Bani

Nu-i prins, nu-i înțelegere. Cum Consiliul Concurenței a căutat, acum doi ani, înțelegerea de cartel dintre casa de vânzări de publicitate a lui Plahotniuc și cea a socialiștilor

Nicolai Paholinițchii
| 22 noiembrie, 2019
09:33

Consiliul Concurenței nu a găsit dovezi ale vreunei înțelegeri de cartel dintre casele de vânzări de publicitate Casa Media, ce aparține ex-liderului Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc, și Exclusiv Sales House, ce aparține socialistului Corneliu Furculiță. În schimb, Consiliul a depistat semne de concurență neloială din partea Casa Media și a propus ca aceasta să fie penalizată. Cei de la Casa Media susțin că, prin asemenea concluzii, Consiliul a definit incorect piața și a admis „erori și neconcordanțe”.

NM dispune de un raport al Consiliului Concurenței despre investigația unei eventuale înțelegeri de cartel dintre casele de vânzări de publicitate Casa Media (controlată de fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc) și Exclusiv Sales House (aparține socialistului Corneliu Furculiță).

Investigația a început în luna februarie 2018, după ce posturile de televiziune Pro TV, TV8, RTR-Moldova și Jurnal TV au depus o plângere prin care au învinuit două case de vânzări de publicitate de înțelegere de cartel și de acțiuni anticoncurențiale. Cele două case de vânzări au fost învinuite de faptul că oferă reduceri suplimentare în cazul în care clientul plasează publicitate doar prin intermediul acestora, în proporție de 80% pentru Casa Media și 20% pentru Exclusiv Sales House. Casele de vânzări au negat atunci toate acuzațiile.

Consiliul Concurenței a verificat informația despre un eventual acord între aceste case de vânzări, care ar presupune: dacă un furnizor de publicitate își plasează publicitatea doar prin intermediul lor, în proporție de 80% la 20% (sau în cazuri excepționale – 70% la 30%), beneficiază de reduceri suplimentare de până la 44%, în caz contrar, costul publicității este calculat conform unui price-list și acesta se dublează.

Potrivit raportului, Casa Media vinde publicitate posturilor de televiziune Prime, Canal 2, Canal 3, Publika TB, N4, Ren Moldova, STS Moldova, Familia Domashniy, Noroc TV, Vocea Basarabiei, iar Exclusiv Sales House – posturilor Accent TV, NTV-Moldova și Exclusive TV. Perioada investigată a fost din anul 2017 până în prima jumătate a anului 2019.

În raport se menționează faptul că efectuând investigația, Consiliul Concurenței a obținut date de la casele de vânzări de publicitate, de la posturi de televiziune, agenții de publicitate și companii importante furnizoare de publicitate, cum ar fi Moldtelecom, Nestle, Efes Vitanta Moldova Brewery, Moldova-Agroindbank ș.a.

Conform informațiilor Consiliului, furnizorii de publicitate au spus că nu li s-a propus niciun fel de propuneri despre reduceri suplimentare în cazul plasării publicității doar la aceste case de vânzări. Și casele de vânzări au negat înțelegerea. Ba mai mult, potrivit datelor Consiliului Concurenței, din toți furnizorii de publicitate despre care Consiliul a obținut informații, doar 12% și-au plasat publicitatea în aceste case de vânzări, în raportul de 80% la 20%.

Astfel, Consiliul Concurenței a constatat că între Casa Media și Exclusiv Sales House nu a fost nicio înțelegere de cartel.

În același timp, Consiliul a constatat încălcări ale Legii concurenței de către Casa Media. Consiliul a declarat instituția jucător dominant pe piața de vânzări a publicității televizate. De asemenea, în raport se menționează că uneori, la plasarea publicității, posturile TV8, Pro TV și casa de vânzări Nova TV-Grup ofereau reduceri mult mai mari decât Casa Media și Exclusiv Sales House.

Printre încălcările pe care Consiliul Concurenței le-a depistat la Casa Media este oferirea de reduceri suplimentare la plasarea publicității prin intermediul Casa Media conform principiului „80-100% wGRPs/EqSpot” (prima – unitatea convențională de cumpărare a publicității, mărimea ei depinde de ratingul emisiunii, iar a doua – măsurarea publicității în secunde). La fel, Consiliul a învinuit Casa Media de „incitare” în anul 2017 la rezilierea contractului cu alți jucători din contul „reducerii suplimentare de 20% în cazul plasării bugetului pentru publicitate la televiziunile Casa Media cu siguranța de 100%”. De asemenea, Consiliul a depistat că această companie propunea diferite condiții (comisioane, reduceri, premii „pentru drepturi exclusive”) televiziunilor care intră în componența Casa Media și agențiilor de publicitate.

În încheierea raportului, Consiliul propune să fie recunoscute încălcările Legii concurenței de către Casa Media, și anume art. 11 „Interzicerea abuzului de poziție dominantă” și art. 16 „Instigarea la rezilierea contractului cu concurentul”. În primul articol, Consiliul propune stabilirea unei amenzi de la 2% până la 4% din cifra de afaceri a companiei, iar în cel de-al doilea – până la 0,5% din cifra de afaceri.

Serviciul de presă al Consiliului Concurenței a comunicat pentru NM că raportul despre investigație a fost transmis tuturor părților implicate. „Părțile au 30 de zile la dispoziție pentru a-și expune poziția. După aceasta, va fi luată o decizie”, au menționat cei din Consiliu. La fel, ei au adăugat că până la luarea unei hotărâri, nu vor comenta conținutul raportului.

Octavian Hanganu, directorul comercial al Casa Media, a menționat pentru NM că în raportul prealabil al Consiliului sunt „erori și neconcordanțe”. Hanganu consideră că recunoscând poziția dominantă a casei de vânzări, Consiliul a stabilit incorect piața relevantă, limitând-o la piața TV, fără a ține cont de alte tipuri de publicitate – stradală, radio, online etc. Ba mai mult, limitând piața televizată doar la televiziunile pe care le monitorizează TV MR MLD, adică cota de secundă/ GRPs din publicitate, Consiliul a calculat din partea limitată a pieței televizate, a precizat Hanganu. Potrivit lui, Consiliul se contrazice pe sine însuși în evaluarea pieței relevante: în același raport, unul dintre furnizorii de publicitate susține că nu a plasat publicitate la una dintre televiziuni, pentru că a plasat-o pe pagina sa online.

Hanganu a mai menționat că Consiliul nu a luat în calcul finanțarea televiziunilor din alte surse în afară de publicitatea comercială, de exemplu, finanțarea din buget a postului Moldova 1, finanțarea de către donatorii altor televiziuni etc.

În opinia lui Hanganu, la fel, este incorect să se vorbească despre reduceri pentru cota bugetului de publicitate în vreuna dintre casele de vânzări. „Este imposibil să urmărești acest lucru, pentru că tranzacțiile sunt confidențiale, nimeni dintre părți nu cunoaște cota bugetului plasată în casa de vânzări concurentă. Mai sunt și materialele partenerilor, așa-numitele tranzacții de tip barter, care nu pot fi calculate la evaluarea cotei bugetului. Cum vom estima îndeplinirea cotei bugetului care a fost declarată?”, a precizat managerul media.

Potrivit lui, Casa Media oferea reduceri pentru plasarea unei anumite cote wGRPs, și nu pentru cota bugetului, însă, conform raportului, așa fac toți jucătorii de pe piață, inclusiv cei care au scris plângerea. „Problema este că noi am fost declarați dominanți pe piață în mod retroactiv și din aceasta reiese ceea ce ni se invocă mai departe. Tot ceea ce este indicat în raport fac și alți jucători de pe piață. Noi organizăm sistematic [în Casa Media] un audit internațional, inclusiv printre cele patru mari companii, noi suntem membri activi ai EGTA (Asociația europeană care reprezintă casele de vânzări TV și radio) și nu avem încălcări ale normelor legislative depistate”, a spus Hanganu.

Întrebat de NM dacă Casa Media va contesta decizia Consiliului Concurenței în cazul în care acesta va decide să-i penalizeze, Octavian Hanganu a răspuns că juriștii se vor ocupa de aceasta.

Casa Media, Consiliul Concurenței, top

Știri similare

Justiție

CSJ îi dă dreptate Alei Nemerenco în scandalul „diplomelor false”: o deputată socialistă, sancționată pentru defăimare (DOC)

NM espresso

NM Espresso: Cum Moldova atrage investitori, ce cadouri a primit Maia Sandu și dacă partidul lui Costiuc va fi lăsat în Parlament

Politică

„Oamenii au votat” vs „Nu a dus o campanie corectă”: reacții la cazul partidului „Democrația Acasă” și decizia CEC

Mihaela Conovali
| 3 octombrie, 2025
21:44

Cazul Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, și decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) au stârnit reacții în mediul online. Unii afirmă că așteaptă deja hotărârea Curții Constituționale, care urmează să stabilească soarta mandatelor obținute de partid, criticând totodată situația și menționând că votul oamenilor „nu poate fi pus sub semnul întrebării”. Alții susțin că ar fi existat fraude, dar „nu există suficiente dovezi legale”, astfel că „ce e scos din urna de vot devine sfânt”. Sunt și voci care solicită instituției electorale să clarifice aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” și în cazul altor concurenți electorali. NewsMaker a făcut o sinteză a reacțiilor la acest subiect.

Pe 3 octombrie, CEC a stabilit că soarta mandatelor obținute de Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, va fi decisă de Curtea Constituțională. Autoritatea a constatat implicarea formațiunii într-o campanie online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, cu presupusa implicare a liderului AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. Totodată, CEC a sancționat partidul, suspendând alocațiile lunare de la buget, și a semnalat „existența unui bloc electoral camuflat, având în vedere relațiile dintre Partidul Politic „Democrația Acasă” și Partidul AUR din Republica Moldova, dar și prin susținerea deschisă exprimată de liderul AUR din România, fapt ce indică o coordonare indirectă a activităților electorale”.

Prezent la ședință, Vasile Costiuc, a negat acuzațiile.

Reacții

Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a declarat că instituția electorală și-a „depășit atribuțiile sale legale și, în loc să acționeze ca o autoritate neutră și independentă, a stabilit vinovăția unui concurent electoral fără că acesta să aibă parte de un proces echitabil”.

„Oamenii au votat, iar voința lor nu poate fi pusă sub semnul întrebării prin decizii arbitrare și presiuni politice. Așteptăm soluția Curții Constituționale. Atenționăm misiunile internaționale de observare și opinia publică asupra acestor derapaje grave de la principiile democratice”, se mai arată în declarația blocului, care a participat la alegerile parlamentare și a obținut, potrivit rezultatelor preliminare, opt mandate de deputat.

„A fraudat Costiuc? Sigur! Toată cariera lui este o fraudă și minciună continuă. Trebuie anulate madatele partidului său? Consider că nu. Pentru că nu există suficiente dovezi legale și nu ar fi democratic. Putem aduce numeroase dovezi că nu a dus o campanie electorală corectă, dacă se vor face investigații penale serioase, sunt sigur că se vor găsit dovezi că a beneficiat de finanțare indirectă din bugetul AUR România. Însă nu poți să demonstrezi că el știa. Respectiv, nu pot exista dovezi suficiente pentru anularea unui mandat parlamentar. Ce e scos din urna de vot devine sfânt! Este voința poporului, nu poți distinge ce a fost rezultat a manipulărilor și ce este vot conștient. Așa funcționează democrația!”, a scris președintele Comunității WatchDog, Valeriu Pașa.

Victoria Furtună, lidera Partidului Politic „Moldova Mare” – partid cu activitate temporar limitată – a venit cu un apel la „mobilizare urgentă”.

„Stimați cetățeni, dacă Comisia Electorală Centrală califică activitatea simpatizanților partidelor ca o ilegalitate, atunci haideți să ne adunăm cu toții și să căutăm masiv pe platformele de Facebook, pe TikTok, toate distribuirile simpatizanților PAS”, a comunicat Furtună.

Deputata neafiliată Olesea Stamate, exclusă recent din PAS și care a obținut 0,33% la alegerile parlamentare, a declarat că CEC și Curtea Constituțională (CC) „ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali”.

„Deci, CEC va transmite CC constatările sale în privința partidului Democrația Acasă, în partea ce ține de bloc electoral camuflat și promovarea în TikTok (conturi anonime, cheltuieli neraportate, etc). OK. Notăm. În acest caz CEC și CC ar trebui să aibă o abordare uniformă față de toți concurenții electorali, inclusiv partidul de guvernare. Democrația e democrație. Deși în Moldova rămâne tot mai puțină urmă de democrație. Urmărim”, a scris Olesea Stamate.

„Eu vreau ca votul dat să fie respectat. Eu vrea ca poporul să nu fie înșelat”, a declarat fosta judecătoare Victoria Sanduța, care a obținut 0,18% la scrutinul parlamentar.

Arina Spătaru, lidera ALDE – partid care a obținut 0,23% la alegerile parlamentare, s-a adresat Comisiei Electorale Centrale.

„În perioada preelectorală, liderii Platformei DA Dinu Plîngău și Stela Macari și-au anunțat plecarea din partid, fiind ulterior incluși pe lista electorală a PAS. Transferul acestora s-a produs cu foarte puțin timp înainte de desemnarea candidaților, fără respectarea unui interval rezonabil care să asigure delimitarea clară dintre apartenența la Platforma DA și candidatura pe lista PAS. (…) Solicit respectuos: clarificarea publică a CEC privind aplicabilitatea noțiunii de „bloc electoral camuflat” în cazul menționat; monitorizarea strictă a listelor de candidați și a traseului juridic al liderilor politici (inclusiv termenele de retragere din partide); emiterea unei note explicative oficiale, care să prevină repetarea acestor practici în viitoarele scrutine”, se arată într-o declarație a politicienei, urmare a deciziei CEC cu privire la partidul lui Costiuc.

Menționăm că, anterior, reprezentanții PAS au calificat drept „aberații” declarațiile privind un presupus „bloc electoral camuflat” format de partid și Platforma Demnitate și Adevăr. Ulterior, CEC a constatat lipsa „probelor pertinente” care să demonstreze existența unui bloc electoral camuflat între PAS și PPDA.

Igor Munteanu, liderul Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB) – partid care a obținut 0,84% la scrutinul parlamentar – a declarat că decizia CEC „arată cât de fragile se arată a fi scenariile postelectorale în Moldova”.

„Radicalizarea accentuată a puterii față de alternativele sale democratice, dar și politizarea CEC au creat condiții de a ne mișca fie 1). spre un blocaj politic și instabilitate, fie 2). spre un nivel mai accentuat de polarizare și reluarea competiției electorale, în max 5 luni, fie 3). spre validarea mandatelor PPDa de către Curtea Constituțională, în fața primului său test politic după reînnoirea componenței sale. (…) Există și alte dubii solide ce țin de existența unor blocuri electorale camuflate, deconspirate chiar de către cei 2 deputați ai Platformei, luați pe listele PAS”, se mai arată în declarația lui Munteanu.

Cine este Vasile Costiuc

Vasile Costiuc, care se declară unionist, este partener politic al AUR și al liderului acesteia de la București, George Simion. În 2025, Costiuc a făcut campanie pentru Simion la prezidențialele din România, implicându-se și în acțiuni mediatice privind presupuse fraude electorale în Republica Moldova.

Sprijinit deschis de George Simion, Costiuc a reușit să aducă în Parlament partidul „Democrația Acasă”, care, potrivit rezultatelor preliminare prezentate de CEC, a obținut șase mandate. Intrarea formațiunii în legislativ a fost una dintre marile surprize ale scrutinului, în condițiile în care sondajele o creditau cu doar 1–3%. Un detaliu curios este că inclusiv în Federația Rusă, 3,48% dintre alegători l-au votat pe Costiuc. NM a analizat cum se explică acest „succes” – AICI.

Amintim că, un raport publicat pe 22 august de Expert Forum – un think tank din România – a arătat că o rețea coordonată de cel puțin 17 conturi de TikTok a promovat intens mesajele liderului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. În doar o săptămână, conținutul dedicat politicianului a adunat peste 1 milion de vizualizări, înregistrând o creștere de 300% față de perioada precedentă. EFOR preciza că dinamica ridică „suspiciuni legitime privind autenticitatea acestei popularități”, fiind vorba de conturi relativ mici, cu sub 1 000 de urmăritori, care totuși au generat vizualizări mari. Pe 1 octombrie, în baza informațiilor din raport, CEC a sancționat Partidul „Democrația Acasă” cu avertisment, pentru că nu a raportat cheltuielile de promovare pe rețelele sociale, în special pe TikTok.