Dragalin

„Nu fac asta din răzbunare”. Dragalin, întrebată de ce nu a făcut dezvăluirile când era șefă la PA

Ex- șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, susține că a vorbit „direct și foarte deschis” despre ceea ce se întâmplă în sistemul de justiție din Moldova încă din timpul mandatului său. Referindu-se la „o potențială influențare a unui membru al comisiei” în timpul concursului pentru șefia PCCOCS, raportată anterior de Iulian Groza, Dragalin a menționat că subiectul nu era de competența Procuraturii Anticorupție. Ea a adăugat că, din acest motiv, a ales să nu iasă la televizor și să transforme cazul într-un „scandal”. Întrebată care sunt scopurile sale acum, în contextul în care anterior a declarat că nu intenționa să provoace „scandal”, Dragalin a spus că a constatat „cât de departe merge această campanie de a distruge tot ce înseamnă un stat de drept” și că „unica potențială soluție este să vorbim public despre asta”.

La emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, Dragalin a fost întrebată de ce nu a făcut dezvăluirile în perioada în care era șefă la Procuratura Anticorupție sau imediat după ce și-a depus cererea de demisie. „Senzația în general este că v-ați temut și nu vă temeți doar după ce ați plecat din țară”, a adăugat prezentatoarea TV.

„În primul rând vă rog să citiți publicațiile de pe pagina Procuraturii Anticorupție… Noi am scris cel mai explicit cred în avizul nostru pe legea cu privire la PACCO, unde am spus direct și foarte deschis, eu nu știu cum putea fi mai clar, că ceea ce se întâmplă în Moldova e că puterea politică încearcă să pună o presiune destul de deschisă, când s-a ajuns la legea PACCO, asupra Procuraturii Anticorupție și a sistemului de justiție. Deci, eu am vorbit despre aceste lucruri de la început de mandat… despre cât de importantă este independența Procuraturii Anticorupție, autonomia și resursele. Eu am vorbit despre asta de fiecare dată când am ieșit și la dumneavoastră în emisiune, și peste tot. (…) Despre ce vorbiți? Asta era deschis la televizor. Cum nu s-a discutat despre asta?”, a menționat Dragalin.

În continuare, prezentatoarea TV a întrebat-o pe Dragalin de ce Procuratura Anticorupție nu s-a autosesizat atunci când, în timpul concursului pentru șefia PCCOCS, Iulian Groza a raportat „încercări din partea unor persoane interesate de a exercita intimidări și presiuni” asupra sa, în calitate de membru al Comisiei speciale pentru preselecția candidaților.

„Să fac acest lucru cu ce scop? (…) Obligația mea era să am grijă că funcționează Procuratura Anticorupție. (…) Când vorbim despre o potențială influențare a unui membru a unei comisii, să voteze într-un mod sau alt mod, noi nu vorbim despre ceva care e de competența Procuraturii Anticorupție. Când vorbim despre o influență de genul care am descris-o în scrisoarea referitoare la domnul Litvinenco, eu am respins acea influență, nu a afectat nici un dosar penal și atunci care ar fi scopul să ies public să vorbesc despre asta? Eu am vrut să pot lucra în continuare, să am o conlucrare cât de cât constructivă cu celelalte puteri din stat”, a răspuns ea.

Dragalin a adăugat că „lupta împotriva corupției depinde foarte mult de puterea parlamentară, de guvern”: „Și atunci am ales să nu ies la televizor, să fac din asta un scandal, nu văd cum am fi putut să ajungem la ceva constructiv sau benefic dacă făceam din asta un scandal la televizor. (…) Vă asigur că de fiecare dată când am obținut informații care trebuiau să fie investigate penal, am făcut tot necesarul să fie înregistrat un proces verbal de autosesizare”.

Întrebată care sunt scopurile sale acum, în contextul în care anterior a declarat că nu intenționa să facă „scandal”, Dragalin a răspuns: „Când am văzut cât de departe merge această campanie de a distruge Procuratura Anticorupție, de a distruge tot ce înseamnă un stat de drept… consider că e necesar să vorbim despre asta, pentru că alte soluții nu sunt. Eu am încercat să lucrez cu diferite strategii, cu diferite metode constructive, să ajungem la alt final, dar vedem unde am ajuns, că a fost votată așa o lege să fie desființată/lichidată Procuratura Anticorupție. Eu consider că, la moment, unica potențială soluție este să vorbim public despre asta și prin asta poate să schimbăm abordarea curentă”.

„Asta mai degrabă înseamnă ca un fel de răzbunare”, a menționat prezentatoarea TV. „Răzbunare? Asta îmi pare cam straniu. (…) Eu am lucrat și țin la țara mea, la cetățenii pentru care eu am lucrat. (…) O acuzație care îmi pare absurdă. (…) Nicicum nu fac eu asta din răzbunare, o fac pentru că țin foarte mult la țara mea”, a reacționat Dragalin.

***

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție în februarie 2025, motivându-și decizia prin dezacordul față de proiectul de lege PAS care prevede lichidarea Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, înlocuindu-le cu o nouă instituție, PACCO. Dragalin a descris inițiativa drept un „atac asupra sistemului de justiție”. Demisia a venit pe fondul tensiunilor cu conducerea țării, care i-a reproșat lipsa unor rezultate vizibile în lupta cu corupția mare.

Pe 8 aprilie, avocata Cristina Ciubotaru a prezentat o scrisoare a fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, adresată judecătoarei Mariana Ursachi. În scrisoare, Dragalin afirma că președinta Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean i-ar fi solicitat o listă cu „procurori integri” și care din punctul său de vedere ar trebui să treacă Vetting-ul. De asemenea, Dragalin menționa mesaje primite de la Ion Guzun, membru al CSM, pe care le-a interpretat ca o încercare de a o determina să deschidă un dosar penal împotriva judecătorilor CSJ.

Ion Guzun a respins acuzațiile Veronicăi Dragalin, afirmând că discuția lor a fost „scoasă din context”. Președinta Maia Sandu a respins, de asemenea, declarațiile fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, iar prim-ministrul Dorin Recean a calificat afirmațiile despre cererea de liste cu „procurori integri” drept o „minciună gravă”.

Tot în luna aprilie, Dragalin a spus că, în septembrie 2022, a intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac, din cauza diferendelor privind modul în care făceau justiție în țară. Dragalin a spus că i-a avertizat că, dacă vor continua cu metode incorecte, le va întocmi dosare penale. Ea a susținut că aceștia dețineau informații compromițătoare despre judecători, folosite pentru a-i șantaja. În replică, Iulian Rusu a scris pe o rețea de socializare că „fazele de lună plină amplifică stările emoționale și psiho-emoționale negative”, iar Litvinenco a respins acuzațiile, numindu-le „minciuni sfruntate”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

30 de ani de la aderarea R. Moldova la Consiliul Europei. Popșoi: „A fost un pilon esențial al progresului nostru” (VIDEO)

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a transmis pe 13 iulie un mesaj cu ocazia împlinirii a trei decenii de la aderarea Republicii Moldova la Consiliului Europei. Diplomatul a menționat că Consiliul Europei a fost un „pilon esențial” al progresului Republicii Moldova și și-a exprimat convingerea că parteneriatul din acestea va continua să fie unul solid.

Pe 13 iulie 1995, Republica Moldova făcea un pas esențial pe calea democrației, a statului de drept, a respectului pentru drepturile omului, integrându-se într-o familie de valori care ne-a inspirat și sprijinit constant în procesul de consolidare instituțională și transformare democratică. Trei decenii mai târziu, putem spune cu certitudine că parteneriatul cu Consiliul Europei a fost un pilon esențial al progresului nostru. Grație cooperării strânse și susținute, am reușit să avansăm reforme importante în justiție, combaterea corupției, protecția drepturilor omului, libertatea presei și guvernarea democratică. (…) Privim înainte cu încredere, convinși că acest parteneriat va continua să fie solid, constructiv și orientat spre viitorul european al țării noastre”, a transmis ministrul de Externe.

De asemenea, Mihai Popșoi a mulțumit, în numele Guvernului Republicii Moldova, Consiliului Europei pentru solidaritate, expertiză și sprijin „constant” acordat în acești 30 de ani.

Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională, care a fost creată la 5 mai 1949. Consiliul Europei reunește 46 de state membre și o serie de state cu statut de observator (SUA, Mexic, Israel, Canada, Vatican, Japonia).

Acesta are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de Adunarea Parlamentară, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de Comitetul Miniștrilor, alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei.

Republica Moldova a deținut pentru prima dată președinția Comitetului de Miniștri în perioada mai-noiembrie 2003. Atunci țara noastră a devenit prima țară din spațiul CSI care a deținut această poziție. O a doua președinție este programată pentru noiembrie 2025 – mai 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: