Игорь Чекан, NewsMaker

Numărul de funcții din cadrul Procuraturii Generale va fi redus. Robu a decis să modifice structura procuraturilor

Structura Procuraturii Generale, procuraturilor specializate și teritoriale, va fi modificată. Anunțul a fost făcut pe 25 ianuarie, după ce procurorul general interimar Dumitru Robu a înregistrat la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) demersul cu privire la eliberarea acordului.

Procurorul general interimar, în calitate de manager operațional, a iniţiat procedura de modificare a structurii Procuraturii Generale, procuraturilor specializate și teritoriale. Acesta a argumentat decizia prin faptul că „actuala structură organizatorică a instituţiei nu permite desfășurarea unei activităţi la maxim eficientă, precum şi contravine principiului distribuirii clare a funcţiilor şi folosirii optimale a resurselor umane”.

În acest context, s-a constatat că, în prezent, un număr mare de procurori din Procuratura Generală are în procedură cauze penale, ceea ce este în detrimentul exercitării conforme și în termen a sarcinilor principale ale unei Procuraturi Generale moderne, care urmează să întreprindă acţiuni de stabilire a politicilor la nivel de sistem al Procuraturii şi administrarea acestui sistem.

Mai mult, Robu este de părere că, ţinând cont de numărul cauzelor penale instrumentate, dar și de evoluția rapidă a fenomenului infracțional, a apărut necesitatea fortificării capacităților de exercitare sau conducere a urmăririi penale de către procuraturile specializate, precum şi a procuraturilor teritoriale la capitolul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată, iar realocarea unui număr de procurori din Procuratura Generală este o soluţie plauzibilă în acest sens.

Astfel, va fi optimizată structura Procuraturii Generale prin reducerea numărului de funcţii din cadrul acestei subdiviziuni structurale și realocarea acestora către procuraturile specializate și teritoriale.

Urmare a exercițiului procedurii de optimizare a structurii Procuraturii Generale rămân disponibile pentru realocare în procuraturile specializate și teritoriale 21 funcții de procuror, astfel fiind optimizate 1 funcţie de adjunct al procurorului general, 4 funcţii de șef de direcție, 4 funcţii de șef de secție şi 12 funcţii de procurori în secţie.

Din numărul total de funcţii optimizate din cadrul Procuraturii Generale, 9 funcții urmează a fi realocate Procuraturii Anticorupţie, 5 funcții către PCCOCS și 7 funcții către Oficiul reprezentarea învinuirii în instanța de judecată a Procuraturii mun. Chișinău. De asemenea, urmează a fi realocate şi 7 funcții de consultant al procurorului, dintre care 4 funcții către Procuratura Anticorupţie și 3 funcții către PCCOCS.

***

Menționăm că art.7 alin. (3) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură prevede că structura Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate și a procuraturilor teritoriale, precum și reședința acestora se stabilesc și se modifică de procurorul general, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor. Subsecvent, potrivit art.11 alin. (1) lit. g) din legea menționată, Procurorul General are atribuția de stabilire, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor, a structurii interne a procuraturilor.

Dumitru Robu a preluat funcția de procurorul general interimar în luna octombrie 2021. S-a întâmplat după ce Alexandr Stoianoglo și adjuncții săi au fost suspendați din funcție. În prezent, Stoianoglo este investigat penal pe mai multe capete de acuzare. Pe 4 ianuarie, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus  prelungirea cu 30 de zile a măsurii preventive de eliberare provizorie sub control judiciar a procurorului general suspendat. În decembrie, el a fost eliberat din arest la domiciliu.

***

Alexandr Stoianoglo este cercetat în cinci dosare penale pentru abuz de serviciu, corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu. Stoianoglo ar fi comis aceste infracțiuni penale între 2011 (când deținea funcția de deputat) și 2021 (când era în funcție de procuror general). La 17 decembrie, procurorii au deschis un nou dosar pe numele procurorului general suspendat, de data aceasta pentru încălcarea inviolabilității vieții private și divulgarea datelor urmăririi penale.

Stoianoglo spune că nu a încălcat legea, iar ancheta și planurile de evaluare a activității sale în vederea demiterii ar fi motivate politic.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: