni partener Nova Poshta, vă rugăm să completați formularul din link: https://bit.ly/3LX43eo
Reamintim că Nova Poshta are 21 de oficii și 260 de poștomate, în cele mai populate zone ale Moldovei.
Ucraina și Federația Rusă se acuză reciproc de nerespectarea armistițiului de Paște. În timp ce Statul Major al armatei Ucrainei spune că, de la începerea armistițiului, a înregistrat 469 de cazuri de încălcare a focului, guvernatorul regiunii ruse Kursk, Alexandr Hinștein, susține că o dronă ucraineană a atacat o stație de alimentare din localitatea Lgov, rănind trei persoane.
Ce spune armata ucraineană
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a comunicat că, începând de sâmbătă, 11 aprilie, ora 16:00 (ora Moscovei), au fost înregistrate 469 de încălcări ale încetării focului.
Conform datelor prezentate, în 22 de cazuri a fost vorba despre atacuri de asalt ale inamicului, în 153 – despre bombardamente, în 19 – despre lovituri cu drone kamikaze, iar în 275 – despre atacuri cu drone FPV.
Per total, în cursul zilei de 11 aprilie, forțele armate ruse au efectuat 57 de lovituri aeriene, au lansat 182 de bombe ghidate, au utilizat 3928 de drone kamikaze și au bombardat de 2454 de ori localități și poziții ale armatei ucrainene, mai indică Statul Major.
Pe direcțiile Nord-Slobojan și Kursk au avut loc patru confruntări armate, iar trupele ruse au lansat 45 de atacuri de artilerie, dintre care patru cu sisteme de rachete cu lansare multiplă.
Atacuri au fost raportate și pe direcțiile Sud-Slobojan, Kupiansk, Liman și Sloviansk.
Forțele de apărare ucrainene au respins 19 atacuri pe direcția Konstantinovka. Pe direcția Pokrovsk au fost înregistrate 18 atacuri; potrivit estimărilor preliminare, 67 de militari ruși au fost uciși și alți 24 răniți, fiind avariate echipamente militare și drone.
De asemenea, lupte au avut loc și pe direcțiile Aleksandrovka, Guliaipole, Orehov și în zona Niprului, iar orașul Herson a fost ținta unui atac aerian, au mai precizat reprezentanții Statului Major.
Guvernatorul Kurskului: o dronă ucraineană a atacat o parcare
La rândul său, guvernatorul regiunii Kursk, Alexandr Hinștein, a anunțat că o dronă a armatei ucrainene ar fi lovit o stație de alimentare din orașul Lgov. Potrivit lui, în urma atacului au fost rănite trei persoane.
„Printre victime se află și un copil de un an, care a suferit o rană la cap provocată de schije. A fost rănită și mama lui, care a suferit o contuzie. O altă persoană rănită este un bărbat cu o leziune la coapsă”, a precizat Hinștein, relatează DW.
Toți răniții au fost transportați la Spitalul Regional din Kursk.
Anunțul armistițiului
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat un armistițiu cu Ucraina începând din 11 aprilie, ora 16:00, până la sfârșitul zilei de 12 aprilie. Anunțul a fost publicat pe 9 aprilie pe site-ul Kremlinului.
În reacție, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski, a declarat că țara sa este pregătită pentru „măsuri în oglindă”, amintind că Kievul a propus anterior o încetare a focului pentru perioada sărbătorilor pascale.
„Ucraina a spus în repetate rânduri că este pregătită pentru măsuri în oglindă. Am propus anul acesta o încetare a focului pe durata Paștelui și vom acționa în consecință. Oamenii au nevoie de un Paște fără amenințări și de pași reali spre pace, iar Rusia are șansa să nu reia bombardamentele nici după Paște”, a afirmat liderul de la Kiev.
O mamă de 35 de ani și fiica sa, în vârstă de 7 ani, au fost lovite de o mașină în Chișinău, în timp ce traversau regulamentar strada, sâmbătă, 11 aprilie. Victimele au fost transportate la spital. Informațiile au fost raportate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, accidentul rutier s-a produs pe strada Grigore Vieru din capitală. Un automobil Xiaomi, la volanul căruia se afla un bărbat de 45 de ani, a lovit femeia și copilul, care traversau strada regulamentar, pe trecerea de pietoni.
În urma impactului, victimele au fost preluate de ambulanță și transportate la spital pentru îngrijiri medicale.
Șoferul a fost testat la alcool, rezultatul indicând că nu se afla în stare de ebrietate.
Acesta a fost reținut pentru 72 de ore, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului rutier.
Președinta Maia Sandu a transmis astăzi, 12 aprilie, un mesaj de felicitare cu ocazia Paștelui. Șefa statului a urat cetățenilor sănătate, pace și a făcut apel la solidaritate.
„În aceste zile luminate, vă îndemn să ne întoarcem către ceea ce contează cu adevărat: credința, speranța și grija pentru cei de lângă noi. Paștele este despre biruința binelui asupra întunericului, despre puterea de a merge mai departe, chiar și atunci când drumul este greu. Este despre solidaritate, despre familii unite și despre comunități care își păstrează încrederea. Să nu-i uităm pe cei pentru care aceste zile sunt mai grele. Un gest sincer, o mână întinsă sau o vorbă caldă pot aduce alinare acolo unde este nevoie. În astfel de momente se vede adevărata noastră putere – aceea de a fi împreună”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a mai urat cetățenilor pace, sănătate și bucuria de a petrece această sărbătoare cu inima deschisă.
Dorin Recean, emisarul special al președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, a fost invitat în calitate de speaker la Conferința de Apărare de la Londra. În timpul discursului său, fostul premier a vorbit despre situația din Republica Moldova, menționând că „instituțiile nu se bucură de prea multă încredere”. „În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”, a menționat Recean.
Recean a spus, în timpul evenimentului, că pentru a răspunde „unei crize, unui atac sau agresiuni ai nevoie de planificare, resurse, plan de contingență, proceduri de reacționare”. „Și ai nevoie de susținerea societății. Este foarte importantă în democrația țărilor mici. Pentru că unii ar spune: de ce nu dialogăm cu agresorul? Trăim în democrații liberale și este foarte important de ce au nevoie oamenii. Pentru cazurile extreme înseamnă că persoana are dreptul să nu-și apere propria țară. Din experiența noastră din Moldova pot spune că: mai bine e să fii pregătit înainte să ai nevoie. Pentru că atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, noi nu eram pregătiți, din păcate. Anume din cauza mobilizării necesare în societate”, a declarat Recean pe 11 aprilie.
El a mai spus că „oamenii erau foarte-foarte speriați că Rusia ne va ataca și unii se gândeau dacă să rămână sau să plece în România, unde ar fi în siguranță, datorită NATO”. „Acesta este motivul pentru care trebuie mai întâi să pregătim societatea să acționeze atunci când apare agresiune. Și evident că fiecare țară dispune de diferite scenarii. Dar noi ar trebui să ne concentrăm pe mobilizarea oamenilor. Eu sunt mândru de Moldova, pentru că în 2022, când a început invazia, guvernul era la frontiera cu Ucraina cu toată infrastructura, dar oamenii au venit să găzduiască ucrainenii la ei acasă și asta fără niciun anunț sau solicitare. Dar politicienii sunt divizați și respectiv ai diferite pături ale societății – unii cu ideea „hai să luptăm” și alții cu ideea „hai să dialogăm cu inamicul și să ajungem la o înțelegere”. Prin urmare pregătirea înseamnă să lucrezi înainte ca să se întâmple ca oamenii să fie convinși că trebuie să își apere țara”, a adăugat Recean.
În continuare, el a vorbit despre frica din societate.
„Ce am observat în Moldova este că dacă le spui oamenilor: hai să ne pregătim acum pentru un potențial atac nuclear oamenii se sperie. Dar dacă faci asta în avans, continuu, în școli, universități, în timpul unor activități civice, de-a lungul anilor, organizezi pentru oameni niște simulări, exerciții pentru cazul unor dezastre naturale, atunci oamenii acționează normal la apelurile de mobilizare. Dar dacă o faci în contextul unei amenințări deja existente în Ucraina, Orientul Mijlociu sau în altă parte, atunci oamenii se sperie. Trebuie să fim onești cu populația, să fim transparenți, să vorbim calm și să rămânem la fapte, dar de asemenea să fim conștienți de faptul că inamicul încearcă să exploateze anume aceste frici din societate. Și acționează politic. De exemplu: de ce alocați atâția bani pentru apărare și reziliență, de ce nu folosiți banii pentru pensii? De ce nu creșteți standardele de viață? Sau nu reparați un drum? etc, etc. Este exact ceea ce face Rusia în Moldova și estul Ucrainei”, a mai spus Recean.
Ulterior, el s-a referit la importanța comunicării cu societatea.
„Astăzi în panel s-a discutam cum recuperezi teritoriile ocupate, dacă oamenii de acolo nu au această solicitare. De aceea trebuie să comunicăm prin societatea civilă și prin oamenii de încredere. Am observat în ultimul timp datorită rețelelor sociale că instituțiile nu se bucură de prea multă încredere. În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile. Și noi, ca autorități, trebuie să comunicăm cu ei și împreună cu ei să transmitem mesaje credibile, dar calme, despre amenințări. Trebuie să lucrăm cu afacerile, cu investițiile și să le adaptăm gradual la diverse scenarii. Ai misiunea să convingi societatea că banii trebuie cheltuiți și investițiile în securitate sunt la fel de valoroase ca pensiile, salariile sau infrastructura”, a conchis Recean.
***
Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.
Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.
Totuși, pe 10 decembrie 2025, instituția prezidențială a anunțat că Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Președinția menționa că funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale, totodată preciza că emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit.
Pe 11 aprilie, la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” din Chișinău a avut loc un protest în legătură cu evenimentul literar al scriitoarei Dina Rubina. Ajunsă în sala evenimentului, o participantă la protest a citit un manifest, după care aceasta a fost scoasă din sală. Amintim că un grup de organizații civice și activiști au lansat o petiție prin care au cerut anularea evenimentului cu participarea Dinei Rubina. Solicitarea a venit în legătură cu declarații ale scriitoarei. În reacție, Ministerul Culturii a declarat că nu există temei pentru a nu desfășura evenimentul, teatrul a precizat că nu poate dispune unilateral anularea evenimentului, iar organizatorii au spus că „citatele scoase din context nu pot constitui un temei suficient pentru anulare”.
Protestul de la la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” a fost organizat de platforma „Moldova pentru Palestina”.
Potrivit imaginilor publicate de platformă, o participantă la protest a intrat în incinta teatrului și a citit, în timpul evenimentului scriitoarei, un manifest împotriva „declarației genocidare a Dinei Rubina”. În timpul manifestului, doi bărbați au intervenit pentru a scoate manifestanta din incinta teatrului. „Nu puneți mâna pe mine”, a strigat aceasta. În cele din urmă, ea a fost scoasă din sală. Organizatorii protestului au declarat că manifestanta a fost bruscată și că este scris o plângere în acest sens la poliție.
„Noi am fost în sală, pentru a transmite un mesaj clar: suntem contra declarațiilor care justifică genocidul și instigă la ură”, a declarat platforma.
Ulterior, platforma a publicat imagini video cu protestul din fața teatrului.
Amintim că, pe 8 aprilie, un grup de organizații civice și activiști din Republica Moldova au lansat o petiție prin care au cerut anularea unui eveniment literar cu scriitoarea Dina Rubina, programat pe 11 aprilie, la ora 17:00, la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” din Chișinău.
Solicitarea a venit după ce, potrivit organizațiilor civice și activiștilor, Dina Rubina a spus că „sunt oameni (…) care înțeleg că Israelul are dreptul la autoapărare”. „Are dreptul să-i dizolve pe toți în acid clorhidric. Are dreptul să curețe Gaza și să o transforme într-o parcare”, a continuat Rubina, potrivit acestora. Organizațiile civice și activiștii consideră aceste declarații ca fiind periculoase și cu potențial de escaladare a urii față de anumite grupuri sau popoare. Astfel, au solicitat Ministerului Culturii, teatrului și organizatorului evenimentului să respecte circulara din 10 februarie 2026, care interzice invitarea în instituțiile publice a artiștilor care justifică public agresiuni ale unui stat împotriva altuia. Detalii AICI.
Ministerul Culturii a declarat că „la această etapă nu există temei pentru a nu desfășura evenimentul”. Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” a precizat, la rândul său, că „nu poate dispune unilateral anularea evenimentului”, menționând că o asemenea decizie ar putea genera prejudicii instituției, legate de achitarea unor despăgubiri. Potrivit teatrului, evenimentul este organizat și finanțat de SRL „Danat Prim” în cadrul proiectului ПРОчтение, care poartă întreaga responsabilitate pentru conținut. Detalii AICI.
Proiectul #ПРОчтение a spus că „citatele scoase din context nu pot constitui un temei suficient pentru limitarea activităților culturale și anularea evenimentelor publice”. Proiectul a mai spus că evenimentul are un caracter exclusiv literar și „nu urmărește scopuri politice”. Detalii AICI.
***
Dina Rubina este prozator, dramaturg și eseist. S-a născut la Tașkent, unde a absolvit Conservatorul, a predat la Institutul de Cultură și a lucrat ca traducător. Ulterior, s-a mutat la Moscova, unde a lucrat la radio. Mai târziu a emigrat în Israel, scrie rusliteratura.ru.
