„Aveau informație compromițătoare. Se folosea ca să fie șantajați judecătorii”. Dragalin, despre un „conflict” cu foști oficiali din justiție

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că, în septembrie 2022, a intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac. „Eu nu eram de acord cu modalitatea în care aceste persoane făceau justiție în țară”, a precizat ea, adăugând că i-a avertizat că, dacă „vor continua cu metodele incorecte”, le va intenta dosare penale. Dragalin a afirmat că „ei aveau informație cât de cât compromițătoare” cu privire la judecători, iar această informație „se folosea ca să fie șantajați, să acționeze într-un anumit mod”.

La emisiunea „Puterea a Patra” de la N4, Dragalin a spus că în septembrie 2022 a intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac.

„Chiar din a doua lună, deci septembrie 2022, eu am intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac. Deci, ministrul Justiției și conducerea CNA. Pentru că eu nu eram de acord cu modalitatea în care aceste persoane făceau justiție în țară. Eu vin dintr-un sistem total diferit, unde se respectă legea, unde lucrurile se fac deschis, transparent și nu prin fel de fel de metode tenebre. (…) Niciodată nu pot justifica să ajungi la un rezultat nobil prin metode/mijloace incorecte. (…) Eu cu aceste trei persoane am vorbit direct, personal, aparte. Le-am spus că eu nu am să particip în ceea ce faceți voi. Dacă știu că în continuare continuați metodele despre care eu am aflat, eu am să vă pornesc dosare penale. Am fost în conflict cu această viziune despre reforma justiției de la începutul mandatului, doar că nu a devenit public”, a comunicat Dragalin.

Întrebată despre ce metode vorbește, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție a răspuns: „Eu consider că CNA a obținut multă informație compromițătoare despre procurori și judecători, anume pentru că CNA a pregătit fel de fel de note informative pentru procedura de Pre-Vetting și pentru confirmarea în funcție a celor 40 de judecători. Deci, ei aveau informație cât de cât compromițătoare poate. Această informație se folosea ca să fie șantajați judecătorii, să acționeze într-un anumit mod. Eu așa fel de informații aveam de la bun început și eu anume la asta refeream că nu așa se face justiția. Nu așa poți obține decizii corecte și legale. Da, recunoșteam și eu că sunt probleme de corupție pe interior inclusiv la Procuratura Anticorupție, inclusiv în judecătorii, dar din punctul meu de vedere aceste lucruri se adresează prin cadru legal – de a porni dosare penale, de a documenta acte de corupție și nu prin fel de fel de alte metode”.

NewsMaker a încercat să ia legătura cu unii dintre cei vizați de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție. Aceștia nu au răspuns apelurilor și mesajelor redacției.

Între timp, în urma declarațiilor fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Iulian Rusu a scris pe o rețea de socializare că „fazele de lună plină amplifică stările emoționale și psiho-emoționale negative”.

***

Sergiu Litvinenco a fost ministru al Justiției în perioada 2021-2023. Înainte de aceasta a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în perioada martie 2019 – august 2021 și președinte al Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități în perioada iunie – noiembrie 2019. În noiembrie 2023, fostul premier Natalia Gavrilița a anunțat despre fondarea organizației „Parteneriate pentru Noua Economie”, împreună cu fostul ministru al justiției Sergiu Litvinenco și comentatorul politic Victor Ciobanu. În mai 2024, președinta Maia Sandu a anunțat că Litvinenco o consultă într-un proiect pe reforma justiției.

Iulian Rusu a fost director al Centrului Național Anticorupție (CNA). A fost numit în funcție, pentru un mandat de cinci ani, în februarie 2023. Candidatura lui a fost propusă de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a fost susținută cu votul a 57 de deputați. În octombrie 2023, Iulian Rusu și-a dat demisia.

Egeniu Rurac a deținut funcția de șef al Direcției Urmărire penală din cadrul Centrul Național Anticorupție. În februarie 2023 și-a depus cererea de demisie. Și-a argumentat demisia prin faptul că „nu mai crede în independența CNA”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: